Economie

Centrele de service Apple autorizate din Rusia nu au suficiente componente pentru a repara iPhone-urile, relatează Izvestia, citând reprezentanți ai centrelor de service.

Centrele NB Service, re:Store, M.Video și Tvoy Mobile Servis au raportat că nu mai au baterii de schimb pentru iPhone 12 Pro Max. Dacă înlocuirea bateriilor se efectua înainte într-o singură zi, acum durează între trei și șapte zile lucrătoare și se face prin intermediul unui reprezentant Apple.

Izvestia a descoperit că, în prezent, în Rusia sunt reparate oficial doar iPhone-urile importate cu acordul producătorului, adică nu prin „import paralel”.

Citește sursa

Marți, 21 iunie, a început în Regatul Unit cea mai mare grevă feroviară din ultimii 30 de ani. Zeci de mii de angajați au ieșit în stradă cerând salarii mai bune și mai multe locuri de muncă.

Potrivit Reuters, acesta ar putea fi începutul unor greve pe scară largă în toate sectoarele economiei în lunile următoare. Unii dintre cei peste 40.000 de lucrători feroviari s-au adunat în pichete în zori, blocând rețeaua și lăsând stațiile importante pustii. Metroul londonez a fost, de asemenea, în mare parte închis din cauza unei greve separate.

Prim-ministrul Boris Johnson a declarat că greva va afecta companiile în contextul în care acestea continuă să se redreseze după pandemie.

Între timp, sindicatele cred că grevele feroviare ar putea marca începutul unei „vere a nemulțumirii” în care profesorii, medicii, lucrătorii din domeniul deșeurilor și chiar avocații vor intra în grevă, deoarece creșterea prețurilor la alimente și combustibili împinge inflația spre 10%.

Secretarul general al Uniunii Feroviare și Maritime, Mick Lynch, a declarat că lucrătorii britanici au nevoie de o mărire salarială.

„Au nevoie de siguranța locului de muncă, condiții decente și, în general, contracte echitabile. Dacă putem realiza acest lucru, atunci nu vor exista perturbările economiei britanice pe care le experimentăm acum și care s-ar putea dezvolta în vară”, a explicat el.

Greva feroviară înseamnă că doar aproximativ jumătate din rețeaua feroviară britanică va funcționa în zilele de grevă, serviciile pe aceste linii fiind foarte limitate, iar perturbările continuând în zilele dintre greve.

Citește sursa

În urmă cu doar câțiva ani, părea că extinderea Uniunii Europene își atinsese limitele. În schimb, Rusia își imagina o Uniune Eurasiatică care să implice fostele republici sovietice. Dar, după invadarea teritoriului său, Ucraina a solicitat în mod decisiv aderarea la UE.

„Fac tot posibilul pentru a mă asigura că, după război, vom face parte din familia europeană”, a declarat viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Olga Stefanișna.

„Obținerea statutului de candidat va oferi Ucrainei un impuls moral”, a declarat Anna Melenchuk de la Promote Ukraine.

Șefii de stat și de guvern din UE intenționează să acorde Ucrainei acest statut în cadrul unei reuniuni care va avea loc joi la Bruxelles. Comisia Europeană a recomandat recent Uniunii să înceapă un proces care va culmina cu admiterea acestei țări cu 44 de milioane de locuitori. Cu toate acestea, acest summit s-ar putea limita la o „întărire a moralului”, fără a stabili niciun termen pentru negocierile de aderare. În ciuda tenacității și a priceperii demonstrate în apărarea sa, Ucraina rămâne o țară cu probleme grave, precum corupția, deficitul democratic și înapoierea economică.

Însă un profesor elvețian de politică europeană consideră că apropierea de UE va ajuta la rezolvarea acestor probleme:

„Ucrainei ar fi trebuit să i se ofere perspectiva aderării mult mai devreme”, a declarat Frank Schimmelfennig. „Ar fi fost cel mai puternic instrument pentru a inspira democratizarea.”.

Summitul va discuta perspectivele europene nu doar ale Ucrainei, ci și ale Moldovei și Georgiei, unde mii de oameni au ieșit în stradă în sprijinul unei orientări occidentale. Cererile de aderare din partea Chișinăului și Tbilisi au fost depuse la Bruxelles încă din martie.

Corespondentul Euronews, Maeve McMahon, relatează:

„Țările din Balcanii de Vest vor participa la negocieri. Unele dintre ele solicită aderarea la UE de zeci de ani. Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru au cerut acordarea statutului de candidat Ucrainei, sperând că acest lucru va accelera extinderea blocului comunitar în regiunea lor. Însă prim-ministrul sârb nu mai are răbdare.”.

„Balcanii de Vest nu vor aștepta ca ușile să li se deschidă altcuiva din cauza situației politice”, a declarat Ana Brnabić. „Ar fi o greșeală uriașă. Ar fi nedrept.”.

Serbia a întreprins reforme economice radicale pentru a îndeplini criteriile de aderare. Dar a urmat doar exemplul Croației vecine, ultima țară care a aderat la UE, în 2013.

Fiecare dintre aceste țări le susține și le invidiază pe celelalte, percepe cu dureros orice obstacol în calea spre Europa și uneori chiar se gândește să meargă în Eurasia.

Citește sursa

Din aprilie, valoarea activelor blocate ale oligarhilor ruși în UE aproape s-a dublat.

Ca urmare a sancțiunilor UE, oligarhii și instituțiile ruse au pierdut accesul la iahturi de lux, elicoptere, picturi, proprietăți imobiliare și alte active în valoare de peste 12,5 miliarde de euro.

Purtătorul de cuvânt oficial al Comisiei Europene pentru justiție, Christian Wiegand, a declarat despre acest lucru pentru Die Welt, relatează Deutsche Welle.

„Valoarea activelor blocate ale oligarhilor ruși aproape s-a dublat, de la 6,7 ​​miliarde de euro în aprilie la peste 12,5 miliarde de euro”, a declarat Wiegand.

El a legat creșterea accentuată a activelor blocate de faptul că în ultimele săptămâni au fost identificate și blocate numeroase proprietăți aparținând oligarhilor ruși, în special în Germania.

Autoritățile canadiene au înghețat, de asemenea, active rusești în valoare de peste 123 de milioane de dolari canadieni și au blocat peste 289 de milioane de dolari canadieni.

Citește sursa

Reprezentanții Ucrainei, Rusiei, Turciei și ONU se vor întâlni săptămâna viitoare la Istanbul pentru a discuta despre deblocarea exporturilor de cereale ucrainene.

Despre aceasta s-a informat marți surse din publicația turcă Milliyet, scrie European Pravda.

Se menționează că o delegație a Ministerului Apărării din Turcia va călători în Rusia în următoarele zile pentru a coordona detaliile exportului de cereale din Ucraina. Se așteaptă ca părțile să discute un mecanism cvadrilateral pentru exportul de cereale din Ucraina și pașii următori în această direcție.

În plus, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a avut luni o convorbire telefonică cu secretarul general al ONU, António Guterres, și marți cu prim-ministrul britanic Boris Johnson și prim-ministrul estonian Kaja Kallas.

Mecanismul cvadrilateral de export de cereale este așteptat să fie finalizat și stabilit la reuniunea de la Istanbul. Conform relatărilor din presă, Erdoğan și Guterres vor fi prezenți personal. La o lună după ce se va conveni asupra mecanismului, primele transporturi de cereale vor fi expediate din porturile ucrainene.
Ca reamintire, Rusia blochează Marea Neagră, împiedicând Ucraina să își exporte alimentele pe mare. Ucraina dă vina, de asemenea, pe Occident pentru creșterea prețurilor alimentelor din cauza sancțiunilor.

Anterior, viceministrul ucrainean de externe, Dmitro Senik, a declarat că, în ciuda blocadei navale impuse de Rusia, Ucraina a stabilit două canale de export de cereale – prin Polonia și România – și poartă negocieri și cu statele baltice.

Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că țara sa s-a oferit să contribuie la rezolvarea crizei alimentare globale cauzate de blocada impusă de Rusia porturilor ucrainene.

Într-un discurs adresat țărilor Uniunii Africane, Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu a făcut încă progrese în negocierile multilaterale pentru deblocarea exporturilor de cereale transportate pe mare.

Citește sursa

Uniunea Europeană va revizui aspectele juridice ale orientărilor Comisiei Europene privind sancțiunile, conform cărora Lituania a restricționat tranzitul anumitor mărfuri de pe teritoriul său către regiunea Kaliningrad din Rusia.

Conform unui corespondent al publicației European Pravda, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, a declarat acest lucru luni, într-o conferință de presă.

El a dat asigurări că declarațiile oficialilor ruși privind presupusa blocadă a regiunii Kaliningrad nu corespund realității.

„Tranzitul dintre regiunea Kaliningrad și restul Rusiei nu a fost oprit. Nu există nicio blocadă. În primul rând, acesta este. În al doilea rând, tranzitul pasagerilor și al mărfurilor care nu sunt supuse sancțiunilor continuă. În al treilea rând, așa cum m-au asigurat colegii mei lituanieni, Lituania nu a impus restricții unilaterale și a impus doar sancțiuni UE. Astfel de acuzații împotriva Lituaniei sunt minciuni, propagandă pură”, a subliniat Borrell.

Un diplomat de rang înalt al UE a remarcat că Lituania respectă doar instrucțiunile Comisiei Europene de a impune sancțiuni.

„Dar, din nou, adoptăm o abordare precaută. Vom verifica din nou aspectele legale pentru a confirma că respectăm toate legile. Însă Lituania nu este de vină. Nu implementează sancțiuni naționale și nici nu își aplică de bunăvoie. Ceea ce face este să urmeze consultări prealabile cu Comisia Europeană. Prin urmare, vom verifica dacă aceste instrucțiuni sunt corecte și dacă respectă regulile”, a asigurat el.

Ca reamintire, pe 18 iunie, Anton Alikhanov, guvernatorul regiunii Kaliningrad din Rusia, a anunțat că, începând de sâmbătă, Lituania a încetat să permită trecerea pe teritoriul său a trenurilor de tranzit care transportă mărfuri supuse sancțiunilor Uniunii Europene.

Ulterior, Ministerul rus de Externe l-a convocat pe șeful ambasadei Lituaniei la Moscova, numind acțiunile Lituaniei o provocare „fățiș ostilă” și o încălcare a obligațiilor juridice internaționale.

La rândul său, Ministerul Afacerilor Externe al Lituaniei l-a convocat luni pe însărcinat cu afaceri al Rusiei, Serghei Ryabokon, și i-a explicat restricțiile care se aplică tranzitului de mărfuri către regiunea Kaliningrad din Rusia.

Citește sursa

Lituania va dona Ucrainei echipament militar necesar pentru deblocarea porturilor sale. O parte din acest echipament a fost deja expediat la Kiev.

Ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis, a făcut această declarație înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg, potrivit relatărilor din presă. El a menționat că, dacă Europa dorește să evite o criză alimentară, trebuie să depună toate eforturile pentru a furniza Ucrainei echipamentele necesare.

„Pentru a deschide porturi în sudul Ucrainei, este nevoie de echipament militar. O parte din acesta este deja livrat. Din păcate, nu există altă modalitate de a debloca porturile. Dacă țările europene furnizează echipamentul necesar, criza alimentară va fi rezolvată foarte repede”, a declarat ministrul.

Jurnaliștii au speculat că prin „echipament militar”, Landsbergis se referea probabil la rachete antinavă și alte arme. În prezent, Forțele Armate Ucrainene dețin un lansator de rachete antinavă Harpoon cu bază terestră, precum și un anumit număr de rachete antinavă.

Anterior, Serhii Bratchuk, purtătorul de cuvânt al Administrației Regionale Civilo-Militare Odesa, a declarat că rachetele antinavă Harpoon pe care Ucraina le-a primit deja de la partenerii săi occidentali sunt suficiente pentru a scufunda întreaga Flotă Rusă a Mării Negre. Eficacitatea acestor rachete a fost dovedită în timpul testelor și în luptă.

Mai exact, aceste rachete au fost folosite de Marina Ucraineană pentru a ataca remorcherul Vasily Bekh al Flotei Mării Negre în Marea Neagră, care transporta muniție, arme și personal din Flota Rusă a Mării Negre către insula Zmeiny. La bord se afla un sistem de rachete antiaeriene Tor, dar nici măcar acesta nu a putut salva remorcherul inamic de la „demilitarizare”.

Citește sursa

După cum a declarat Peskov, Rusia este gata să furnizeze gaze integral prin Nord Stream, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Europa trebuie să returneze turbinele reparate.

După patru luni de la invazia militară la scară largă a Ucrainei independente de către Rusia, țara agresoare a recunoscut că sancțiunile anti-ruse au paralizat complet funcționarea Nord Stream.

Aceasta a fost declarată de Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui țării ocupante, Vladimir Putin, potrivit agenției ruse de știri Interfax.

După cum a declarat Peskov, Rusia este gata să furnizeze gaze integral prin Nord Stream, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, Europa trebuie să returneze turbinele reparate.

„Din punct de vedere tehnologic, infrastructura mecanică a conductei are de suferit din cauza sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană... Capacitatea de pompare, și anume turbinele, trebuie să fie supusă unor reparații majore. Unele turbine nu pot fi returnate. Europenii nu le returnează. Tocmai de aceea nu există nimic de pompat. Aceasta este o criză provocată de om. A fost creată de UE”, a declarat Peskov.

Peskov a declarat că Europa „trebuie” să dea turbinele Rusiei în ciuda sancțiunilor.

„Europenii trebuie să predea aceleași echipamente și să le repare în conformitate cu obligațiile lor”, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului.
Războiul din Ucraina și Nord Stream:

Pe 22 februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că Germania a oprit procesul de certificare pentru conducta de gaze Nord Stream 2. El a spus că acesta este un răspuns la decizia Rusiei de a recunoaște independența „LPR” și „DPR”.

În aceeași zi, Fundația Germană pentru Protecția Climei și Mediului și-a retras sprijinul pentru conducta de gaze rusească Nord Stream 2, creată pentru a eluda sancțiunile americane și a finaliza construcția acesteia.

Pe 23 februarie, Statele Unite au impus sancțiuni operatorului Nord Stream 2, ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a organizațiilor teroriste „LPR” și „DPR”.

Pe 24 februarie 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă a teritoriului ucrainean.

Pe 1 martie, operatorul Nord Stream 2 a depus cererea de faliment din cauza sancțiunilor occidentale impuse Rusiei pentru agresiunea sa împotriva Ucrainei. Falimentul a fost confirmat de guvernul cantonului elvețian Zug, unde era înregistrată Nord Stream 2 AG.

În martie 2022, Operatorul Sistemului de Transport al Gazelor din Ucraina a solicitat Europei să reducă livrările de gaze prin Nord Stream 1 pentru a asigura o redistribuire corespunzătoare a rutelor de gaze și o utilizare maximă a sistemului ucrainean de transport al gazelor.

Operatorii europeni ai sistemului de transport al gazelor au susținut poziția Ucrainei și au convenit să contribuie la consolidarea securității energetice a regiunii.

Pe 27 martie 2022, Ucraina a cerut Germaniei să oprească Nord Stream 1.

Pe 18 aprilie 2022, șeful unuia dintre statele germane a fost condamnat pentru complicitate cu rușii în ceea ce privește Nord Stream 2.

Citește sursa

Germania a numit reducerile de gaze ale Gazprom către țări un semnal de avertizare menit să semene incertitudine și să crească prețurile.

Livrările de gaze rusești către Europa au scăzut și mai mult joi, 16 iunie, ceea ce a stârnit îngrijorări cu privire la reaprovizionarea instalațiilor de depozitare pentru iarnă.

Potrivit Reuters, Gazprom a anunțat o a doua reducere a livrărilor prin conducta de gaze Nord Stream 1 către Germania, reducându-le la 40% din capacitate.

Ministrul economiei din Germania a declarat că măsura are ca scop semănarea incertitudinii și creșterea prețurilor la energie.

Prețurile en-gros la benzină în Olanda au crescut cu 25% joi dimineață.

Gazprom din Rusia a susținut că reducerile de aprovizionare s-au datorat întârzierilor în mentenanța echipamentelor Siemens Energy din Canada. Autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei a respins această explicație.

Autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei, Klaus Müller, a numit reducerile livrărilor de către Gazprom către țară un semn de avertizare care ar putea cauza probleme celei mai mari economii a Europei în această iarnă.

„Acest lucru va înrăutăți semnificativ situația noastră. Probabil am putea supraviețui verii, deoarece sezonul de încălzire s-a terminat. Dar trebuie să ne umplem depozitele pentru a supraviețui iernii”, a spus Müller.

Uniper, cel mai mare importator de gaze rusești din Germania, a anunțat că livrările din Rusia au scăzut cu un sfert din volumele convenite, dar a adăugat că a putut achiziționa volumele rămase din alte surse. Livrările de gaze către Italia au scăzut, de asemenea. Compania energetică cehă CEZ a raportat, de asemenea, o reducere a livrărilor de gaze rusești. Compania energetică austriacă OMV a declarat că Gazprom a informat-o despre reducerea livrărilor de gaze.

Anterior, comisarul UE pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat că Uniunea Europeană a elaborat un plan de înlocuire a gazului din Rusia.

Potrivit acestuia, UE importă anual 155 de miliarde de metri cubi din Rusia. Conform noii strategii, Bruxelles-ul intenționează să obțină 50 de miliarde de metri cubi prin importuri de gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA sau Qatar, 10 miliarde de metri cubi prin conductele existente și echivalentul a încă 25 de miliarde de metri cubi prin implementarea accelerată a turbinelor eoliene offshore și a panourilor fotovoltaice.

Citește sursa