UNESCO

În Stepanakert (denumire azeră: Khankendi), complexul memorial ridicat pentru a comemora centenarul genocidului armean din 1915 a fost complet distrus.

distrugerea sitului, pe baza datelor de monitorizare prin satelit de la Airbus și Planet a raportat . Potrivit unui raport al Caucasus Heritage Watch (CHW), memorialul a dispărut între iulie 2025 și aprilie 2026. Monumentul era format dintr-un turn cu clopotniță din marmură albă, la baza căruia se afla un relicvariu care conținea rămășițele victimelor tragediei, recuperate din deșertul sirian Deir ez-Zor.

Cronica dispariției unui strat cultural

Distrugerea complexului din 2015 a făcut parte dintr-un proces mai amplu pe care activiștii și istoricii din Karabah îl numesc distrugerea sistematică a patrimoniului armenesc. Rapoartele anterioare au inclus daune aduse Mănăstirii Yerits Mankants, Mănăstirii Sfântului Mântuitor și demolarea completă a Bisericii Surb Hambardzum.

Date cheie despre situația din regiune:

• Semnificație simbolică: Memorialul din Stepanakert avea un statut sacru, deoarece conținea cenușa victimelor evenimentelor din 1915.
• Reacție internațională: Comisia Statelor Unite pentru Libertate Religioasă Internațională (USCIRF) a descris acțiunile azerbaidjanului drept o „strategie cuprinzătoare, implementată metodic, pentru a goli Nagorno-Karabah de populația sa etnică armeană și de prezența sa istorică și culturală”.
• Conflict juridic: Baku insistă că structurile construite în anii 1990 și ulterior nu au statut de monumente istorice și nu sunt protejate de lege.

Controverse în spațiul digital

Evenimentul a stârnit dezbateri aprinse, punând în opoziție abordările legale și umanitare. Susținătorii demolării subliniază ilegalitatea structurilor, care au fost ridicate în perioada în care Baku nu mai controla zona. După cum consideră un comentator de pe Facebook, Musa Akhundov, „Toate structurile ridicate fără acordul statului sunt supuse demolării; aceasta este o practică normală”. Nigar Safi împărtășește această poziție, afirmând: „Aceasta este o clădire nouă; nu este un monument antic, așa că demolarea ei nu este surprinzătoare”.

Oponenții demolării consideră situația un act de vandalism cultural. Activista Anna Beklyarova este convinsă că „Acesta nu este doar un obiect, ci o amintire a unor evenimente tragice care nu poate fi ștearsă”. Armine Avagyan își susține opinia, afirmând că „distrugerea monumentelor este o lovitură adusă memoriei istorice”. Oponenții demolării subliniază faptul că monumentele fac parte din identitatea unei națiuni, iar distrugerea lor nu face decât să exacerbeze tensiunile interetnice.

Poziția oficială și contextul istoric

În ciuda criticilor, experții azerbaidjanieni continuă să afirme că monumentele creștine sunt protejate de stat dacă sunt recunoscute drept patrimoniu istoric. Între timp, organizațiile din Karabah, încă de la sfârșitul anului 2024, au cerut ONU și UNESCO să trimită o misiune pentru a monitoriza situația. Trebuie menționat că, în 2015, Biserica Armeană a canonizat 1,5 milioane de victime ale genocidului, iar memorialul distrus a fost un loc cheie pentru evenimentele de doliu din regiune.

După cum a relatat Moskvich Mag, locuitorii din districtul Sviblovo din Moscova au făcut apel la UNESCO pentru includerea garajelor locale pe Lista Patrimoniului Mondial.

Scrisoarea activiștilor a stârnit o avalanșă de discuții: locuitorii orașului sunt convinși că aceste structuri din fier nu sunt doar locuri de depozitare a mașinilor, ci un întreg ecosistem cultural.

Autorii petiției numesc demolarea garajelor nu o renovare a orașului, ci un colaps spiritual al acestuia. Documentul afirmă: „Distrugerea garajelor nu este pur și simplu demolarea clădirilor dărăpănate; este distrugerea unui ecosistem care a susținut sănătatea demografică și socială la nivel micro.” Pentru locuitorii locali, garajul este un fel de „templu al bărbaților”, unde nu numai că își puteau repara mașinile din Zhiguli, dar își puteau și vindeca sufletele prin conversație.

În mod ironic, activiștii și-au prezentat argumentele chiar și dintr-o perspectivă demografică: „Privând un om de locul său de putere, îl privăm de un instrument de adaptare psihologică, ceea ce afectează inevitabil atmosfera familială. Acolo unde dispar garajele, ratele divorțurilor cresc și ratele natalității scad”.

Activiștii cred că adevărata identitate a Moscovei nu constă în zgârie-norii lucioși și „complexe rezidențiale premium”, ci în mirosul de benzină, ceaiul într-o cană de tablă și conversațiile constante despre viața dintre capotă și ușa garajului. Între timp, un val de demolări continuă la Moscova: s-a anunțat recent că centrala telefonică constructivistă de lângă stația de metrou Tretyakovskaya, un reper arhitectural, va fi demolată pentru a face loc unui nou complex de lux.

În timp ce autoritățile păstrează tăcerea, ideea lui Sviblovo sună aproape ca o provocare culturală - în apărarea unui loc unde, timp de decenii, au fost depozitate nu doar mașini, ci și psihicul națiunii.

Scepticism, frică, entuziasm: subiectul „inteligenței artificiale” câștigă teren. Dar cum o putem combate?

Organizația culturală a ONU UNESCO a solicitat dezvoltarea unor linii directoare etice stricte pentru inteligența artificială (IA). Dezvoltarea sistemelor de IA trebuie realizată în conformitate cu principiile statului de drept, iar responsabilitatea trebuie stabilită, a declarat secretarul general al UNESCO, Audrey Azoulay, la Paris.

Potrivit acesteia, autoreglementarea industriei este insuficientă pentru a preveni pericolele asociate cu dezvoltarea ulterioară a sistemelor de inteligență artificială. Azoulay a cerut implementarea recomandării privind inteligența artificială adoptată de UNESCO în 2021. Prin acest apel, organizația ONU a răspuns unui apel din partea a peste 1.000 de experți care solicitau un moratoriu asupra dezvoltării de noi sisteme de inteligență artificială.

Pericole potențiale

Potrivit lui Azoulay, pentru a preveni utilizarea abuzivă a tehnologiilor de inteligență artificială, toate țările trebuie să transpună rapid recomandarea UNESCO în legislația națională. UNESCO este îngrijorată de faptul că inteligența artificială ar putea exacerba discriminarea, în special împotriva femeilor. De asemenea, a avertizat cu privire la eșecurile în lupta împotriva dezinformării și a încălcării drepturilor individuale și umane ca urmare a dezvoltării nereglementate.

Pentru a implementa recomandarea în Germania, comisia germană a UNESCO a prezentat un studiu care arată că sunt necesare îmbunătățiri în multe domenii. Acest lucru se aplică, de exemplu, reglementărilor pentru evitarea discriminării împotriva inteligenței artificiale și asigurării unei mai mari diversități în dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială. UNESCO consideră recomandările sale o completare importantă a viitorului regulament al UE privind inteligența artificială.

Experții în tehnologie cer un moratoriu

Mai mulți experți de rang înalt în tehnologie solicită un moratoriu asupra dezvoltării rapide a unor noi instrumente puternice de inteligență artificială. Într-o scrisoare deschisă publicată miercuri, peste 1.000 de semnatari au cerut o pauză de reflecție de cel puțin șase luni.

Citește sursa