Din Africa la Bruxelles: Kremlinul construiește o rețea de influență falsă

Cum manipulează Rusia Africa și UE

Rusia folosește activ rețelele de socializare, site-urile de știri false și campaniile de dezinformare pentru a influența opinia publică din Africa și Europa, relatează citând cercetări ale Centrului African pentru Studii Strategice și ale Serviciului de Politică Externă al UE.

Cum funcționează campaniile de informare?

În țările africane se creează conturi anonime și site-uri de știri false, care publică materiale pro-ruse, fapte distorsionate și falsuri sfruntate. Un exemplu este un cont de Facebook care se prezintă drept agent de știri, dar răspândește minciuni, cum ar fi afirmația că un „tun laser rusesc” a distrus 750 de avioane americane.

Un alt caz a implicat piratarea unui site de știri false care se deghiza drept o instituție media nord-africană. În urma atacului cibernetic, s-a dezvăluit că resursa era controlată de structuri rusești implicate în influențarea informației.

O armă fără rachete, dar cu o acoperire de milioane de ori
O armă fără rachete, dar cu o acoperire de milioane de ori

Cum folosește Kremlinul spațiul informațional al Africii?

Cercetările arată că 80 din 200 de campanii de influență documentate în Africa sunt legate de guvernul rus. Dar acestea nu sunt întotdeauna false. Adesea, rapoartele se bazează pe fapte reale, prezentate cu o anumită părtinire - detalii importante sunt omise, în timp ce narațiunile favorabile sunt amplificate.

Potrivit analiștilor, tensiunile dintre Est și Vest sunt răspândite în Africa, Occidentul fiind perceput în mod tradițional ca fiind colonizator și sursa problemelor. Propaganda rusă exploatează acest lucru pentru a prezenta Rusia ca o „alternativă la Occident”, chiar fără a distorsiona în mod flagrant faptele.

Rusia este principala sursă de dezinformare în UE

Manipularea opiniei publice este folosită activ și în Europa. Potrivit Consiliului Afaceri Externe și de Securitate al UE, au fost înregistrate 17.000 de cazuri de dezinformare pro-Kremlin din 2015 și peste 1.500 în 2024.

Principalele teme ale unor astfel de campanii sunt:

  • Narațiuni antioccidentale – critici la adresa UE și a SUA, acuzații de crize.
  • Cele mai recente atacuri asupra Ucrainei reprezintă o falsificare a datelor despre război.
  • Crearea de media „alternative” este crearea de site-uri web clonate ale publicațiilor occidentale care arată ca cele reale, dar publică știri distorsionate.

Experții notează că cazurile identificate de dezinformare reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece scopul principal al studiului nu este de a număra falsurile, ci de a analiza cine răspândește informații false și cum.

De ce este periculos acest lucru?

Campaniile de dezinformare alimentează conflictele și diviziunile sociale existente, alimentând nemulțumirea în țările UE. De exemplu, narațiunile pro-Kremlin exploatează subiecte precum migrația, războiul din Ucraina, problemele LGBTQ+ și „lupta împotriva elitelor”. În unele țări europene, politicienii locali se agață de aceste teme, transformând narațiunile false în instrumente de campanie electorală.

Oficialii UE consideră că Rusia rămâne principala amenințare la adresa unor alegeri corecte din Europa, atacurile sale informaționale având ca scop destabilizarea societății înainte de votul din Parlamentul European din iunie 2025.