În Stepanakert (denumire azeră: Khankendi), complexul memorial ridicat pentru a comemora centenarul genocidului armean din 1915 a fost complet distrus.
distrugerea sitului, pe baza datelor de monitorizare prin satelit de la Airbus și Planet a raportat . Potrivit unui raport al Caucasus Heritage Watch (CHW), memorialul a dispărut între iulie 2025 și aprilie 2026. Monumentul era format dintr-un turn cu clopotniță din marmură albă, la baza căruia se afla un relicvariu care conținea rămășițele victimelor tragediei, recuperate din deșertul sirian Deir ez-Zor.
Cronica dispariției unui strat cultural
Distrugerea complexului din 2015 a făcut parte dintr-un proces mai amplu pe care activiștii și istoricii din Karabah îl numesc distrugerea sistematică a patrimoniului armenesc. Rapoartele anterioare au inclus daune aduse Mănăstirii Yerits Mankants, Mănăstirii Sfântului Mântuitor și demolarea completă a Bisericii Surb Hambardzum.
Date cheie despre situația din regiune:
- Semnificație simbolică: Memorialul din Stepanakert avea un statut sacru, deoarece conținea cenușa victimelor evenimentelor din 1915.
- Reacție internațională: Comisia Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internațională (USCIRF) a descris acțiunile azerbaidjanului drept o „strategie cuprinzătoare, implementată metodic, pentru a goli Nagorno-Karabah de populația sa etnică armeană și de prezența sa istorică și culturală”.
- Conflict juridic: Baku insistă că structurile construite în anii 1990 și ulterior nu au statut de monumente istorice și nu sunt protejate de lege.
Controverse în spațiul digital
Evenimentul a stârnit dezbateri aprinse, punând în opoziție abordările legale și umanitare. Susținătorii demolării subliniază ilegalitatea structurilor, care au fost ridicate în perioada în care Baku nu mai controla zona. După cum consideră un comentator de pe Facebook, Musa Akhundov, „Toate structurile ridicate fără acordul statului sunt supuse demolării; aceasta este o practică normală”. Nigar Safi împărtășește această poziție, afirmând: „Aceasta este o clădire nouă; nu este un monument antic, așa că demolarea ei nu este surprinzătoare”.
Oponenții demolării consideră situația un act de vandalism cultural. Activista Anna Beklyarova este convinsă că „Acesta nu este doar un obiect, ci o amintire a unor evenimente tragice care nu poate fi ștearsă”. Armine Avagyan își susține opinia, afirmând că „distrugerea monumentelor este o lovitură adusă memoriei istorice”. Oponenții demolării subliniază faptul că monumentele fac parte din identitatea unei națiuni, iar distrugerea lor nu face decât să exacerbeze tensiunile interetnice.
Poziția oficială și contextul istoric
În ciuda criticilor, experții azerbaidjanieni continuă să afirme că monumentele creștine sunt protejate de stat dacă sunt recunoscute drept patrimoniu istoric. Între timp, organizațiile din Karabah, încă de la sfârșitul anului 2024, au cerut ONU și UNESCO să trimită o misiune pentru a monitoriza situația. Trebuie menționat că, în 2015, Biserica Armeană a canonizat 1,5 milioane de victime ale genocidului, iar memorialul distrus a fost un loc cheie pentru evenimentele de doliu din regiune.
Adaugă un comentariu
pentru a posta un comentariu să fii autentificat.