criză

Rusia se află din nou în mijlocul unei crize demografice – și aceasta este mult mai profundă decât în ​​anii 1990.

Expertul Salavat Abylkalikov observă că rata natalității scade rapid, rata mortalității crește, iar migrația nu mai este o soluție.

Situația a evoluat în valuri de la cel de-al Doilea Război Mondial. Acum, țara a intrat într-o altă recesiune: doar 1,22 milioane de oameni s-au născut în 2024, aproape egalând minimul istoric din 1999. Previziunile sunt sumbre: numărul nașterilor va scădea cu 3-5% anual, o inversare fiind posibilă abia după 2029-2030.

Diferența cheie dintre criza actuală și anii 1990 constă în dispariția compensatorului migrațional. În anii 1990, locuitorii vorbitori de limbă rusă din fostele republici sovietice s-au întors în țară, contribuind la compensarea declinului natural. Acum, însă, fluxul de migranți de muncă din Asia Centrală este în scădere: aceștia au alternative - UE, Golful Persic, Turcia și Coreea. Un factor suplimentar a fost creșterea xenofobiei și a represiunii în urma atacului terorist de la Primăria Crocus.

Rusia însăși devine o țară a exodului. Invazia Ucrainei și mobilizarea au declanșat cel mai mare flux de migranți din ultimii 20 de ani - aproximativ 650.000 de persoane, majoritatea tineri și educați. Potențialul unor noi valuri de emigrare rămâne: noi mobilizări, represiunea sporită sau colapsul economic ar putea declanșa un exod în masă.

Criza este agravată și de alți factori:

• deficit de forță de muncă - până la sfârșitul anului 2024, aproximativ 2,2 milioane de posturi vacante rămâneau neocupate;
• îmbătrânirea populației - deja peste 18% sunt persoane de peste 65 de ani, până la mijlocul secolului numărul lor va fi de 24%;
• mortalitatea excesivă în rândul bărbaților și consecințele războiului - cel puțin 219 mii de morți, sute de mii de răniți și persoane cu dizabilități.

Abylkalikov prezice că printre consecințele războiului se numără nu doar pierderi directe, ci și un val de alcoolism, violență și criminalitate în rândul celor care se întorc de pe front. În plus, există deteriorarea asistenței medicale din cauza sancțiunilor și a reducerilor de cheltuieli, ceea ce ar putea duce la milioane de decese în plus în următorul deceniu.

Dacă în anii 2000 statul încerca măcar să sprijine familiile prin capital și beneficii de maternitate, astăzi acest lucru a fost înlocuit de „isterie demografică” și eforturi simulate: interdicții LGBT, restricții privind avorturile și ideea unei taxe pentru lipsa copiilor. Expertul consideră că astfel de măsuri sunt inutile și periculoase pentru încrederea publică.

În cele din urmă, autoritățile au început să ascundă datele: calitatea slabă a recensământului, distorsiunile din statisticile migrației și clasificarea informațiilor nu fac decât să confirme recunoașterea eșecului lor. Previziunile sunt sumbre: până în 2100, populația Rusiei ar putea scădea la 90 de milioane, iar în cel mai rău caz, la 57 de milioane. Un nou colaps demografic amenință țara cu un declin ireversibil pentru generațiile viitoare.

Potrivit RBC , autoritățile discută măsuri de urgență pentru salvarea uzinelor metalurgice, care se află în pragul unei crize comparabile cu dezastrul din anii 1990.

Cei mai mari jucători din industrie, de la Mechel la Severstal, au fost atacați.

Conform surselor publicației, oficialii au în vedere două instrumente: un moratoriu asupra procedurilor de faliment și o amânare a plății impozitelor până în decembrie 2025. Mai exact, aceasta implică o amânare de trei luni a accizei la oțelul lichid și a taxei de extracție a minereului de fier.

Cu toate acestea, participanții la piață sunt convinși că acest lucru nu este suficient. Ei insistă asupra unor măsuri radicale:

• moratorii asupra accizelor până la sfârșitul anului 2025,
• o formulă corectă pentru indexarea prețurilor la calcularea acesteia,
• indexare zero a tarifelor monopolurilor naturale.

Acciza la oțelul lichid, introdusă în ianuarie 2022, avea scopul de a capta „profiturile în exces”, dar, așa cum a declarat directorul executiv al Severstal, Alexander Shevelev, taxa a devenit o „formă iezuită de colectare”, chiar dacă profiturile s-au evaporat de mult. În ciuda criticilor, Ministerul Finanțelor nu are de gând să o abandoneze, temându-se de o prăbușire a veniturilor bugetare.

Expertul Maxim Khudalov a calculat că amânarea accizelor va economisi companiilor până la 2% din venituri, în timp ce scutirile de la taxa pe extracția mineralelor (MET) vor contribui la menținerea profitabilității la 3-4%. Acest lucru va ajuta companiile metalurgice cu datorii mari să evite falimentul. Mechel, IMH și producătorii de țevi au fost identificați ca fiind cei mai vulnerabili.

Cu toate acestea, potrivit analistului Alexey Kalachev, sprijinul bugetar specific ar putea ajunge doar la Mechel. „În ceea ce privește producătorii de oțel cheie, precum MMK, NLMK și Severstal, situația lor, deși se înrăutățește, cu greu poate fi numită gravă”, a remarcat el.

Criza și-a arătat deja efectul. Potrivit Rosstat, producția de metale a scăzut în iunie cu 10,2% față de anul precedent, în timp ce exporturile au scăzut cu o treime: 20 de milioane de tone în 2024 față de 31 de milioane de tone în 2021. „Întreprinderile industriale s-ar putea transforma în grămezi de metal ruginit”, avertizează sumbru Shevelev.

După cum relatează , Igor Maltsev, șeful RSC Energia, a recunoscut într-un discurs de felicitare adresat angajaților cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a companiei că aceasta se află în pragul prăpastiei.

În scrisoare, el a scris: „Situația este critică: datorii de milioane de dolari, dobânzile la împrumuturi consumă bugetul, există numeroase procese ineficiente, iar o parte semnificativă a angajaților sunt lăsați fără motivație și fără simțul responsabilității.”.

Maltsev a adăugat: „În esență, salvarea companiei este o sarcină care necesită ceva care se învecinează cu miracolul: trebuie să facem tot ce este posibil și imposibil - cu voia lui Dumnezeu!” Aceste cuvinte cu greu pot fi numite festive - la compania care produce navele spațiale Soiuz cu echipaj uman, navele spațiale de marfă Progress și dezvoltă navele spațiale Orel, criza s-a agravat.

Presa rusă a relatat anterior despre închiderea procesului penal împotriva fostului director general al Energia, Vitali Lopota, și a adjunctului său, Alexander Pyzin. Aceștia au fost acuzați de abuz de putere în cadrul proiectului Sea Launch (2010–2014), pe care anchetatorii l-au considerat evident neprofitabil. Cu toate acestea, termenul de prescripție a expirat.

Proiectul Sea Launch a unit cândva compania americană Boeing, compania norvegiană Kvaerner și birourile de proiectare ucrainene Yuzhnoye și Yuzhmash, dar în 2014, în urma anexării Crimeei, cooperarea cu Ucraina a încetat, iar proiectul a fost înghețat pentru totdeauna.

Principala speranță a Energia se află acum în Stația Orbitală Rusă (ROS), concepută ca înlocuitor pentru un segment al ISS. Conceptul său a fost conceput pentru prima dată în 2014, dar proiectul preliminar a fost finalizat abia în 2023. Finanțarea, însă, nu a fost încă aprobată.

Expertul Vitali Egorov a comentat pentru The Insider: „Pentru Energia, situația este într-adevăr gravă din cauza sancțiunilor și a reorientării statului către obiective militare, dar nu este o catastrofă. Este mai degrabă o modalitate de a atrage atenția asupra companiei - o tactică de lobby.”.

Potrivit acestuia, zborurile spațiale cu echipaj uman rămân unul dintre „pilonii regimului Putin”, așa că este puțin probabil ca corporația să fie închisă. Poate că cuvintele dramatice ale directorului au avut scopul de a grăbi decizia de a aloca fonduri către ROS.

Potrivit Kommersant , producția de ulei de floarea-soarelui din Rusia a scăzut drastic.

Începând cu august, producția a scăzut cu 11% față de anul precedent, ajungând la 6,94 milioane de tone. Producția totală de ulei vegetal a scăzut, de asemenea, cu 7%, ajungând la 9,47 milioane de tone.

Motivul este că o serie de fabrici au fost neprofitabile. Potrivit OleoScope, profitabilitatea a ajuns la minus 20% în februarie. Dmitry Krasnov, directorul general al Centrului de Competențe Agroindustriale al Reksoft Consulting, a explicat că volumele totale de procesare pentru anul respectiv au scăzut cu 5,7%, până la 26,3 milioane de tone.

Mihail Malțev, directorul executiv al Uniunii Petrolului și Grăsimilor, a identificat principalii factori din spatele crizei: creșterea prețurilor la semințele de floarea-soarelui, stagnarea prețurilor globale, apreciarea rublei și tarifele vamale. Conform estimărilor experților, marjele de profit la petrolul nerafinat au scăzut vertiginos de la 11,4% în 2023 la 0,6% în primul trimestru al anului 2025.

Însăși companiile au confirmat criza. În primăvară, Efko a închis două fabrici din regiunea Krasnodar cu o capacitate zilnică de 3.200 de tone. Cofondatorul Natural Products, Alexey Podobedov, a recunoscut: „Fabricile funcționează în pierdere de peste șase luni. Nu mai contăm pe acest sezon; obiectivul este să rezistăm și să așteptăm următorul.”.

Există, de asemenea, un optimism prudent. Maltsev consideră că odată cu începerea noului an agricol la 1 septembrie, prețurile materiilor prime și ale produselor finite s-ar putea echilibra, permițând o creștere a producției cu 7,5%, până la 10,5 milioane de tone.

Potrivit lui Krasnov, suprafața cultivată cu floarea-soarelui a crescut cu 13% pe parcursul anului, ajungând la o producție potențială de până la 18 milioane de tone și stimulând procesarea. Cu toate acestea, exporturile rămân incerte: acestea au scăzut cu 11% pe parcursul anului, în ciuda unei creșteri de 3% în termeni monetari.

Perspectivele rămân mixte. Uniunea Petrolului și Grăsimilor preconizează că exporturile vor crește la 8,2 milioane de tone, dar Krasnov este îndoielnic: concurența internațională este prea intensă pentru ca Rusia să-și mențină poziția.

Penuria de benzină AI-95 a început în regiunea Moscovei, a relatat , citând martori oculari.

Probleme cu combustibilul sunt raportate la mai multe benzinării din regiune.

Situația din regiunea Moscovei reflectă ceea ce s-a observat deja în alte părți ale țării. Încă de la mijlocul lunii august, presa a relatat că benzina AI-95 practic dispăruse din Crimeea și Transbaikal. Iar pe 20 august, locuitorii din Primorye s-au confruntat cu probleme pe scară largă la benzinării pentru prima dată în decenii.

Autoritățile regionale atribuie criza combustibililor unei creșteri bruște a cererii. Acestea spun că afluxul de turiști către stațiunile de pe litoral a declanșat o penurie de benzină. Oficialii susțin că depozitele de petrol încă mai au benzină AI-95 pentru patru până la șapte zile.

Totuși, principala problemă, așa cum notează autoritățile, nu este lipsa combustibilului în sine, ci mai degrabă întreruperile în livrarea acestuia. Stațiile de benzină se epuizează mai repede decât le pot alimenta camioanele cu combustibil. La această situație se adaugă și reparațiile rutiere în curs, care au prelungit timpii de livrare de la trei la șase ore, cât este obișnuit.

Astfel, deficitul de rachete AI-95 devine treptat o problemă la scară federală: mai întâi în Crimeea și Transbaikalia, apoi în Primorye și acum în regiunea Moscovei.

După cum relatează , fabricile rusești de utilaje agricole încep una după alta să treacă la modul de economisire a costurilor: săptămânile de lucru scurtate, concediile neplanificate și timpii de nefuncționare au devenit noua realitate pentru industrie.

Motivul este o scădere bruscă a vânzărilor și depozitele supraaglomerate.

De exemplu, uzina Traktor din Celiabinsk a introdus deja o săptămână de lucru mai scurtă. Rostelmash nu numai că și-a redus programul de producție, dar a amânat și vacanța corporativă din septembrie în iunie. Serghei Serebryakov, șeful Grupului de companii Kirovsky Zavod, a anunțat că o decizie privind viitorul program va fi luată la sfârșitul lunii iulie, în funcție de situația pieței.

Potrivit participanților din industrie, problema este agravată de stocarea excesivă - aceasta se aplică atât echipamentelor autohtone, cât și celor importate. Până în martie, zece dintre cele mai mari fabrici acumulaseră produse în valoare de 62 de miliarde de ruble în depozitele lor. Între timp, vânzările interne au scăzut cu 32,8%, conform estimărilor asociației Rosspetsmash.

Echipamentele importate o duc și mai rău: potrivit lui Alexander Altynov, șeful asociației dealerilor ASKHOD, vânzările au scăzut cu aproximativ 40% față de anul trecut. Și aceasta nu este limita. Previziunea pentru 2025 este o scădere de 25% pentru piața generală.

Directorul SBS Consulting, Dmitri Babansky, nu exclude posibilitatea ca unele fabrici să nu supraviețuiască crizei și să se închidă. Altynov consideră că nu vor exista falimente în masă, deoarece „toată lumea a mers foarte bine în ultimii cinci până la șapte ani” și a acumulat resurse care vor ajunge încă câțiva ani.

Industria se menține în prezent pe linia de plutire datorită programului de leasing preferențial de la Ministerul Industriei și Comerțului și Dom.RF. Cu toate acestea, potrivit unui reprezentant UMG, fără astfel de programe, nu există nicio speranță de revigorare a cererii - nici măcar în următorii doi ani.

Creditarea ipotecară cu un avans minim ar putea reprezenta o amenințare serioasă pentru sistemul bancar al Rusiei, relatează , citând Elman Mekhtiev, fondatorul serviciului Kredcheck.

Potrivit acestuia, astfel de împrumuturi au stimulat creșterea vânzărilor de locuințe, dar, odată cu deteriorarea situației financiare a debitorilor, prețul proprietăților imobiliare adesea nu acoperă soldul rămas al împrumutului.

Mekhtiev a numit acest fenomen o „bombă cu ceas” pentru bănci, deoarece neplata creditelor și scăderea valorilor garanțiilor ar putea duce la pierderi semnificative. În ciuda acestui fapt, programul de credite ipotecare cu dobândă redusă a avut un impact pozitiv asupra pieței imobiliare și a economiei, stimulând vânzările de locuințe pe fondul creșterii prețurilor.

Pentru a minimiza riscurile, Banca Rusiei a introdus un nou standard de creditare ipotecară, limitând emiterea acestor împrumuturi, începând cu 1 ianuarie 2025. Aceste măsuri vizează protejarea debitorilor și asigurarea stabilizării pe termen lung a sistemului bancar.