RTVI a discutat cu expertul IT Alexander Isavnin despre posibilele restricții impuse Telegram și implicațiile acestora pentru țară. Acesta a menționat că problema principală este lipsa de transparență în ceea ce privește deciziile de blocare.
El susține că este dificil pentru societate să înțeleagă „cine ia deciziile privind cenzura pe internet” și că mecanismele de înregistrare, sistemul național de nume de domeniu și mijloacele tehnice de contracarare a amenințărilor rămân închise controlului public.
De la primele blocaje la un sistem de interdicții
Isavnin subliniază că represiunea nu a început astăzi. El face referire la blocările din 2014 — de la Kasparov.ru la presa regională — și subliniază că, chiar și atunci, a fost dificil să se obțină o explicație coerentă. În timp, spune el, contestarea unor astfel de decizii a devenit aproape imposibilă, iar cei responsabili pentru ele sunt practic imposibil de găsit.
Expertul observă proliferarea diverselor registre, de la „organizatori de diseminare a informațiilor” până la liste de agenți străini. El consideră că criteriile de includere sunt opace, iar mecanismul de excludere este neclar. El consideră că acest lucru creează o atmosferă de incertitudine, în care orice restricționare a internetului este percepută ca fiind inevitabilă.
„Gulagul digital” și tehnologiile de control
Isavnin afirmă: „Într-un fel, ne aflăm deja într-un Gulag digital.” El citează drept exemple supravegherea online, camerele de recunoaștere facială și restricțiile impuse agenților străini. El subliniază că tehnologiile de recunoaștere facială au fost folosite pentru a reține protestatarii și avertizează că infrastructura de monitorizare a fost deja creată.
Expertul a discutat și despre aplicația Amina, concepută pentru monitorizarea migranților. El a afirmat că nu există bariere tehnice în calea extinderii unor astfel de sisteme: „Dacă se ia decizia politică adecvată, extinderea aplicației Amina la nivel național nu va fi o problemă.” El atribuie consolidarea supravegherii digitale practicilor apărute în timpul pandemiei, când au fost adoptate reglementări care penalizau „informațiile false”.
Telegram, VPN și economia
Vorbind despre Telegram, Isavnin consideră că o blocare completă este puțin probabilă. El observă că blocarea recentă a peste 200.000 de canale de către mesagerie în sine nu indică un compromis cu autoritățile, ci mai degrabă este legată de lupta împotriva schemelor criminale. El estimează că status quo-ul va rămâne probabil: „Telegram va fi blocat treptat în Rusia, iar cetățenii vor continua să utilizeze VPN-uri sau proxy-uri.”.
Expertul avertizează, de asemenea, asupra consecințelor economice. El subliniază că numărul sistemelor autonome din Rusia este în scădere, în timp ce la nivel global este în creștere. Acesta este, în opinia sa, un semn al decalajului infrastructural. Presiunea asupra piețelor și a afacerilor digitale, consideră Isavnin, va duce la „dispariția și falimentul întreprinderilor mici”, în timp ce ecosistemele mari continuă să se extindă. Drept urmare, țara s-ar putea confrunta nu doar cu o reglementare sporită, ci și cu o încetinire tehnologică.
