Rusia în lume

Trei aeronave fără pilot au fost distruse pe cerul României în ultimele trei zile, după ce au încălcat spațiul aerian al țării.

Potrivit Euronews , un alt incident a avut loc duminică dimineață în regiunea Sulina-Kilia din Delta Dunării, când un avion de vânătoare F-16 al Forțelor Aeriene Române a interceptat o țintă deasupra apelor teritoriale românești. Președintele român Nicușor Dan a lăudat acțiunile personalului militar, subliniind pe site-ul de socializare X: „Vreau să felicit piloții și echipajele de la sol române; își îndeplinesc misiunile cu profesionalism, curaj și eficiență”.

Cronologia interceptărilor și a rezultatelor anchetei

Autoritățile române au publicat detalii despre incidentele succesive înregistrate în zona de frontieră:

• Vineri (în jurul orei 11:00): Un avion de vânătoare F-16 a doborât primul vehicul aerian fără pilot. Potrivit Parchetului General al României, drona era de tip Shahed, un tip folosit de Rusia în luptele împotriva Ucrainei.
• Sâmbătă dimineață: A doua dronă a fost distrusă la aproximativ 10 kilometri vest de satul Sfântu Gheorghe din estul țării. Ministerul Apărării din România a clarificat că două avioane de vânătoare au fost trimise să intercepteze drona și că drona în sine a fost „doborâtă într-o zonă nelocuită din apropierea graniței”.
• Duminică (10:13): Al treilea obiect a fost interceptat deasupra apelor teritoriale în imediata apropiere a frontierei cu Ucraina.

În timp ce ancheta privind incidentele de sâmbătă și duminică continuă, șeful statului român a criticat aspru Moscova. Nicușor Dan a declarat: „Este inacceptabil ca Federația Rusă să continue să încalce spațiul aerian românesc”. Remarcând poziția Bucureștiului și a partenerilor săi NATO, politicianul a adăugat: „Astfel de acțiuni sunt inacceptabile, iar noi, împreună cu aliații noștri, le luăm foarte în serios”.

Amenințări tot mai mari la adresa securității pe flancul estic al NATO

Amplasarea României pe coasta Mării Negre o face deosebit de vulnerabilă la provocările generate de invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova în februarie 2022. Încălcările sporite ale frontierelor aeriene au obligat Bucureștiul să anunțe măsuri sporite de securitate în întreaga țară. Printre cele mai mediatizate incidente din ultimele luni:

1. Incidentul de la Galați (mai): O dronă rusească care transporta explozibili s-a prăbușit într-o clădire rezidențială, provocând un incendiu la acoperiș și rănind două persoane.
2. Explozie în portul Constanța (iunie): O dronă navală ucraineană a fost deviată de la curs de un sistem rusesc de război electronic (EW) și a detonat în apele românești.

Reacționând la escaladarea tensiunilor din regiune, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris astfel de evenimente drept „o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei”.

În noaptea de 27 iulie, dronele ucrainene au lansat un atac masiv asupra mai multor regiuni rusești, provocând victime și distrugerea infrastructurii civile.

Radio Liberty relatează despre urmările atacurilor din regiunile Rostov, Belgorod și Iaroslavl, precum și din Udmurtia . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a menționat că un terminal de export din regiunea Rostov a fost lovit în timpul operațiunii.

Victime în Rostov-pe-Don și atacuri asupra infrastructurii portuare

Cele mai grave consecințe au fost înregistrate la Rostov-pe-Don, unde, conform ultimelor informații de la guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, cinci persoane au murit. Guvernatorul regional a raportat inițial că victimele erau un cuplu căsătorit, dar ulterior, în timp ce curățau molozul unei clădiri înalte avariate, salvatorii au descoperit alte trei cadavre, specificând: „Printre morți se numără un copil”. Potrivit oficialului, opt persoane au fost rănite, dintre care șase au fost spitalizate, iar 56 de locuitori au fost evacuați în locuințe temporare. În plus, prăbușirea dronei a declanșat incendii la o afacere privată, depozite și clădiri rezidențiale. Canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Supernova+ au raportat un atac asupra portului maritim Rostov, în timp ce publicația Astra a relatat că clădirea rezidențială avariată se afla la un kilometru și jumătate de port. Orașul de coastă Taganrog a fost, de asemenea, atacat.

Urmările atacurilor aeriene din Belgorod și restricțiile de trafic din apropierea orașului Iaroslavl

În Belgorod, grupul regional de intervenție a raportat 12 victime în urma unui „atac masiv cu drone”, dintre care 11 au fost transportate la spitale. Apartamente dintr-o clădire cu mai multe etaje și peste 15 mașini au ars în oraș, în timp ce s-au înregistrat și daune aduse clădirilor rezidențiale și distrugerea parțială a unei case private. Potrivit canalului Telegram „Pepel”, iluminatul stradal și alimentarea cu apă au fost întrerupte, iar incendii au izbucnit și pe strada Bohdan Khmelnitsky și pe dealul Kharkivska. Între timp, guvernatorul regiunii Iaroslavl, Mihail Evraev, a anunțat închiderea traficului la periferia orașului Iaroslavl, îndreptându-se spre Moscova, din motive de siguranță, în apropierea rafinăriei locale de petrol. Udmurtia a fost, de asemenea, lovită de atacuri cu drone.

Fapte cheie ale atacului nocturn

• Victime și răniți în Rostov-pe-Don: 5 morți (inclusiv un copil), 8 răniți, 56 de locuitori evacuați.
• Pagube în regiunea Rostov: incendii la depozite, o întreprindere privată și clădiri rezidențiale; greve la Taganrog și în portul maritim Rostov.
• Situația din Belgorod: 12 răniți (11 spitalizați), pagube la clădiri de apartamente și case private, peste 15 mașini incendiate, pene de curent și apă.
• Restricții în regiunea Iaroslavl: autostrada spre Moscova este închisă în apropierea rafinăriei de petrol din cauza unei amenințări cu drone.
• Geografia atacurilor: regiunile Rostov, Belgorod, Iaroslavl și Udmurtia.

În noaptea de 25 iulie, lupte active și atacuri reciproce au cuprins regiuni cheie din spatele frontului și din linia frontului din Ucraina și Rusia, soldând cu noi victime și suspendarea evenimentelor sportive de mare amploare.

Portalul de știri RusDelfi raportează o nouă rundă de escaladare . Pe fondul atacurilor continue asupra instalațiilor energetice și logistice din ambele țări, au fost formulate la nivel internațional noi propuneri de înghețare a conflictului.

Bombardamentul orașelor ucrainene și atacuri asupra logisticii

În Sumî, o dronă rusească a atacat depozitul auto al terminalului de sortare Nova Poșta, ucigând trei șoferi ai transportatorilor parteneri și declanșând un incendiu masiv. Sloviansk, unde șase persoane au fost ucise și 27 rănite în ultimele 24 de ore, a fost, de asemenea, lovit, alături de regiunile Harkov (un deces, 14 răniți), Herson, Poltava, Zaporijia și Odesa. În Zaporijia, un centru comercial și pavilioane cu o suprafață totală de 900 de metri pătrați au ars. Forțele Aeriene Ucrainene au raportat distrugerea unei rachete și a 127 de drone în timpul a trei alerte de raid aerian peste noapte.

Atacurile cu drone în spatele liniilor rusești, suspendarea Cupei Mondiale și o interdicție la exportul de combustibil

Dronele ucrainene au atacat Rafinăria de Petrol din Tyumen; Guvernatorul Alexander Moor a declarat: „În urma atacului cu drone, o dronă inamică s-a prăbușit pe teritoriul Rafinăriei de Petrol din Tyumen. A izbucnit un incendiu. Serviciile de urgență lucrează la fața locului.” La Ekaterinburg, un atac cu drone a dus la suspendarea Campionatelor Ruse de Atletism și la evacuarea unui depozit Wildberries. La Belgorod, dronele au lovit o clădire rezidențială și centrul comercial City Mall, rănind trei persoane, în timp ce la Kirillovka, 12 persoane au fost ucise în atacuri asupra taberelor turistice. Pe fondul atacurilor sistematice asupra infrastructurii de combustibil, viceprim-ministrul rus Alexander Novak a anunțat: „În ceea ce privește interdicția de export a benzinei, am decis, de asemenea, într-o reuniune, să o prelungim atât pentru producători, cât și pentru neproducători. Adică, va fi prelungită până la sfârșitul anului.”.

Declarații ale Ministerului Apărării din Rusia, propunerea lui Tokayev și reținerea în apropiere de Kiev

Ministerul rus al Apărării a anunțat distrugerea a patru nave de transport marfă uscată, două ambarcațiuni de debarcare și un vrachier care transporta marfă militară în porturile Cernomorsk și Nicolaev, precum și pe mare. Pe frontul politic, președintele kazah Kassym-Jomart Tokayev a propus o revenire la negocieri în timpul unei întâlniri cu Vladimir Putin, declarând: „Poate că acest conflict ar trebui înghețat și ar trebui să revenim la formula Istanbul 2.0, deoarece s-au obținut rezultate semnificative acolo. Firește, cu garanțiile marilor puteri, inclusiv Rusia, putem continua să ne îndreptăm spre pacea mult așteptată.” Între timp, în Ucraina, organizatorul unei expoziții de arme în regiunea Kiev, unde un atac cu rachete a ucis 10 persoane, a fost reținut; anchetatorii l-au acuzat de neglijență.

Începând cu 27 iulie 2026, Rosselkhoznadzor va introduce restricții temporare la importul de produse lactate de la toate întreprinderile armene în Rusia, din cauza încălcărilor sanitare identificate.

Agenția de știri Interfax a relatat că au fost luate măsuri extreme pentru a preveni furnizarea de bunuri sub standarde . Potrivit Serviciului Veterinar Rus, o inspecție efectuată între 14 și 21 iulie a descoperit cazuri de procesatori care utilizează lapte de la animale infectate, precum și materii prime din țări terțe. Agenția a subliniat: „Având în vedere încălcările identificate, Rosselkhoznadzor a luat măsuri pentru a preveni importul de infecții deosebit de periculoase în Rusia și vânzarea de produse lactate nesigure pe piața internă.” Șeful adjunct al agenției, Konstantin Savenkov, a trimis deja un ordin birourilor regionale și Serviciului Vamal Federal, în care precizează: „Vă ordon să vă asigurați că produsele lactate din Armenia nu sunt importate în Federația Rusă începând cu 27 iulie 2026.”

Detaliile inspecției și contextul restricțiilor

Reprezentanții Rosselkhoznadzor (Serviciul Federal pentru Supraveghere Veterinară și Fitosanitară) au menționat că întreprinderile armene au confirmat utilizarea materiilor prime importate pentru producția de produse cu conținut ridicat de grăsimi, contrar garanțiilor anterioare din Erevan. Potrivit serviciului, „activitățile desfășurate au confirmat încălcările înregistrate în timpul inspecțiilor din perioada 2023-2024. Acestea se referă la asigurarea sistemelor de trasabilitate, emiterea documentelor veterinare de însoțire pentru materiile prime și produsele finite, efectuarea inspecțiilor veterinare și sanitare ale materiilor prime primite, operarea sistemelor de gestionare a riscurilor și implementarea programelor de control al producției”. Agenția a adăugat că țara nu dispune de mecanisme adecvate pentru confirmarea originii materiilor prime, afirmând: „Acest lucru este valabil mai ales pentru prelucrarea laptelui de la persoane fizice, care nu pot garanta siguranța produselor livrate. În plus, trebuie acordată atenție facilităților de laborator.” Aceste sancțiuni continuă o serie de interdicții consecutive privind importul de flori, apă, legume, fructe și toate produsele de carantină din Armenia, introduse în urma alegerilor parlamentare din 7 iunie și a eforturilor țării de a se apropia de Uniunea Europeană.

Răspunsul autorității de reglementare armene

La rândul său, Inspectoratul armean pentru siguranța alimentelor a dezaprobat categoric concluziile colegilor săi ruși, declarând absența riscurilor. Potrivit autorității de reglementare armene, o inspecție comună a patru întreprinderi nu a dat motive de alarmă: „Deși partea rusă nu a furnizat încă rezultatele inspecției comune efectuate între 14 și 21 iulie la patru întreprinderi armene, putem confirma că inspecția nu a relevat niciun motiv să credem că acești producători au folosit lapte de la animale bolnave sau materii prime importate din alte țări.” Agenția armeană a dat asigurări că materiile prime sunt supuse unor teste de laborator, iar dacă se constată încălcări, loturile periculoase sunt retrase imediat din circulație și distruse.

Vineri, 24 iulie, armata rusă a lansat un atac cu rachete balistice asupra unui poligon de testare din regiunea Kiev, soldat cu zeci de morți și răniți.

Publicația europeană Euronews relatează despre bombardarea brutală a unor ținte din Ucraina . Potrivit procurorului general al Ucrainei, Ruslan Kravcenko, zece persoane au fost ucise în tragedie, iar aproximativ o sută au fost rănite în grade diferite.

Reprezentanții Consiliului Ucrainean al Armurierilor au confirmat că atacul a vizat o instalație care adăpostește specialiști din industria de apărare. Valeriy Borovik, fondatorul producătorului de echipamente de apărare First Contact, a clarificat că în momentul atacului avea loc acolo o expoziție de arme. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a subliniat că instalația este considerată civilă și nu se află sub jurisdicția Forțelor de Apărare Ucrainene și, prin urmare, a cerut organizatorilor să respecte măsuri maxime de securitate. Yuriy Ignat, șeful Departamentului de Comunicații al Forțelor Aeriene, a menționat că evenimentul a avut loc pe terenul unui complex sportiv privat, iar agențiile de aplicare a legii investighează în prezent acțiunile celor care l-au inițiat.

Comentând tragedia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut organizațiilor internaționale și partenerilor să le tragă la răspundere și să intensifice furnizarea de sisteme de apărare aeriană: „Acestea sunt atacuri brutale împotriva oamenilor pentru care rușii trebuie să răspundă. Rusia a ignorat mult timp orice norme internaționale, orice drepturi ale omului. Sunt interesați doar să continue uciderea. Este important ca și partenerii noștri să înțeleagă pe deplin că protejarea vieților depinde de ei. Rachetele pentru patrioți sunt prioritatea numărul unu.”.

În același timp, forțele ruse au folosit bombe aeriene asupra orașului Sloviansk. Potrivit lui Vadim Filashkin, șeful Administrației Militare Regionale Donețk, cel puțin cinci persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în oraș. Bombardamentul a avariat, de asemenea, zece locuințe private, o afacere locală și sediul Consulatului Onorific al Letoniei. Ministrul de externe al Letoniei, Baiba Braže, a informat reprezentanții UE, NATO și ai altor organizații internaționale despre incident.

Fapte cheie despre bombardament

• Un atac în regiunea Kiev: un atac cu rachete balistice asupra unui complex sportiv privat unde avea loc o expoziție de arme; 10 morți, aproape 100 răniți; forțele de ordine îi anchetează pe organizatori.
• Un atac aerian asupra orașului Slaviansk a ucis cinci persoane și a rănit alte nouă.
• Distrugeri în Slaviansk: 10 clădiri rezidențiale, o firmă și clădirea Consulatului Onorific al Letoniei au fost avariate.
• Reacția autorităților: Președintele Zelenski a numit furnizarea de rachete Patriot drept prioritate numărul unu, iar Ministerul Afacerilor Externe al Letoniei a raportat daune aduse unei instalații diplomatice aparținând partenerilor UE și NATO.

Joi, 23 iulie, după câteva săptămâni de discuții dificile, reprezentanții permanenți ai statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord politic privind cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul purtat în Ucraina.

Potrivit Deutsche Welle, lucrările tehnice trebuie finalizate și trebuie efectuată o procedură de aprobare scrisă din partea Consiliului UE înainte ca decizia să poată intra în vigoare .

Potrivit unui diplomat european anonim, în ciuda dificultăților în procesul de negocieri, statele membre au reușit să depășească diferențele rămase și să mențină unitatea. Diplomatul a subliniat că statele sunt unite în dorința lor de a limita capacitățile economiei militare ruse. În plus, diplomatul a remarcat că noul pachet include cel mai mare număr de persoane incluse pe lista neagră din ultimii patru ani.

Principalele restricții economice și de vize

Proiectul convenit, prezentat inițial de Comisia Europeană la 9 iunie, acoperă o gamă largă de sectoare economice și include următoarele măsuri cheie:

• Embargoul asupra petrolului: prelungirea plafonului actual al prețului petrolului rusesc pentru încă 12 luni pentru a priva Rusia de venituri semnificative pe fondul instabilității de pe piețele energetice;
• Tranzitul GNL: o restricție de compromis privind transportul de gaze naturale lichefiate rusești către țări terțe, cu o excepție temporară doar pentru contractele încheiate înainte de 24 februarie 2022 (fără dreptul de a crește volumele tranzacțiilor și sub rezerva revizuirii anuale de către Consiliul UE);
• Sectorul financiar și criptomonedele: interdicții la scară largă privind operațiunile instituțiilor financiare și introducerea de noi măsuri pe piața criptomonedelor;
• „Flota din umbră” și complexul militar-industrial: extinderea listei navelor care eludează restricțiile și a celor care facilitează activitățile acestora, precum și interdicțiile comerciale care vizează industria militară rusă;
• Măsuri privind vizele și industria: redactarea de restricții privind eliberarea vizelor europene foștilor participanți ruși la războiul împotriva Ucrainei (proiectul inițial propunea, de asemenea, pentru prima dată, măsuri împotriva pescuitului rusesc și o interdicție completă de intrare în UE pentru oricine a servit în Forțele Armate Ruse după începerea războiului de amploare).

Dificultățile de compromis și poziția conducerii UE

Președintele Consiliului European, António Costa, a salutat acordurile încheiate, publicând o declarație pe rețelele de socializare. „Acesta este un alt pas decisiv pentru a crește presiunea asupra Rusiei. Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al nostru vizează sectoarele în care va avea cel mai mare impact: energia, serviciile financiare, sectorul criptomonedelor și comerțul”, a declarat președintele Consiliului European, adăugând că „sprijinul pentru Ucraina și pentru o pace justă și durabilă rămâne neclintit”.

Procesul de aprobare a fost întârziat semnificativ: miniștrii de externe nu au reușit să ajungă la un acord în cadrul reuniunilor lor din 13 și 15 iulie. La acea vreme, ministrul de externe al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a recunoscut că noile pachete devin din ce în ce mai dificil de adoptat, deoarece afectează în mod direct interesele economice ale statelor membre. Din cauza acestor dezacorduri, UE fusese obligată anterior să prelungească temporar plafonul prețului petrolului cu o săptămână, până pe 23 iulie. Acest lucru a fost făcut pentru a împiedica creșterea automată a acestuia în conformitate cu creșterea prețurilor globale din cauza mecanismului de flotare introdus cu un an în urmă și pentru a câștiga timp pentru negocierile finale.

În urma atacului din timpul zilei al trupelor rusești asupra orașului Pavlograd, trei persoane au fost ucise, iar alte zeci de locuitori locali au fost răniți în grade diferite de gravitate.

Conform citează informațiile procuraturii regionale din Dnipropetrovsk și ale șefului administrației militare locale, Oleksandr Ganzha, atacul a fost efectuat cu ajutorul unor bombe ghidate în jurul orei 12:00, ora locală.

Consecințele bombardamentului de la Pavlograd

Potrivit șefului administrației regionale, trei cetățeni au fost uciși în atentatul cu bombă, numărul total de răniți ajungând la 28 (rapoartele inițiale indicau 19 răniți). Toți răniții au fost spitalizați, trei dintre ei fiind în stare critică la terapie intensivă. Printre răniți s-a numărat o fetiță de doi ani.

Pe lângă zona rezidențială, o fabrică locală de procesare a alimentelor a fost avariată. Un incendiu a izbucnit în incinta fabricii, iar serviciile de urgență au sosit la fața locului pentru a-l stinge și a oferi asistență victimelor.

Atacuri asupra altor regiuni ale Ucrainei

Nu doar regiunea Dnipropetrovsk, ci și alte câteva zone ale țării au suferit pagube masive. Președintele Volodimir Zelenski a raportat atacuri aeriene asupra Hersonului, unde au existat și răniți, dar numărul exact nu a fost încă dezvăluit. Per total, în rapoarte au fost înregistrate următoarele pagube și incidente:

• Herson: au fost avariate clădiri de apartamente, clădiri rezidențiale private, instituții de învățământ și clădirea spitalului clinic regional pentru copii;
• Regiunile Harkov și Sumy: s-au înregistrat probleme cu infrastructura;
• Regiunea Odesa: au fost efectuate atacuri cu rachete.

Nava de patrulare Neustrashimy a Flotei Baltice a Marinei Ruse a efectuat un exercițiu cu foc real de 30 de minute în apele internaționale, la aproximativ 40 de mile marine (74 km) sud de Plymouth, Marea Britanie.

Ziarul Kommersant a relatat despre aceste manevre . Publicația online Gazeta.Ru oferă o analiză analitică a posibilelor cauze și reacțiile experților la incident . Potrivit Ministerului Apărării din Marea Britanie, manevrele navei rusești au avut loc în apele internaționale sub observația constantă a Marinei Regale și a Forțelor Aeriene Franceze.

Înainte de începerea exercițiilor de luptă, echipajul de la Neustrashimy a trimis o notificare oficială echipajului navei de patrulare britanice HMS Tyne cu privire la intenția lor de a efectua trageri de artilerie. Partea rusă a cerut ca nava Marinei Regale să se retragă la o distanță sigură, lucru pe care marinarii britanici l-au respectat. O aeronavă militară franceză a contactat, de asemenea, fregata, solicitând clarificări cu privire la intențiile acesteia înainte de începerea exercițiilor de tragere.

Caracteristicile navei și contextul geopolitic

Neustrashimy este fregata principală a Proiectului 11540 Yastreb, care face parte din Flota Baltică. Deși misiunea principală a navei este de a căuta și distruge submarine, suportul său versatil pentru tunul AK-100 de 100 mm și tuburile lansătoare de torpile îi permit să atace eficient ținte de suprafață, terestre și aeriene.

Experții și observatorii străini nu au fost de acord cu privire la motivele desfășurării exercițiilor pe 20 iulie:

• Versiune externă: O sursă de la Sky News a numit evenimentul „extrem de neobișnuit” și a sugerat că împușcăturile au fost un „mesaj nu tocmai voalat” către noul prim-ministru britanic Andy Burnham, care a preluat funcția în aceeași zi;
• Opinia analiștilor militari: expertul militar Vladimir Yevseyev a evaluat manevrele drept „o demonstrație a hotărârii părții ruse de a asigura protecția navelor pentru flota rusă” și un semnal că Moscova „nu va mai da dovadă de reținere excesivă”;
• Poziția oficială a Kremlinului: Secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, a declarat că exercițiile au fost desfășurate în strictă conformitate cu dreptul maritim internațional și „nu este nevoie să se citească niciun indiciu aici”.

Escaladarea activității în apropierea apelor britanice

Recentele împușcături au fost cele mai recente dintr-o serie de incidente care au implicat forțe rusești și britanice în Canalul Mânecii și în Atlantic. Anterior, în iunie, forțele speciale britanice au petrecut șase ore urcând la bordul unui petrolier aparținând așa-numitei „flote din umbră” a Rusiei.

În aceeași lună, la 37 km în largul Insulei Wight, a avut loc un incident în care a fost implicată fregata Amiralul Grigorovich, care a tras focuri de avertisment asupra unui iaht britanic. Potrivit Ministerului Apărării din Rusia, nava civilă se afla pe un „curs periculos” de apropiere, deși navigatorii înșiși au susținut că „cu siguranță nu se aflau pe un curs de coliziune”. Oficialii britanici confirmă că navele militare rusești tranzitează în mod regulat apele internaționale ale Canalului Mânecii.

În urma unei serii de atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene Zaporijia și Odesa, zeci de oameni au fost uciși și răniți, iar zonele rezidențiale au suferit pagube semnificative.

Acest lucru a fost relatat de serviciul de știri finlandez Yle, citând rapoarte operaționale actualizate de la autoritățile locale. Atacul aerian a afectat atât clădiri rezidențiale cu mai multe etaje, cât și infrastructura civilă.

Atac aerian asupra unei zone rezidențiale din Zaporijia

Potrivit lui Ivan Fedorov, șeful Administrației Militare Regionale Zaporijia, atacul asupra centrului administrativ a fost efectuat cu bombe aeriene. O lovitură directă cu muniție asupra unuia dintre blocurile de apartamente a provocat un incendiu masiv, iar mașinile parcate ale locuitorilor au luat foc în curte.

Principalele consecințe ale atacului din Zaporijia:

• Numărul victimelor: 3 persoane au murit pe loc;
• Răniți: 13 locuitori au suferit răni de diferite grade;
• Distrugere: incendii au izbucnit într-o clădire rezidențială înaltă și în curtea adiacentă.

Urmările bombardamentului și o zi de doliu la Odessa

O situație dificilă a fost raportată și în regiunea Odesa, unde un alt atac aerian a avariat clădiri rezidențiale. Conform rapoartelor, un tânăr și o tânără au fost răniți în atac.

Marți, 21 iulie, a fost declarată oficial zi de doliu în Odesa pentru cele trei victime. Locuitorii locali au fost victimele unui atac anterior asupra unei instalații de infrastructură pe 20 iulie. Serviciile de urgență continuă să lucreze la fața locului.

Forța ucraineană de sisteme fără pilot (UUSF) a raportat avarii critice la punctul de trecere a feribotului Kerci în timpul unei operațiuni speciale de două săptămâni, cu numele de cod „MoLoChKa”.

Ziarul independent The Moscow Times relatează despre finalizarea cu succes a acestei faze a misiunii pentru partea ucraineană, citând o declarație a comandantului SBS, Robert Brovdi (indicativ de apel „Madyar”). Conform estimărilor Kievului, capacitatea logistică a feribotului a fost redusă cu 75%. Șeful agenției a declarat pe canalul său de Telegram: „Capacitatea traversării feribotului Kerci a fost redusă cu 75% în timpul celor două săptămâni ale Operațiunii SBS «MoLoChKa». Au mai rămas 25%. Vor supraviețui? Nu cred.”

O lovitură pentru logistică: distrugerea și avarierea navelor

Înainte de operațiune, cinci nave asigurau aprovizionarea prin strâmtoare, până la 80% din trafic deservind direct Ministerul Apărării din Rusia. Debitul zilnic al celor patru feriboturi regulate, în condiții normale, ajungea la 180-250 de unități. Conform raportului lui Brovdi, situația navelor la 19 iulie era următoarea:

• Feriboturile „Eisk”, „SKS-One” și „Maria” au fost complet distruse și nu pot fi restaurate;
• Navele Lavrentiy și Panagia au suferit avarii grave, și-au pierdut propulsia independentă și acum funcționează exclusiv ca barje, dublând riscul distrugerii lor.

Atacuri la scară largă asupra „flotei din umbră” și a apărării aeriene

Pe lângă eliminarea navelor logistice, forțele ucrainene au lansat atacuri coordonate împotriva infrastructurii militare și energetice. În noaptea de 20 iulie, șapte nave ale „flotei din umbră” (trei petroliere și patru vrachiere) au fost atacate în Marea Neagră și Marea Azov, împreună cu șapte centre energetice din Crimeea (inclusiv Ialta, Morskoe, Privetnoe și Luchistoe) și șase elemente de apărare aeriană în Ținutul Krasnodar, inclusiv un sistem de apărare aeriană Tor-M2 și mai multe stații radar.

Doar în primele trei săptămâni ale lunii iulie, potrivit agenției ucrainene, au fost lovite 183 de unități ale flotei din umbră, 103 centre energetice și 25 de componente de apărare aeriană. Comandantul SBS a subliniat că distrugerea capacităților militare, energetice și logistice ale armatei ruse în Crimeea „va continua pe termen nelimitat”.

Criza energetică și amenințarea blocadei

Intensitatea tot mai mare a atacurilor a dus la o prăbușire profundă a infrastructurii în peninsulă, unde starea de urgență este în vigoare din 26 iunie. La începutul lunii iulie, regiunea s-a confruntat cu pene extinse de energie electrică și apă, serviciul de telefonie mobilă este limitat, iar situația din nordul Crimeei se apropie de o catastrofă umanitară.

Situația este agravată de retragerea Flotei Mării Negre din Sevastopol, iar din 13 iulie, Rusia a suspendat transportul maritim prin Marea Azov, blocând o rută cheie pentru exportul a un sfert din cerealele Ucrainei. Autoritățile ucrainene atribuie aceste acțiuni unui plan strategic de izolare completă a Crimeii, transformând-o „într-o insulă” prin controlul autostrăzii R-280 „Novorossia” și distrugerea treptată a centrelor de transport și energie.