Economie

Căile Ferate Lituaniene au confirmat marți că primul tren care transporta mărfuri sancționate din Rusia către Kaliningrad a traversat deja Lituania și a ajuns la destinație.

Acest lucru a fost relatat de European Pravda cu referire la Delfi.

„Primul tren spre Kaliningrad a trecut deja, iar astăzi (26 iulie) al doilea a fost verificat la vamă”, a declarat marți Mantas Dubauskas, șeful departamentului de comunicații LS.

Potrivit Linei Laurinaityte-Grigienė, reprezentantă a Departamentului Vamal Lituanian, inspecția celui de-al doilea tren care transporta cinci vagoane de ciment a fost finalizată marți la punctul de frontieră Kiana, iar acesta a fost admis în Kaliningrad.

„A fost deja verificat și a fost lăsat să plece”, a declarat Laurinaityte-Grigienė marți.

Căile Ferate Lituaniene au reluat anterior tranzitul mărfurilor incluse pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene către regiunea Kaliningrad din Rusia.

Reamintim că, pe 13 iulie, Comisia Europeană a publicat îndrumări suplimentare pentru statele membre ale UE privind tranzitul mărfurilor din Rusia, autorizând deplasarea anumitor mărfuri sancționate către regiunea Kaliningrad pe calea ferată.

După încheierea perioadei de tranziție pentru cel de-al cincilea pachet de sancțiuni UE împotriva Rusiei, transportul de ciment, alcool, lemn, sticlă, aluminiu, produse din hârtie, gips și alte bunuri de origine rusă prin Lituania a fost interzis. Lituania restricționase anterior tranzitul oțelului și metalelor feroase către regiunea Kaliningrad din cauza sancțiunilor UE.

Citește sursa

Italia se așteaptă să renunțe complet la gazul rusesc până în 2024.

Potrivit ANSA, acest lucru a fost declarat de ministrul Tranziției Ecologice, Roberto Cingolani, scrie European Pravda.

„Prin adăugarea de măsuri de conservare și noi furnizori, vom fi complet independenți de aprovizionarea cu gaze din Rusia începând cu a doua jumătate a anului 2024”, a declarat ministrul.

El a spus că obiectivul imediat este de a trece peste sezonul rece 2022-2023 prin implementarea unor măsuri de conservare și diversificare.

Compania italiană Eni a primit miercuri un avertisment de la Gazprom că volumele de gaze vor fi reduse la 27 de milioane de metri cubi, față de 34 de milioane în ultimele zile.

Ca reamintire, Germania a confirmat o reducere a livrărilor de gaze prin Nord Stream la 20% din capacitate.

O purtătoare de cuvânt a guvernului a declarat că acest lucru a fost perceput ca o demonstrație de forță din partea Rusiei, în ciuda faptului că Gazprom a invocat motive tehnice.

Citește sursa

Pe fondul unei reduceri cu 20% a livrărilor de gaze rusești prin Nord Stream, UE a adoptat un plan anticriză pentru a economisi energie electrică pentru următorul sezon de încălzire.

Țările europene s-au angajat să reducă consumul de gaze cu 15%.

„Scopul reducerii consumului de gaze este de a economisi bani înainte de iarnă, în pregătirea pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care folosește constant energia ca armă”, se arată în publicație.

Ca măsură de siguranță, țările europene își umplu instalațiile subterane de depozitare a gazelor înainte de începerea vremii reci. Germania umple cel mai mult. UE importă 155 de miliarde de metri cubi din Rusia - 45% din totalul aprovizionării cu gaze ale UE și aproximativ 40% din consumul total de gaze.

În prezent, spațiile de depozitare sunt umplute în proporție de 66%, cu o țintă de 80%.

Cancelarul german Olaf Scholz și ministrul Economiei, Robert Habeck, au declarat în repetate rânduri că, în opinia lor, scăderea livrărilor de gaze rusești către Europa este de natură politică, nu tehnică, și au acuzat Rusia că poartă un „război al gazelor” împotriva țărilor UE. Moscova neagă categoric acuzațiile.

Citește sursa

Turcia a declarat că are relații strategice cu Ucraina și că nu va transfera niciodată nimic Rusiei.

Președintele Recep Tayyip Erdoğan le-ar fi spus colegilor la o întâlnire a înalților oficiali ai partidului turc că liderul rus Vladimir Putin a propus un acord militar în timpul întâlnirii lor de la Teheran. Mai exact, dorea să înființeze o unitate de producție de drone Bayraktar în Rusia.

Acest lucru a fost relatat de surse CNN Turk.

Potrivit lui Putin, Emiratele Arabe Unite au deja o astfel de fabrică, iar acum Baykar ar putea deschide una alta, de data aceasta în Rusia. Deși un reprezentant al companiei neagă acest lucru, o sursă bine informată spune că Baykar este într-adevăr în proces de înființare a unei linii de producție în Emiratele Arabe Unite.

În același timp, directorul general al Baykar, Haluk Bayraktar, a declarat că nu îi va vinde dronele lui Putin.

„Turcia și Ucraina au relații strategice, în special în domeniul aviației și spațiului. Turcia sprijină Ucraina cu tehnologie de drone armate. Nu am transferat și nici nu am furnizat nimic Rusiei. Nu am face niciodată așa ceva”, a subliniat el.

Ca reamintire, Cabinetul de Miniștri a aprobat anterior un document care extinde producția de Bayraktar în Ucraina.

Citește sursa

Polonia intenționează să achiziționeze tancuri K2 Black Panther și avioane FA-50 din Coreea de Sud. Modernizarea armatei este legată, parțial, de amenințările din partea Rusiei.

Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării, Mariusz Błaszczak, relatează wPolityce. Conform publicației, acordul dintre țări va intra în vigoare anul viitor.

Se așteaptă ca Polonia să primească 180 de tancuri coreene K2 Black Panther, echipate cu un tun de 120 mm și capabile de viteze de până la 75 km/h. Se vorbește, de asemenea, despre 48 de avioane de atac ușoare FA-50, dezvoltate de Korea Aerospace Industries în colaborare cu Lockheed Martin, bazate pe avionul T-50 Golden Eagle.

„Suntem interesați să achiziționăm trei escadrile. Primele unități vor fi livrate Poloniei anul viitor. Finalizăm negocierile pe această temă. Per total, acesta va fi un salt înainte în pregătirea de luptă a armatei noastre”, a remarcat ministrul apărării.

Vehiculele de luptă coreene vor costa Polonia 2,3 miliarde de dolari. Avionul va costa 2,6 miliarde de dolari. Contractul include, de asemenea, 670 de vehicule blindate AS21 Redback, obuziere autopropulsate K9 și sisteme de apărare aeriană KM-SAM Block 2.

Ca reamintire, Casa Albă a anunțat anterior că nu va furniza Ucrainei rachete ATACMS pentru sistemul de lansare multiplă de rachete HIMARS, cu o rază de acțiune de 300 de kilometri. Oficialii americani se tem că o astfel de mișcare ar duce la un război global.

Citește sursa

În urma semnării acordului privind coridorul cerealier, se preconizează că trei porturi maritime ucrainene își vor relua operațiunile.

„În legătură cu semnarea Inițiativei privind exportul de cereale și produse alimentare conexe pe mare la 22 iulie 2022, porturile Odesa, Cernomorsk și Iujni sunt pregătite pentru reluarea operațiunilor”, transmite USPA.

De asemenea, se menționează că intrarea și ieșirea navelor în porturile maritime se va efectua prin formarea unui convoi care va însoți nava conducătoare.

Ca reamintire, ieri, 23 iulie, s-a anunțat semnarea la Istanbul a unui acord privind un „coridor cerealier”. Ucraina, Rusia, Turcia și ONU au convenit să deblocheze exporturile prin Marea Neagră.

Citește sursa

Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la bombardarea portului Odesa chiar a doua zi după semnarea unui acord care ar debloca exporturile de cereale prin porturile ucrainene.

Comentariul său este citat de agenția turcă de știri Anadolu, conform publicației European Pravda.

Akar a declarat că, după ce au apărut informații despre atacul cu rachete asupra Odessei, a vorbit cu ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, și cu ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, și că i s-a spus că sistemele de încărcare a cerealelor nu au fost avariate.

El a menționat că a vorbit și cu partea rusă, care i-au spus că se presupune că nu au fost implicați în atacul cu rachete și că „investighează problema”.

„Însuși faptul că un astfel de incident a avut loc imediat după ce am convenit ieri asupra aprovizionării cu cereale ne îngrijorează cu adevărat. Dar vom continua să ne îndeplinim obligațiile asumate în temeiul acestor acorduri și am declarat că susținem continuarea cooperării calm și răbdătoare a părților în această chestiune”, a remarcat el.

Hulusi Akar a semnat acordurile la Istanbul în numele Turciei.

Ca reamintire, reprezentanții Ucrainei și Rusiei au semnat vineri la Palatul Dolmabahçe din Istanbul un acord pentru stabilirea unui mecanism de export de cereale ucrainene din porturile Mării Negre.

Ucraina și Rusia nu au semnat niciun document, ci mai degrabă două acorduri separate semnate de Turcia și ONU cu Kievul și Moscova. Ucraina a fost reprezentată la semnare de ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, iar Rusia de ministrul Apărării, Serghei Șoigu.

Citește sursa

Un acord istoric pe malurile Bosforului: milioane de tone de cereale ucrainene blocate în porturile Mării Negre vor putea ajunge pe piețele mondiale.

La Palatul Dolmabahçe din Istanbul, reprezentanți din Kiev și Moscova au semnat două acorduri separate cu Turcia și ONU privind condițiile de transport al cerealelor și garanțiile de siguranță pentru nave.

Ceremonia de semnare a fost susținută de secretarul general al ONU, António Guterres, și de gazda summitului G4, Recep Tayyip Erdoğan.

„Nu există nicio îndoială că acest acord este pentru întreaga lume. Va aduce ajutor țărilor în curs de dezvoltare aflate în pragul falimentului, va salva cele mai vulnerabile populații de la foamete și va contribui, de asemenea, la stabilizarea prețurilor globale la alimente. Tarifele vamale au început să crească chiar înainte de război, care a devenit un adevărat coșmar pentru țările în curs de dezvoltare. Inițiativa pe care tocmai am semnat-o deschide calea pentru volume semnificative de exporturi de alimente din trei porturi ucrainene cheie de la Marea Neagră - Odesa, Cernomorsk și Iujne.” – António Guterres, Secretarul General al ONU.

În numele Kievului, acordul a fost semnat de ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. Ministrul Apărării, Serghei Șoigu, a reprezentat Kremlinul.

„Sper sincer că acordul la care s-a ajuns la Istanbul, în cooperare cu Rusia și Ucraina, va reprezenta un punct de cotitură pe calea spre pace. Indiferent de rezultatul de pe câmpul de luptă, pacea poate fi obținută doar la masa negocierilor.” – Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei.

UE a cerut ca acordul să fie implementat cât mai repede posibil și a declarat că acesta va ajuta Kievul în ceea ce privește exporturile.

Una dintre problemele cheie în complexul proces de negocieri a fost organizarea inspecțiilor navelor de transport marfă uscată pentru a preveni transportul de arme. Mykhailo Podolyak, asistentul șefului de birou al lui Volodymyr Zelenskyy, a declarat anterior că Kievul nu va fi de acord cu prezența navelor rusești în porturile ucrainene. În consecință, ucrainenii vor efectua inspecții portuare pe propriul teritoriu. Președintele turc a anunțat crearea unui Centru Comun de Coordonare la Istanbul. Echipele de inspecție pe care le-a înființat vor efectua monitorizări suplimentare.

Rusia a insistat că problema reluării exporturilor ucrainene pe mare ar trebui analizată „într-un pachet”, odată cu ridicarea restricțiilor privind alimentele și îngrășămintele rusești.

Potrivit reprezentanților ONU, deminarea Mării Negre nu va fi efectuată în cadrul acordului privind cerealele. Piloții ucraineni vor escorta navele prin pasaje sigure până când vor ajunge în ape neutre.

Citește sursa

Miercuri, reprezentanții permanenți ai UE au aprobat o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei. Aceasta include o interdicție asupra importurilor de aur din Rusia, inclusiv prin țări terțe.

Moscova susține că nu vinde aur direct către Uniunea Europeană. Acest metal prețios este considerat al doilea cel mai important produs de export al Rusiei, după energie. Potrivit surselor occidentale, Kremlinul a câștigat 15,5 miliarde de euro din vânzările de aur în 2021. Cetățenilor UE li se va interzice acum să cumpere aur de origine rusă sub formă de produse semifabricate, resturi și bijuterii.

Uniunea Europeană îngheață activele Sberbank. Aceste măsuri restrictive au ca scop reducerea capacității Rusiei de a-și finanța operațiunile militare în Ucraina. O serie de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare au fost identificate ca fiind interzise la furnizarea către Rusia. Alte cincizeci de persoane și entități ruse au fost adăugate pe lista neagră a UE.

Uniunea Europeană a autorizat utilizarea unor active rusești înghețate pentru achiziționarea de produse agricole. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe a subliniat că sancțiunile nu amenință securitatea alimentară a nimănui:

„Încă de la început, alimentele și îngrășămintele au fost complet excluse din pachetele noastre”, a declarat Josep Borrell. „Nicio măsură restrictivă nu afectează comerțul cu alimente. Este perfect acceptabil pentru noi că Rusia vinde, iar oamenii cumpără, alimente și îngrășăminte de la ea.”.

Bruxelles-ul a oferit clarificări suplimentare cu privire la activitățile permise ale companiilor rusești din UE.

Citește sursa

Ca răspuns la amenințările Moscovei de a întrerupe aprovizionarea cu gaze naturale a Uniunii Europene, Bruxelles-ul a elaborat un plan de urgență pentru următorul sezon de încălzire, sub sloganul „Economisirea gazelor pentru o iarnă sigură”. Acesta a fost prezentat miercuri de președintele Comisiei Europene:

„Rusia ne șantajează; Rusia folosește energia ca armă”, a declarat Ursula von der Leyen. „Prin urmare, fie că este vorba de o oprire parțială, la scară largă sau completă a aprovizionării cu gaze rusești, Europa trebuie să fie pregătită.”.

Prima etapă va necesita economii voluntare mai mari. Statele membre ale UE sunt obligate să reducă consumul de gaze cu 15%, începând cu 1 august și timp de opt luni. În cazul în care Rusia decide să închidă complet robinetul, Comisia Europeană ar putea declara o „alertă a Uniunii”, ceea ce face obligatorie respectarea obiectivelor sale. Între timp, vicepreședintele său executiv a solicitat restricții privind încălzirea și răcirea în spațiile publice și clădirile rezidențiale.

„Ar trebui să ținem luminile aprinse toată noaptea în clădirile de birouri sau în vitrinele goale? Ar trebui să setăm aerul condiționat la 20 de grade?”, a întrebat Frans Timmermans. „Desigur, acest lucru ar putea reduce puțin confortul nostru, dar va reduce semnificativ consumul nostru.”.

Însă economiile vor fi mai dificile pentru, de exemplu, industriile chimice și metalurgice, care utilizează mult gaz în procesele lor de producție. Comisia Europeană, urmând principiul proporționalității, recomandă ca astfel de întreprinderi din întreaga Uniune să reducă producția. Un deputat socialist din Spania solicită despăgubiri pentru industriile afectate ca urmare a acestui fapt:

„În primul rând, trebuie să identificăm centralele care pot fi închise și să calculăm câtă energie poate fi economisită”, a declarat Nicolás González Casares. „Este posibil ca, având în vedere costurile ridicate actuale, unele companii să considere oportun să reducă producția, iar compensațiile pe care le oferim le vor ajuta să facă acest lucru. Acest lucru va elibera energie pentru alte companii care au mai multă nevoie de ea. Cred că toată lumea ar trebui să contribuie la acest efort. Nu putem demonstra solidaritate între țările membre dacă anumite sectoare ale economiei naționale concurează între ele pentru această energie.”.

Solidaritatea este un element cheie al planului, deoarece unele țări ale UE sunt mai puțin dependente de gazul rusesc, în timp ce altele sunt mai vulnerabile la o închidere a pieței. Bruxelles-ul estimează că, dacă se întâmplă acest lucru, PIB-ul uniunii ar scădea cu 1,5%. Von der Leyen a raportat că instalațiile de stocare a gazelor din statele membre sunt în prezent umplute în proporție de 62%, iar fluxul de gaze rusești către UE a scăzut cu două treimi în ultimul an.

Ca măsură temporară, Comisia Europeană permite continuarea funcționării centralelor nucleare, pe bază de petrol și pe bază de cărbune, deși trecerea la surse regenerabile de energie ar trebui să fie o prioritate în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Citește sursa