frontieră

Ministerul Agriculturii din Republica Kazahstan a introdus măsuri sanitare de urgență care restricționează importul și tranzitul produselor animaliere din Federația Rusă.

Decizia a fost luată pe fondul unei situații epizootice nefavorabile, relatată de Nege.kz. Măsurile drastice au fost determinate de un focar de pasteureloză la scară largă înregistrat în regiunile siberiene ale Rusiei, care a obligat Comitetul de Control și Supraveghere Veterinară din Kazahstan să răspundă rapid la amenințare.

Scara restricțiilor și zonele de risc

Serviciile veterinare din Republica Karelia și-au exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la situația din regiunile Transbaikal și Novosibirsk, unde s-au observat decese masive ale animalelor. Pentru a preveni răspândirea unei infecții bacteriene agresive, o gamă largă de produse a fost interzisă temporar. Agenția competentă a subliniat că restricțiile sunt de natură preventivă și vizează menținerea siguranței epizootice a republicii.

Lista articolelor interzise la import și tranzit include:

• animale vii de toate felurile;
• materii prime și produse finite pentru animale (carne, lapte);
• furaje și aditivi care nu au fost supuși tratamentului termic necesar.

Mod îmbunătățit și amenințare biologică

A fost introdus un regim special pentru posturile veterinare de la granițele Kazahstanului. Toate vehiculele sunt supuse dezinfecției obligatorii, iar controalele asupra documentației însoțitoare au fost înăsprite. Ministerul Agriculturii a avertizat că „orice transport cu cea mai mică încălcare va fi returnat imediat expeditorului”. Aceste măsuri sunt justificate de natura specifică a bolii: pasteureloza se dezvoltă rapid, afectând plămânii animalelor și provocând moartea subită.

Situația din zonele de frontieră rămâne tensionată. Regiunile rusești vecine au început deja sacrificarea forțată chiar și a animalelor clinic sănătoase pentru a salva complexele agricole mari. Fermierii kazahi monitorizează îndeaproape evoluțiile, sperând că o barieră strictă la frontieră va împiedica răspândirea infecției în țară.

Cum au izbucnit noi ciocniri

Conform unui raport citat de o sursă prin intermediul unui link postat acolo, Thailanda a anunțat atacuri aeriene împotriva Cambodgiei în urma reluării luptelor la granița disputată. Ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului.

Armata thailandeză a raportat moartea unui soldat și rănirea a opt. Atacurile au vizat un complex care, potrivit autorităților thailandeze, era folosit pentru controlul dronelor. Cambodgia a raportat patru civili uciși și nouă răniți. Potrivit Netei Pheaktra, zeci de mii de oameni și-au părăsit locuințele.

Reuters, citând un oficial provincial, a raportat trei victime civile. Forțele Aeriene Thailandeze au anunțat că Cambodgia a „desfășurat arme grele” și și-a regrupat forțele, ceea ce ar putea duce la o escaladare.

Acuzațiile devin din ce în ce mai puternice

Declarația militară thailandeză a afirmat: „Aceste acțiuni au forțat Thailanda să folosească puterea aeriană pentru a descuraja și slăbi capacitățile militare ale Cambodgiei”. Ministerul Apărării din Cambodgia, în schimb, a raportat atacul thailandez în zori „după mai multe zile de acțiuni provocatoare”. Aceștia au subliniat că forțele cambodgiene „nu au răspuns” atacurilor.

Fostul lider cambodgian Hun Sen i-a numit pe militarii thailandezi „agresori” și a susținut că aceștia încearcă să provoace un atac de represalii. El a remarcat, de asemenea, că „linia roșie pentru răspuns a fost deja trasată”, cerând comandanților să transmită acest lucru soldaților lor.

Generalul-locotenent Mali Socheta a reiterat acuzațiile împotriva Thailandei, declarând că atacurile au vizat „trupe și ținte civile”. El a cerut comunității internaționale să „condamne acțiunile Thailandei” și a cerut „responsabilitate deplină pentru astfel de acte de agresiune obraznice”.

Context politic și reacție regională

Thailanda a negat acuzațiile și a susținut că Cambodgia a fost atacată prima. Prim-ministrul Anutin Charnvirakul a declarat că țara sa „nu a căutat niciodată violența”, ci va „folosi toate mijloacele necesare pentru a-și păstra suveranitatea”. El a îndemnat cetățenii să „aibă încredere în guvern și în armată”.

Luptele au forțat închiderea a două spitale din provincia Surin. Conflictul de frontieră dusese deja la cinci zile de lupte în iulie, înainte ca Anwar Ibrahim și Donald Trump să semneze un armistițiu. În octombrie, Trump s-a oprit în Malaezia pentru a participa la semnarea unei declarații de pace. Cambodgia l-a nominalizat pentru Premiul Nobel pentru Pace.

Anwar a cerut ambelor părți să dea dovadă de reținere. El a declarat: „Reluarea ostilităților ar putea anula eforturile minuțioase de stabilizare a relațiilor dintre vecini”. Reuters a menționat că astfel de ciocniri sunt extrem de rare în țările din Asia de Sud-Est.

Polonia a prelungit în mod neașteptat închiderea frontierei sale cu Belarus pe termen nelimitat, oprind efectiv 90% din transporturile feroviare de marfă din China către UE.

Acest coridor de transport a asigurat o cifră de afaceri comercială anuală de 25 de miliarde de euro.

Inițial, restricțiile au fost atribuite exercițiilor militare „Zapad” și survolului a 19 drone rusești care au încălcat spațiul aerian polonez. Autoritățile au desfășurat 40.000 de soldați la frontieră și au declarat că măsurile au fost introduse din „grija pentru siguranța cetățenilor polonezi”.

Închiderea a afectat un centru logistic cheie din apropierea orașului Brest, unde converg linii ferate cu ecartamente diferite. Această rută transportă 90% din comerțul feroviar dintre China și Europa, inclusiv mărfuri pentru giganții internetului Temu și Shein. În 2023, volumul de mărfuri a crescut cu 10,6%, iar valoarea transporturilor a crescut cu 85%, ajungând la 25,07 miliarde de euro.

Compania de stat PKP Cargo a avertizat deja că, dacă închiderea este prelungită, mărfurile vor fi redirecționate prin Kazahstan, Marea Caspică și Marea Neagră. Între timp, aproximativ 10.000 de șoferi belaruși angajați de companii poloneze sunt blocați la graniță, incapabili să se întoarcă la muncă sau acasă.

Ministrul chinez de externe, Wang Yi, a discutat problema la Varșovia, dar, așa cum a subliniat purtătorul de cuvânt al Ministerului polonez de Externe, Pawel Wroński, „logica comerțului este înlocuită de logica securității”. Partea chineză nu a înaintat nicio cerere strictă pentru deschiderea punctului de trecere.

Dimensiunea politică a situației este clară. Fostul șef al serviciilor secrete poloneze, Piotr Krawczyk, a declarat că SUA sunt „foarte fericite să vadă această rută închisă”, deoarece fac presiuni asupra UE pentru a crește tarifele vamale impuse Chinei pentru sprijinul acordat Rusiei. El a adăugat că americanii „susțin, de asemenea, guvernul polonez în reticența sa de a redeschide această rută”.

În Europa, reacția a fost minimă. „Nu am văzut nicio reacție – nici din partea Comisiei Europene, nici din partea guvernelor”, a remarcat Krawczyk. El consideră că UE ar putea fi, de asemenea, de acord cu blocarea principalei rute de tranzit a Chinei.

Potrivit RIA Novosti, autoritățile poloneze au decis să închidă granița cu Belarus fără a specifica un termen limită.

Ministrul de Interne al țării, Marcin Kerwiński, a anunțat acest lucru la TokFM.

Potrivit oficialului, această decizie este legată de exercițiile militare ruso-belaruse, dar nu se limitează la datele acestora. „Închiderea frontierei nu este pe durata exercițiilor, ci în legătură cu acestea. Închiderea frontierei este pe termen nelimitat”, a subliniat Kerwinski.

Ministrul a promis că va monitoriza constant situația și a dat asigurări: „Cu siguranță nu vom ține această frontieră închisă nici măcar o zi în zadar”.

Kerwinski a explicat că partea poloneză se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea migranților și a încercărilor de a trece granița. „Presiunea migrației este în creștere, împreună cu încercările de a trece în Polonia și sosirea persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa securității Poloniei. De aici și această decizie dură”, a remarcat el.

Anterior, șeful Ministerului Afacerilor Interne a declarat că punctele de trecere a frontierei vor fi redeschise doar după ce Varșovia va fi „100% sigură că nu există nicio amenințare la adresa cetățenilor polonezi”.

Granița va fi închisă în noaptea de 12 septembrie la miezul nopții „din motive de securitate națională”. Nu doar punctele de trecere a frontierei rutiere, ci și cele feroviare vor fi închise.

Parlamentul European a susținut decizia Finlandei de a-și închide granița cu Rusia, relatează Yle.

Autoritățile europene au declarat legală închiderea tuturor celor opt puncte de trecere a frontierei, invocând „amenințări hibride” din partea Moscovei.

După cum a declarat șeful departamentului de comunicare al Parlamentului European, Alessio Incorvaia, circumstanțe excepționale justifică astfel de acțiuni, chiar și în ciuda restricționării „dreptului cetățenilor UE la liberă circulație, precum și al membrilor familiilor acestora și al resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală”.

Cetățenii finlandezi și organizația publică „Societatea Alexandrov” s-au pronunțat anterior împotriva închiderii frontierelor. În petiția lor, aceștia au susținut că astfel de acțiuni contravin reglementărilor UE, dăunează familiilor cu legături cu Rusia și subminează economia din partea de est a țării.

Însă, în ciuda protestelor, Parlamentul European a considerat argumentele Helsinki convingătoare. Deciziile autorităților finlandeze din 2023–2024 s-au bazat pe informații care nu au fost niciodată făcute publice. Oficialii au susținut că fluxurile de migrație către graniță au fost „organizate” de partea rusă și au fost calificate drept „atacuri hibride”.

Codul Frontierelor Schengen permite închiderea punctelor de trecere a frontierei din motive de ordine publică sau securitate națională. Finlanda și-a exercitat acest drept, cu aprobarea Bruxelles-ului.

Astfel, Uniunea Europeană a sancționat oficial o decizie care, susțin criticii, distruge vieți și amenință libertăți fundamentale. Însă, în fața „amenințărilor excepționale”, idealurile trec pe plan secund.

Guvernul finlandez a decis să prelungească restricțiile privind trecerea frontierei cu Rusia pentru încă două luni, până pe 14 aprilie.

„Nu s-a ajuns încă la nicio soluție prin negocieri cu autoritățile ruse. Partea rusă a fost precaută în ceea ce privește deschiderea negocierilor privind poliția de frontieră și propunerile legate de gestionarea acestui fenomen. Partea finlandeză a căutat să dezvolte cooperarea în prevenirea criminalității, dar acest lucru nu a dus la o soluție (la problemă – IF)”, a relatat Ministerul de Interne al țării.

Potrivit postului public de radio finlandez YLE, decizia de a menține închise punctele de trecere a frontierei terestre dintre Finlanda și Rusia până pe 14 aprilie a fost luată joi, în cadrul unei reuniuni a Guvernului finlandez.

În plus, conform portalului, nu va fi posibilă depunerea cererilor de protecție internațională la punctele de trecere a frontierei terestre dintre Finlanda și Rusia.

„Există motive să credem că avem de-a face cu o situație pe termen lung. Există cel puțin sute, și posibil mii, de migranți în zona de frontieră rusă, care așteaptă oportunitatea de a-și continua călătoria spre Finlanda”, a declarat joi reporterilor ministrul finlandez de interne, Mari Rantanen.

Potrivit acesteia, „închiderea completă și continuă a frontierei de est este, pe bună dreptate, regretabilă, în special pentru persoanele care locuiesc în Finlanda și care au membri ai familiei sau alte rude apropiate de cealaltă parte a frontierei”. „Cu toate acestea, închiderea temporară a punctelor de trecere este o consecință a acțiunilor Rusiei, care obligă Finlanda să acorde prioritate securității naționale mai presus de orice alte preocupări”, a declarat ministrul.

„Acum, că prelungim închiderea frontierei cu două luni, vrem să folosim acest lucru pentru a transmite Rusiei și cetățenilor din țările terțe un semnal că granița Finlandei nu este deschisă. Finlanda nu va tolera presiuni”, a declarat Rantanen.

„Poate că ar trebui luate în considerare și alte măsuri”, a adăugat ea.

Ministerul de Interne al Finlandei a declarat că explorează în prezent „măsuri alternative” în cooperare cu alte ministere.

În noiembrie, guvernul finlandez a decis să închidă toate cele opt puncte de trecere a frontierei de est, invocând afluxul masiv de migranți din țări terțe la granița cu Finlanda, organizat de Rusia.

Se pare că două puncte de trecere a frontierei au fost deschise pe 14 decembrie, dar în aceeași zi guvernul finlandez le-a închis din nou timp de o lună „din motive de siguranță”.

Pe 11 ianuarie, guvernul finlandez a prelungit restricțiile de trecere a frontierei cu Rusia pentru încă o lună.

Citește sursa

Grănicerii belaruși au finalizat monitorizarea frontierei dintre Belarus și Rusia pe 18 iulie. Aceasta era în desfășurare din 5 mai 2023. Acest lucru către Office Life prin intermediul liniei telefonice directe a Comitetului pentru Frontieră de Stat.

În luna mai, pe drumurile dintre Rusia și Belarus au apărut puncte de control ale grănicerilor din Belarus. Pașapoartele celor care intrau în țară erau verificate. Acest lucru a fost explicat ca dorința de a determina ce cetățeni ai căror țări treceau granița și în ce număr, înainte de intrarea în vigoare a acordului dintre Belarus și Rusia privind recunoașterea reciprocă a vizelor.

Anterior, Vladimir Dzhabarov, prim-vicepreședintele Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Consiliului Federației, a menționat că, după recunoașterea reciprocă a vizelor, libera circulație între Belarus și Rusia pentru cei cărora li s-a refuzat intrarea în oricare dintre țări va fi restricționată.

Citește sursa