Moldova

Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a procesat toate procesele-verbale de votare pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, relatează TV8

Conform rezultatelor numărării voturilor, președinta în exercițiu, Maia Sandu, reprezentând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a primit 55,33% din voturi, în timp ce candidatul din partea Partidului Socialiștilor (PSRM), Alexandru Stoianoglo, a primit 44,67%.

Voturile diasporei au jucat un rol cheie, susținându-l semnificativ pe Sandu. Deși candidatul socialist, Stoianoglo, a obținut un ușor avans pe plan intern, voturile din străinătate au asigurat rezultatul final, cu o marjă de 10,66% în favoarea lui Sandu. Rezultatele trebuie acum aprobate de Curtea Constituțională pentru a fi valabile oficial.

Al doilea tur de scrutin, desfășurat pe 3 noiembrie, a înregistrat o prezență la vot de 54,34%, reprezentând 1.699.933 de alegători. 1.988 de secții de votare au fost deschise pentru vot, inclusiv 30 pentru rezidenții Transnistriei și 231 pentru cetățenii aflați în străinătate.

Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a anunțat rezultatele finale ale alegerilor prezidențiale și ale referendumului privind integrarea europeană, relatează TV8.md.

Cu 100% din voturi procesate, președinta în exercițiu, Maia Sandu, reprezentând Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), a primit 42,45% din voturi. Locul al doilea i-a revenit lui Alexandru Stoianoglo, candidatul Partidului Socialiștilor (PSRM), cu 25,98%. Locul al treilea i-a revenit lui Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, cu 13,79%. Ceilalți candidați au fost Irina Vlah (5,38%), Victoria Furtună (4,45%) și alții.

Un referendum privind amendamentele constituționale pentru facilitarea aderării la Uniunea Europeană a avut loc concomitent cu alegerile. Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 50,46% dintre alegători au votat pentru integrarea europeană, în timp ce 49,54% au votat împotrivă. Rezultatul referendumului a fost determinat în mare măsură de voturile diasporei moldovenești, ale cărei protocoale au fost primite ulterior.

Alegerile și referendumul au avut loc pe 20 octombrie, cu o prezență la vot depășind 50% și peste 1,5 milioane de persoane participante. Votarea a avut loc la 1.988 de secții de votare din întreaga țară, inclusiv 30 pentru locuitorii din Transnistria, și 234 de secții de votare din străinătate.

Sandu a anunțat începerea oficială a negocierilor privind aderarea Republicii Moldova la UE.

Pe 25 iunie, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat lansarea oficială a negocierilor de aderare dintre Republica Moldova și Ucraina la Uniunea Europeană. Acesta este un pas istoric pentru ambele țări pe calea integrării europene și a unei cooperări mai strânse cu UE.

Președintele a menționat că aderarea la Uniunea Europeană este un obiectiv cheie pentru Republica Moldova și Ucraina și a subliniat importanța acestui eveniment pentru viitorul țărilor.

„Viitorul nostru este în familia europeană”, a scris în H.

De asemenea, ea și-a exprimat profunda recunoștință pentru sprijinul continuu acordat președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, Charles Michel, președintelui Parlamentului European, Roberta Metsola, și președinției belgiene a Consiliului UE în 2024.

„Suntem mai puternici împreună”, a subliniat Sandu, vorbind despre importanța cooperării cu partenerii europeni.

Reamintim că, pe 21 iunie, Maia Sandu a semnat decretul privind lansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE, numind-o pe Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru Integrare Europeană, în funcția de negociator-șef al Republicii Moldova.

Începerea negocierilor de aderare la UE este o etapă importantă în procesul de integrare europeană a Moldovei și Ucrainei.

Fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, Igor Gorgan, a fost suspendat din funcția de șef al departamentului de securitate al Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR MOLDOVA) în așteptarea unei anchete interne. Această informație a fost confirmată pentru TVR Moldova de către purtătorul de cuvânt al organizației, Monica Vazquez.

Potrivit Mónicai Vázquez, Biroul Inspectorului General (IGO) al instituției a fost imediat informat despre situație și a fost declanșată o anchetă internă.

„Investigăm circumstanțele și îl plasăm pe angajatul relevant în concediu administrativ până la finalizarea anchetei”, a explicat pentru TVR Moldova un reprezentant al biroului ONU din Moldova.

Pe 5 iunie, The Insider a publicat o anchetă care dezvăluie că jurnaliștii ar fi avut acces la corespondența de pe Telegram dintre fostul șef al Statului Major General al Republicii Moldova, Igor Gorgan, și ofițerul său GRU, colonelul Alexei Makarov. Gorgan relata periodic despre situația politică din Moldova și oferea informații despre vizitele reprezentanților Ministerului Apărării din Ucraina, care achiziționau echipament militar și muniții pentru forțele lor armate. „Conexiunea moldovenească” a funcționat în Statul Major General până la sfârșitul anului 2021, când președintele Maia Sandu l-a demis, potrivit sursei citate.

Ancheta a fost realizată în comun cu portalul „Țara Mică”. Sursele citate relatează că, în ajunul expulzării în masă a diplomaților și spionilor ruși din Moldova, în iulie 2023, acesta a acceptat un post la ONU. Folosindu-se de vechile sale conexiuni din Ministerul Apărării din Republica Moldova, Gorgan rămâne un „informator important pentru GRU”.

Citește sursa

Moldova a anunțat mobilizarea rezerviștilor.

În următoarele două săptămâni, Parlamentul georgian urmează să aprobe în a treia și ultima lectură cel mai controversat proiect de lege al țării, privind agenții străini. Dacă legea intră în vigoare, această categorie va include instituțiile media și ONG-urile (organizațiile neguvernamentale) care primesc peste 20% din finanțare din străinătate. Legea privind transparența influenței străine le impune să depună anual o declarație. În plus, introduce conceptul de „agent străin” – o „organizație care promovează interesele unei puteri străine”. ONG-urile și opoziția nu susțin acest lucru. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat în avans că va respinge proiectul de lege și îl va returna în parlament. Opoziția continuă să protesteze.

Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a declarat că partidul de guvernământ din Georgia, Visul Georgian – Georgia Democrată, este pregătit să modifice legea „Privind transparența influenței străine” după ce președintele o va veta, dar numai dacă vor exista propuneri constructive din partea Uniunii Europene.

Protestele au continuat în Armenia săptămâna trecută. Acestea au fost inițiate de mișcarea „Tavush pentru Patrie”. Arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, primatul diecezei Tavush din cadrul Bisericii Apostolice Armene, a anunțat un protest pentru duminică seara în Piața Republicii din Erevan, unde a promis că va discuta planurile de viitor. Cu o zi înainte, el a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pashinyan.

Între timp, la Almaty, în perioada 10-11 mai, au avut loc discuții între miniștrii de externe ai Azerbaidjanului și Armeniei. Miniștrii au salutat progresele înregistrate în delimitarea frontierelor și acordurile la care s-a ajuns în acest sens. Între timp, comunitatea de experți și opoziția declară consecințele negative ale procesului de delimitare a frontierelor desfășurat de autoritățile armene, calificându-l drept concesii unilaterale. Oficialii consideră că acest proces ar trebui să ducă la un tratat de pace între Erevan și Baku.

Săptămâna trecută, Armata Națională a Moldovei a anunțat exerciții de mobilizare cu implicarea rezerviștilor. Aceste exerciții vizează trei categorii de bărbați sub 60 de ani: recruți, soldați contractuali și cei care au absolvit instrucția militară. Aceștia sunt obligați să primească citații de la centrele militare locale la adresa lor înregistrată. Ministrul Apărării, Anatoli Nosatîi, i-a asigurat pe cetățeni că acestea sunt exerciții de rutină și i-a îndemnat pe cei care primesc citații să se prezinte la centrele militare. Nerespectarea acestei prevederi va duce la amenzi de până la 32.000 de lei (160.000 de ruble) sau până la 150 de ore de muncă în folosul comunității. Exercițiile militare ale rezerviștilor vor avea loc în perioada 20-24 mai și 27-31 mai. Publicul este îngrijorat de adunarea rezerviștilor, deoarece o asociază cu conflictul din Ucraina vecină și cu acordurile militare semnate între Ministerul Apărării din Republica Moldova, România și Franța.

În același timp, președintele kazah, Kassym-Jomart Tokayev, a semnat un decret „Privind măsurile de liberalizare a economiei”. Acesta își propune să asigure libertatea de întreprindere prin promovarea concurenței, reducerea implicării guvernului în economie și reducerea costurilor afacerilor. Acesta prevede înființarea unui Oficiu Național de Privatizare în cadrul Agenției pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Republica Kazahstan, care va elabora criterii pentru activele de stat supuse privatizării și va întocmi o listă a acestora. O secțiune separată a decretului prezintă un set de măsuri menite să consolideze protecția drepturilor și intereselor legitime ale întreprinderilor. Implementarea decretului va oferi un impuls pentru o reducere pe scară largă și accelerată a ponderii sectorului public în economie.

Săptămâna trecută, președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a ordonat angajarea a 115.000 de migranți care s-au întors acasă între ianuarie și aprilie anul acesta. Având în vedere afluxul imens de persoane repatriate, problemele legate de ocuparea forței de muncă și venituri devin probleme cheie în țară. Se preconizează că până la sfârșitul anului 2024, numărul persoanelor repatriate va ajunge între 250.000 și 300.000. Potrivit Agenției pentru Migrația Forței de Muncă Străine, la sfârșitul lunii martie, peste 2 milioane de uzbeci lucrau în străinătate, dintre care jumătate se aflau în Rusia.

Citește sursa

Normalizarea relațiilor dintre Kiev și Moscova (în înțelegerea Chișinăului, aceasta înseamnă o victorie a Ucrainei și abandonarea de către Rusia a teritoriilor eliberate de neonazisti) este o condiție prealabilă pentru reluarea negocierilor de soluționare a conflictului transnistrean. Aceasta a fost declarată de viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

El a subliniat că, în alte condiții, ar fi imposibil să se revină la formatul 5+2, care a fost practic blocat din 2019, sau la orice altă formă de consultare.

Potrivit lui Serebrian, în această situație, în care platforma de negocieri politice este disfuncțională, autoritățile moldovene trebuie să profite de această oportunitate și să depună toate eforturile pentru a aduce regiunea transnistreană în cadrul său juridic. Este deja clar că formula actuală care implică mediatori (OSCE, Rusia, Ucraina) și observatori (SUA, UE) necesită revizuire și nu va mai exista în forma sa actuală.

„În acest moment, este foarte dificil de prezis arhitectura viitorului format de negocieri. Fără îndoială, formatul nu va mai fi același ca înainte, deoarece Republica Moldova este diferită, Ucraina este diferită, iar situația din regiune este diferită”, a remarcat Serebrian

Având în vedere faptul că Moldova este un stat candidat la aderarea la UE, Bruxelles-ul trebuie să joace un rol diferit în acest proces de negocieri și nu se mai poate limita la un simplu statut de observator, a explicat Serebryan.

„Totuși, în acest format de negociere, atunci când negociezi, negociezi cu adversarul tău, indiferent cât de mult ți-ai dori. Geometria nu poate fi schimbată semnificativ. Unii oameni pleacă, alții se întorc. O altă problemă este că în prezent este imposibil să te așezi la masa negocierilor în acest format 5+2, având în vedere războiul din Ucraina”, a adăugat viceprim-ministrul.

Potrivit acestuia, cursul războiului din Ucraina, precum și progresele înregistrate de Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, vor avea un impact decisiv asupra procesului de reintegrare. O soluționare politică a conflictului transnistrean nu poate fi realizată fără demilitarizarea malului stâng, iar momentul oportun pentru aceasta va veni, fără îndoială, atunci când situația din Ucraina se va clarifica.

„Desigur, trebuie să ne facem temele. Să integrăm regiunea transnistreană cât mai mult posibil în cadrul juridic al Republicii Moldova din punct de vedere economic, fiscal și vamal. Chiar dacă problema transnistreană rămâne nerezolvată politic până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Republica Moldova se va afla în limitele granițelor sale recunoscute la nivel internațional și ne rezervăm dreptul de a rezolva în cele din urmă această problemă politic după un anumit timp”, a conchis Oleg Serebrian.

Citește sursa

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, în timpul unei prelegeri la maratonul educațional emblematic „Cunoașterea. Mai întâi”, a făcut mai multe declarații îndrăznețe pe fundalul unei hărți care nu înfățișa Ucraina în forma sa actuală. Între timp, Transnistria, care a apelat recent la Rusia pentru asistență, este reprezentată ca parte a Moldovei.

O secțiune a discursului lui Dmitri Medvedev a fost dedicată relațiilor Rusiei cu țările vecine, iar vicepreședintele Consiliului de Securitate a declarat: „Un fost lider ucrainean a spus odată că Ucraina nu este Rusia. Acest concept trebuie să dispară pentru totdeauna. Ucraina este, fără îndoială, Rusia.” El a vorbit pe fundalul unei hărți care nu înfățișa Ucraina în forma sa actuală – cea mai mare parte a acesteia (partea estică, inclusiv regiunea Odessa) era colorată în aceeași culoare ca Rusia, partea centrată pe Kiev era „inundată” cu galben și albastru, partea care conținea Cernăuți și Vinița era albastră, ca România. Partea care conținea Lviv, Ujhorod și Hmelnițki era albastră, ca Polonia.

Pe hartă nu existau urme ale nerecunoscutei Republici Moldovenești Pridnestroviene; aceasta era pictată în aceeași culoare ca și Moldova, care consideră această regiune ca fiind parte a sa.

Reamintim că, săptămâna trecută, așa cum a relatat Nezavisimaya Gazeta, Congresul Deputaților Republicii Moldovenești Pridnestroviene nerecunoscute, la toate nivelurile, s-a plâns de presiunea tot mai mare din partea Moldovei și a cerut Rusiei să ia „măsuri diplomatice pentru a proteja” republica nerecunoscută. Reprezentanții ruși au răspuns extrem de precauți la apel, menționând că „toate solicitările sunt întotdeauna examinate cu atenție de către agențiile ruse relevante”.

Congresul a considerat necesar să se adreseze nu doar autorităților ruse. Punctele ulterioare ale declarației adoptate se adresează solicitărilor Secretarului General al ONU, participanților la negocierile „5+2” (UE, OSCE, Rusia, SUA și Ucraina, plus Transnistria și Moldova), OSCE, Adunării Interparlamentare a CSI, Parlamentului European și Comitetului Internațional al Crucii Roșii.

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că relațiile dintre Republica Moldova și Rusia se află la cel mai scăzut nivel din istorie, menționând totodată că relațiile cu Transnistria sunt o afacere internă a Republicii Moldova.

Citește sursa

Rusia folosește Transnistria pentru a pune presiune pe Moldova, a declarat pentru JurnalTV președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

„Kremlinul face asta pentru a intimida moldovenii, mai ales că suntem într-un an electoral”, a spus ea.

În același timp, în opinia ei, „astăzi Federația Rusă nu poate face nimic în Transnistria, chiar dacă ar vrea”.

„Pentru a realiza orice, Moscova trebuie să schimbe guvernul de la Chișinău și să-i readucă la putere pe aceiași oficiali corupți. Nu le putem permite să facă asta. Trebuie să menținem pacea. Pacea noastră depinde de unitatea noastră și de capacitatea noastră de a rezista manipulării”, a declarat Sandu.

„Moldova își va apăra dreptul la libertate, inclusiv libertatea de alegere”, a spus ea. „Iar această alegere este integrarea europeană. (…) Vreau să fiu absolut clară. Nu avem nimic împotriva rușilor; suntem împotriva tancurilor rusești. Pur și simplu vrem ca Federația Rusă, la fel ca alte state, să respecte Moldova și alegerea cetățenilor moldoveni. Suntem o țară democratică și trebuie să consolidăm în continuare această democrație, dar oamenii decid singuri ce să facă, unde să meargă și cu cine să coopereze.”.

Viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat pentru Euronews România că Rusia nu va recunoaște independența Transnistriei.

„Nu cred că, după apelul la sprijin al Congresului Deputaților din Transnistria, Rusia poate recunoaște independența regiunii”, a spus el.

El consideră că „apelul congresului către Rusia pentru sprijin are scopul de a masca problemele reale ale Transnistriei”.

„Aceasta este o operațiune de mascare a problemelor pe care regimul de la Tiraspol le are cu locuitorii din regiune. Lucrurile stau prost din punct de vedere economic și social, iar acest lucru trebuie explicat oamenilor. De aceea, regimul susține că mama tuturor relelor se află la Chișinău din cauza taxelor vamale (introduse la începutul anului 2024 – IF). În realitate, lucrurile nu au stat niciodată prea bine în regiune. Dar, bineînțeles, (situația s-a înrăutățit – IF) (…) după închiderea secțiunii transnistrene a frontierei ucrainene”, a remarcat Serebrian.

El a declarat că „dacă regimul de la Tiraspol are probleme bugetare, ar trebui să reconsidere cheltuielile pentru poliție, securitate și armată”. „I-am sfătuit de multe ori în această privință. Cheltuielile militare ale regiunii sunt exagerate. (...) Aproximativ un sfert din bugetul Transnistriei este alocat securității și apărării — aproape 250 de milioane de euro”, a adăugat el.

În același timp, el a remarcat rolul tot mai mare al Uniunii Europene în viața economică a Transnistriei și a clarificat că „UE reprezintă aproape 70% din comerțul său exterior”.

Pe 28 februarie, Congresul Deputaților din Transnistria, la toate nivelurile, a făcut apel la Rusia să protejeze Transnistria în fața „presiunii tot mai mari din partea Moldovei”. Mai mult, parlamentarii au făcut apel la OSCE, CSI, Parlamentul European, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Secretarul General al ONU să „influențeze conducerea moldovenească”, care a declanșat un „război economic” împotriva Transnistriei și a blocat negocierile cu Tiraspolul.

Citește sursa

Congresul „deputaților de toate nivelurile” din regiunea transnistreană, desfășurat pe 28 februarie la Tiraspol, a adoptat o rezoluție adresată Dumei de Stat și Consiliului Federației Rusiei. Aceștia solicită asistență Moscovei din cauza unei presupuse blocade economice impuse de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.

Rezoluția adoptată afirmă că Chișinăul „a declanșat efectiv un război economic împotriva Transnistriei, creând în mod deliberat premisele pentru un deficit bugetar de milioane de dolari”.

Documentul menționează, de asemenea, că pe malul drept a fost adoptată o lege privind separatismul, care creează premisele pentru urmărirea penală a „literalmente fiecărui transnistrean”.

„S-a decis să se facă un apel către Consiliul Federației și Duma de Stat a Rusiei cu solicitarea de a implementa măsuri de protejare a Transnistriei în fața presiunii crescânde din partea Republicii Moldova, având în vedere faptul că peste 220.000 de cetățeni ruși locuiesc permanent în Transnistria”, se arată în rezoluție.

Declarația mai precizează că Chișinăul blochează în mod deliberat negocierile și evită dialogul politic la nivelul conducerii de vârf a partidelor, refuzând să pună în aplicare „aproape toate acordurile la care s-a ajuns anterior”.

Rezoluția congresului include apeluri către ONU, CSI, OSCE, Parlamentul European și participanții la procesul de negocieri 5+2 pentru a preveni „o escaladare suplimentară a conflictului”.

Congresul Deputaților de toate nivelurile așa-numitului Parlament transnistrean a făcut, de asemenea, apel la organizațiile internaționale să influențeze Chișinăul și să-l readucă „la un dialog adecvat” în cadrul procesului de negocieri internaționale.

Tiraspolul acuză autoritățile constituționale ale țării de presupusa impozitare ilegală a bunurilor importate de către companiile regionale.

Noul Cod Vamal, care a intrat în vigoare în Republica Moldova la 1 ianuarie, a obligat toți agenții economici de pe malul stâng să achite taxe vamale la bugetul de stat al țării.

Între timp, Chișinăul nu vede riscuri asociate cu „congresul deputaților” din Transnistria. După cum a menționat secretarul de presă al guvernului, Daniel Vodă, acest eveniment nu prezintă niciun risc de escaladare sau destabilizare în regiune.

Citește sursa

Moldova va fi scutită de contribuțiile financiare la programele Uniunii Europene până în 2027. Comisia Europeană a făcut această propunere în contextul consecințelor economice, financiare și politice cu care s-a confruntat țara noastră de la izbucnirea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Decizia a fost aprobată pe 27 decembrie în cadrul unei ședințe a Comisiei parlamentare pentru politică externă și integrare europeană.

Se menționează că viitoarele Acorduri de Asociere ale Republicii Moldova cu programele UE o vor scuti, de asemenea, de contribuțiile financiare. Necesitatea menținerii suspendării plăților va fi evaluată anual de către Comisia Europeană pe baza informațiilor furnizate de autoritățile moldovene.

Până în prezent, țara noastră a semnat mai multe acorduri cu Uniunea Europeană pentru a participa la o gamă largă de programe ale UE, inclusiv Fiscalis, Vamă, Programul Pieței Unice, EU4Health, LIFE, Orizont Europa, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii și Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Prin urmare, Republica Moldova va putea beneficia de finanțare pentru proiecte într-o gamă largă de domenii.

Citește sursa