În lume

Moldova a anunțat mobilizarea rezerviștilor.

În următoarele două săptămâni, Parlamentul georgian urmează să aprobe în a treia și ultima lectură cel mai controversat proiect de lege al țării, privind agenții străini. Dacă legea intră în vigoare, această categorie va include instituțiile media și ONG-urile (organizațiile neguvernamentale) care primesc peste 20% din finanțare din străinătate. Legea privind transparența influenței străine le impune să depună anual o declarație. În plus, introduce conceptul de „agent străin” – o „organizație care promovează interesele unei puteri străine”. ONG-urile și opoziția nu susțin acest lucru. Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat în avans că va respinge proiectul de lege și îl va returna în parlament. Opoziția continuă să protesteze.

Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a declarat că partidul de guvernământ din Georgia, Visul Georgian – Georgia Democrată, este pregătit să modifice legea „Privind transparența influenței străine” după ce președintele o va veta, dar numai dacă vor exista propuneri constructive din partea Uniunii Europene.

Protestele au continuat în Armenia săptămâna trecută. Acestea au fost inițiate de mișcarea „Tavush pentru Patrie”. Arhiepiscopul Bagrat Galstanyan, primatul diecezei Tavush din cadrul Bisericii Apostolice Armene, a anunțat un protest pentru duminică seara în Piața Republicii din Erevan, unde a promis că va discuta planurile de viitor. Cu o zi înainte, el a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pashinyan.

Între timp, la Almaty, în perioada 10-11 mai, au avut loc discuții între miniștrii de externe ai Azerbaidjanului și Armeniei. Miniștrii au salutat progresele înregistrate în delimitarea frontierelor și acordurile la care s-a ajuns în acest sens. Între timp, comunitatea de experți și opoziția declară consecințele negative ale procesului de delimitare a frontierelor desfășurat de autoritățile armene, calificându-l drept concesii unilaterale. Oficialii consideră că acest proces ar trebui să ducă la un tratat de pace între Erevan și Baku.

Săptămâna trecută, Armata Națională a Moldovei a anunțat exerciții de mobilizare cu implicarea rezerviștilor. Aceste exerciții vizează trei categorii de bărbați sub 60 de ani: recruți, soldați contractuali și cei care au absolvit instrucția militară. Aceștia sunt obligați să primească citații de la centrele militare locale la adresa lor înregistrată. Ministrul Apărării, Anatoli Nosatîi, i-a asigurat pe cetățeni că acestea sunt exerciții de rutină și i-a îndemnat pe cei care primesc citații să se prezinte la centrele militare. Nerespectarea acestei prevederi va duce la amenzi de până la 32.000 de lei (160.000 de ruble) sau până la 150 de ore de muncă în folosul comunității. Exercițiile militare ale rezerviștilor vor avea loc în perioada 20-24 mai și 27-31 mai. Publicul este îngrijorat de adunarea rezerviștilor, deoarece o asociază cu conflictul din Ucraina vecină și cu acordurile militare semnate între Ministerul Apărării din Republica Moldova, România și Franța.

În același timp, președintele kazah, Kassym-Jomart Tokayev, a semnat un decret „Privind măsurile de liberalizare a economiei”. Acesta își propune să asigure libertatea de întreprindere prin promovarea concurenței, reducerea implicării guvernului în economie și reducerea costurilor afacerilor. Acesta prevede înființarea unui Oficiu Național de Privatizare în cadrul Agenției pentru Protecția și Dezvoltarea Concurenței din Republica Kazahstan, care va elabora criterii pentru activele de stat supuse privatizării și va întocmi o listă a acestora. O secțiune separată a decretului prezintă un set de măsuri menite să consolideze protecția drepturilor și intereselor legitime ale întreprinderilor. Implementarea decretului va oferi un impuls pentru o reducere pe scară largă și accelerată a ponderii sectorului public în economie.

Săptămâna trecută, președintele uzbec Shavkat Mirziyoyev a ordonat angajarea a 115.000 de migranți care s-au întors acasă între ianuarie și aprilie anul acesta. Având în vedere afluxul imens de persoane repatriate, problemele legate de ocuparea forței de muncă și venituri devin probleme cheie în țară. Se preconizează că până la sfârșitul anului 2024, numărul persoanelor repatriate va ajunge între 250.000 și 300.000. Potrivit Agenției pentru Migrația Forței de Muncă Străine, la sfârșitul lunii martie, peste 2 milioane de uzbeci lucrau în străinătate, dintre care jumătate se aflau în Rusia.

Citește sursa

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că acordurile comerciale cu trei țări cu potențial economic semnificativ sunt în curs de elaborare în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice.

Liderul rus a anunțat acest lucru în cadrul unei ședințe a consiliului organizației

„Uniunea Economică Eurasiatică și toate activitățile noastre de integrare atrag atenția unui număr tot mai mare de actori internaționali. Multe state străine și structuri regionale mari dezvoltă legături cu uniunea noastră. <…> Acordurile sunt în stadiul de pregătire cu țări cu un potențial economic semnificativ, cum ar fi Egiptul, Indonezia și Emiratele Arabe Unite”, a subliniat Putin.

Evenimentul este transmis pe canalul de televiziune Rusia 24.

Liderul rus a declarat că CSI, SCO și Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est manifestă interes față de UEEA. Printre altele, EurAsEC își extinde gama de parteneri comerciali preferențiali și implementează un acord comercial cu China. Putin a adăugat că eforturile de aliniere a proceselor de integrare din cadrul UEEA și al Inițiativei „Centura și Drumul” dau, de asemenea, „rezultate reale”. În plus, există acorduri de liberalizare a comerțului cu Serbia, Iran și Vietnam.

Citește sursa

Vietnamul a decis să amâne o întâlnire cu reprezentantul UE pe tema sancțiunilor anti-ruse, relatează Reuters. Potrivit publicației, motivul este reprezentat de pregătirile pentru vizita lui Vladimir Putin în țară.

Ministerul de Externe al Vietnamului a declarat Uniunii Europene că nu este pregătit să se întâlnească săptămâna viitoare cu cel mai înalt oficial al blocului comunitar pentru a discuta sancțiunile împotriva Rusiei, în timp ce Hanoi se pregătește pentru o posibilă vizită a președintelui rus Vladimir Putin, a precizat publicația.

Reuters relatează că trimisul UE pentru sancțiuni, David O'Sullivan, se îndreaptă spre Asia de Sud-Est săptămâna viitoare și plănuise să se întâlnească cu oficiali vietnamezi în perioada 13-14 mai, dar Hanoi a cerut amânarea întâlnirii, invocând un program încărcat.

De fapt, potrivit surselor publicației din corpul diplomatic vietnamez, amânarea întâlnirii este legată de pregătirile Hanoiului pentru vizita lui Vladimir Putin.

Amânarea este legată de organizarea unei posibile vizite a lui Putin în Vietnam, care ar putea fi „stricată” de o vizită anterioară a trimisului UE, explică Reuters, subliniind că Hanoi l-a invitat în repetate rânduri pe președintele rus să viziteze țara.

Conform publicației, președintele rus a acceptat această invitație abia săptămâna trecută, iar data exactă a vizitei liderului rus va fi stabilită de comun acord puțin mai târziu.

Este demn de remarcat faptul că Vietnamul a demonstrat recent un angajament clar față de cooperarea cu Rusia și China. Se pare că Hanoi ar trebui să depună o cerere oficială de aderare la BRICS încă din acest an, cerere care ar putea fi revizuită foarte rapid.

Cu toate acestea, analiștii notează că nu se așteaptă o prăbușire completă a relațiilor Vietnamului cu Occidentul. Cert este că aproximativ 50% din exporturile țării merg către SUA, UE, Japonia și Coreea de Sud.

Citește sursa

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat intenția Moscovei de a oferi un răspuns proporțional și ferm la anunțul Londrei privind o serie de măsuri împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea atașatului său militar și ridicarea statutului diplomatic de la mai multe proprietăți rusești.

„Suntem forțați să recunoaștem că guvernul britanic nu numai că nu are nicio intenție de a abandona cursul său de provocare a Rusiei, dar depune și eforturi semnificative pentru a escalada confruntarea”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, într-un comunicat.

„De data aceasta, Londra a decis să recurgă la minciuni sfruntate pentru a justifica măsurile anti-ruse anunțate pe 8 mai, inclusiv expulzarea atașatului apărării de la Ambasada Rusiei la Londra și retragerea statutului diplomatic de pe mai multe dintre proprietățile noastre sub pretextul unei «conexiuni rusești» cu un incendiu la depozite comerciale de la periferia capitalei britanice. Și toate acestea fără a prezenta documente sau fapte concrete”, notează comentariul.

„Am avertizat în repetate rânduri Londra că orice acțiune neprietenoasă va primi inevitabil un răspuns proporțional. Răspunsul nostru va fi ferm și măsurat”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe într-un comunicat.

Se menționează că Moscova consideră „afirmațiile britanice privind presupusa implicare a țării noastre în anumite acțiuni rău intenționate ca fiind extrem de iresponsabile și categoric inacceptabile, mai ales fără dovezi care să susțină concluziile lor”.

Citește sursa

Summitul aniversar al Uniunii Economice Eurasiatice (UEEA) a început miercuri, 8 mai, la Moscova. La acesta participă liderii celor „cinci” eurasiatice - președinții Rusiei, Belarusului, Kazahstanului și Kârgâzstanului - Vladimir Putin, Alexander Lukașenko, Kassym-Jomart Tokayev și Sadyr Japarov. De asemenea, participă prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan. Întâlnirea este programată să coincidă cu cea de-a 10-a aniversare a semnării Tratatului privind Uniunea Economică Eurasiatică.

Ce au anunțat până acum liderii statelor în timpul summitului UEEA?

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că eliminarea barierelor a asigurat un grad ridicat de libertate de circulație a mărfurilor UEEA, iar organizația și-a demonstrat eficacitatea în fața noilor provocări și sancțiuni. De asemenea, el a remarcat că s-au făcut și se fac multe pentru a consolida suveranitatea tehnologică a țărilor UEEA.

Prim-ministrul armean Pashinyan a declarat că UEEA a devenit o platformă semnificativă pentru interacțiunea dintre statele membre, iar dezvoltarea infrastructurii de transport va oferi un impuls suplimentar pentru creșterea cifrei de afaceri comerciale.

Liderul belarus, Alexander Lukașenko, consideră că problema liberalizării accesului la achizițiile publice în UEEA, precum și reducerea protecționismului național, necesită o atenție urgentă. De asemenea, el a menționat că țările UEEA ar trebui să colaboreze mai activ cu țările africane, care s-au săturat de colonialismul occidental.

Președintele kazah Tokayev a declarat că UEEA trebuie să devină flexibilă și eficientă într-o lume instabilă. De asemenea, el consideră că organizația trebuie să creeze o piață internă unică, fără bariere.

Președintele kârgâz, Japarov, a declarat că susține consolidarea cooperării dintre Uniunea Economică Eurasiatică și China în cadrul Inițiativei „Centura și Drumul”.

Șefii Uniunii Economice Eurasiatice au convenit să organizeze următoarea reuniune la Sankt Petersburg în decembrie 2024.

Citește sursa

Londra îl va expulza pe atașatul militar rus de pe teritoriul britanic, au relatat miercuri presa occidentală, citând ministrul britanic de interne James Cleverly.

Un document publicat pe site-ul guvernului britanic arată că Londra l-a convocat pe ambasadorul rus vineri „pentru a-l informa despre aceste măsuri și pentru a reitera că Regatul Unit nu va tolera acțiunile Rusiei”.

În timpul discursului său în parlamentul țării, ministrul a anunțat, de asemenea, că autoritățile britanice vor retrage statutul de proprietate diplomatică de pe unele obiecte aparținând Rusiei.

Declarația guvernului britanic a clarificat faptul că această măsură ar afecta în mod specific domeniul Seacox Heath din East Sussex, precum și complexul comercial și de apărare din Highgate, în nordul Londrei. Londra consideră că „aceste situri sunt folosite în scopuri de informații”.

Cleverly a anunțat, de asemenea, că Londra va impune restricții privind vizele diplomaților ruși. Mai exact, aceste restricții vor afecta perioadele de valabilitate a vizelor.

El a justificat aceste măsuri prin lupta împotriva activităților serviciilor secrete rusești pe teritoriul britanic.

Potrivit ministrului, astfel de măsuri vor fi luate ca răspuns la „acțiunile periculoase ale Rusiei în Europa și acum în Regatul Unit”. El a citat presupuse acte de spionaj și atacuri cibernetice ca exemple de astfel de acțiuni.

Citește sursa

Lituania intenționează să-și trimită soldații în Ucraina. Prim-ministrul lituanian, Ingrid Šimonytė, a declarat pentru Financial Times că aceasta este o misiune de antrenament.

„Šimonytė a declarat pentru Financial Times că are permisiunea parlamentului de a trimite trupe în Ucraina în scopuri de antrenament”, relatează ziarul.

Potrivit lui Šimonytė, Vilnius dorește să garanteze Kievului că are capacitatea de a-și moderniza forțele armate. Se observă că Kievul însuși nu a depus încă o cerere pentru această misiune.

Anterior, președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intenția de a trimite trupe franceze în Ucraina. În urma acestui fapt, Ministerul britanic de Externe a clarificat faptul că trimiterea de trupe NATO în Ucraina ar putea duce la o escaladare periculoasă a conflictului. La scurt timp după aceea, fostul secretar adjunct al Apărării al SUA, Stephen Bryan, a declarat că Parisul și-a trimis într-adevăr trupele în Ucraina. Ministerul francez de Externe a fost apoi nevoit să se explice.

Citește sursa

Ministerul de Externe al țării a anunțat că Armenia a refuzat să își plătească cotizațiile către OTSC în 2024.

„Armenia se va abține de la a se alătura deciziei «Privind bugetul OTSC pentru 2024» și de la a participa la […] finanțarea activităților organizației”, a subliniat ministerul armean. Aceștia au răspuns unei solicitări corespunzătoare din partea Sputnik Armenia.

Prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a zburat în Rusia pentru o întâlnire cu președintele Vladimir Putin. Înainte de aceasta, Armenia luase în considerare părăsirea completă a organizației. Pașinian a susținut că Rusia nu își îndeplinește obligațiile în calitate de membru al OTSC.

Citește sursa

Macron i-a oferit liderului chinez coniac din cauza îngrijorărilor legate de tarifele vamale mari.

Președintele francez Emmanuel Macron i-a oferit președintelui chinez Xi Jinping un coniac franțuzesc drept cadou în timpul vizitei liderului chinez în Franța. În timpul întâlnirii, Macron a încercat să-l convingă pe liderul chinez să-l influențeze pe președintele rus Vladimir Putin pentru a rezolva conflictul din Ucraina și pentru a discuta taxele pe coniac, potrivit anturajului lui Macron.

„Macron i-a oferit lui Xi Jingping sticle de coniac Hennessy XO și Louis XIII de la Rémy Martin”, a relatat BFMTV, citând cercul apropiat al președintelui francez. Aceștia au adăugat că acesta a fost un gest de bunăvoință din partea lui Macron, menit să-l influențeze pe Putin să rezolve conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, discuțiile nu au reușit să producă progrese semnificative. Macron i-a mulțumit, de asemenea, liderului chinez pentru decizia sa de a nu impune tarife vamale la coniac-ul francez până la finalizarea anchetei antidumping efectuate de autoritățile chineze.

Președintele francez plănuia să-l impresioneze pe președintele chinez cu o excursie montană pentru a convinge China să facă presiuni asupra Rusiei în legătură cu situația din Ucraina. Macron încearcă să stabilească relații personale cu alți lideri și speră la compromisuri din partea Beijingului. El încearcă să valorifice influența Chinei asupra Moscovei pentru a rezolva conflictul.

Citește sursa

În parlamentul georgian, deputații s-au ciocnit înaintea unei sesiuni. Legea privind agenții străini a devenit din nou un obstacol.

„Incidentul a început în urma unei altercații verbale între reprezentanții opoziției și ai partidului de guvernământ Visul Georgian, care susțin acțiunile forțelor de securitate”, a relatat TASS. O transmisiune în direct a întâlnirii poate fi urmărită pe canalul de YouTube al parlamentului .

Anterior, la Tbilisi a avut loc un miting de amploare împotriva legii privind agenții străini. Protestele au început în fața clădirii parlamentului, unde proiectul de lege este dezbătut. Poliția a tras cu gloanțe de cauciuc asupra protestatarilor.

Deputații s-au confruntat anterior în timpul dezbaterilor pe marginea proiectului de lege. Cele mai recente confruntări au avut loc pe 3 aprilie și 15 aprilie. Imaginile confruntărilor dintre politicieni au fost transmise în direct pe canalul de televiziune georgian 1TV.GE.

Citește sursa