Rusia în lume

Conform sondajelor și investigațiilor publicate, China devine rapid partenerul cheie al Rusiei în urma izbucnirii unui război de amploare în Ucraina.

Retorica oficială de la Moscova și Beijing vorbește despre o „epocă de aur” a relațiilor, însă agențiile de informații rusești continuă să considere China un „inamic periculos”. Rușii de rând, dimpotrivă, demonstrează o simpatie fără precedent pentru China și tot ce ține de China.

La o întâlnire din septembrie din Mongolia, Xi Jinping și-a exprimat dorința de a „elimina interferențele externe” împreună cu Kremlinul. Președintele rus a subliniat că China și Rusia au o „tradiție îndelungată de prietenie”. China a devenit practic o gură de oxigen pentru economia rusă, oferind înlocuitori pentru bunurile occidentale și menținând achizițiile de energie.

Această apropiere oficială a stârnit o nebunie pentru tot ce ține de chinezi în Rusia. Interesul pentru limba, arta, turismul și cultura pop a Chinei este în creștere. Mașinile chinezești umplu orașele, elita angajează bone chineze, iar muzeele și teatrele promovează proiecte chinezești. Anul Nou Lunar a fost sărbătorit pentru prima dată în centrul Moscovei cu ursuleți panda și felinare roșii.

VTsIOM a raportat că 72% dintre ruși consideră relațiile dintre cele două țări prietenoase. Majoritatea consideră că China a înlocuit Occidentul ca partener economic. Centrul Levada a înregistrat, , o creștere record a atitudinilor pozitive față de China. China a devenit „anti-America” în ochii unei părți semnificative a societății.

Asocierile rușilor cu China sunt împărțite în mod egal între produse — Xiaomi, Huawei, Haval, AliExpress — și cultură: bucătărie, medicină, seriale TV, ceremonii ale ceaiului. Generația mai în vârstă îi vede pe chinezi ca purtători ai „valorilor tradiționale”. Cumpărăturile și vacanțele în China devin norma, mai ales în Orientul Îndepărtat.

Popularitatea limbii chineze în Rusia crește exponențial. A ajuns pe locul patru ca cerere, depășind germana și apropiindu-se de engleza. Cererea de specialiști cu cunoștințe de limbă s-a mai mult decât dublat, iar salariile au crescut cu 18-20%.

Creșterea vânzărilor de mașini chinezești este o dovadă suplimentară a pătrunderii pe scară largă a Chinei. Peste 900.000 de mașini chinezești au fost vândute în Rusia anul trecut, comparativ cu 115.000 în 2021. În același timp, numeroase seriale TV, cărți și expoziții chinezești au apărut în țară, iar anii 2024–2025 au fost declarați „Anii culturii ruso-chineze”.

Totuși, investigațiile dezvăluie o altă latură a poveștii. Potrivit unei publicații, care citează documente FSB scurse, China este numită intern de către agenție un „inamic periculos”. Un memorandum susține că China urmărește „planuri de cucerire” împotriva Rusiei. Un altul susține că contrainformațiile monitorizează mii de mesaje WeChat pentru a identifica spionii chinezi.

În ciuda zâmbetelor oficiale, agențiile de informații rusești se tem că Rusia riscă „să devină vasalul Beijingului” dacă nu reușește să restabilească tehnologia și relațiile cu Occidentul. Respondenții la Levada menționează, de asemenea, riscul dependenței: China ar putea „dicta termenii” și „să se închidă”, așa cum au făcut SUA și Europa.

Sancțiunile opresc exporturile

Aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol pe zi - aproape o treime din exporturile maritime ale Rusiei - sunt blocate în petroliere. Descărcarea a fost încetinită de viitoarele sancțiuni americane împotriva Rosneft și Lukoil. Washingtonul a stabilit termenul limită 21 noiembrie pentru finalizarea tuturor tranzacțiilor cu aceste companii.

Reacție în lanț în industrie

Sancțiunile au lovit puternic Lukoil, forțând-o să-și vândă activele externe. Operațiunile companiei din Irak, benzinăriile din Finlanda și o rafinărie din Bulgaria au fost afectate. Exporturile de produse petroliere rusești au rămas stabile până acum, dar experții avertizează că, după termenul limită, „descărcarea ar putea deveni semnificativ mai dificilă”.

Noua fază de perturbări

Banca a declarat că livrările rusești intră într-o „nouă fază de perturbări”, deoarece sancțiunile obligă India și China să reducă drastic achizițiile în decembrie. Între timp, comercianții au declarat pentru Reuters că multe petroliere care pleacă din Primorsk, Ust-Luga și Novorossiisk sunt listate ca având ca destinație Port Said sau Suez, dar apoi se îndreaptă spre Asia - cel mai adesea, India și China.

Unde va merge petrolul nevândut?

Estimările pieței sugerează că o parte din încărcăturile nevândute vor ajunge în China. Petrolul rusesc se tranzacționează în prezent acolo la cele mai mari reduceri din ultimul an, ceea ce îl face atractiv pentru rafinării, în ciuda presiunii sancțiunilor.

O lovitură pentru imobiliare

Conform unui articol de pe un site web, guvernul muntenegrean a înăsprit regulile pentru obținerea permiselor de ședere pentru străini. Autorul relatează că există aproximativ 20.000 de cetățeni ruși în țară. Noile modificări cresc valoarea minimă a proprietății pentru obținerea unui permis de ședere la 200.000 de euro. Proprietarii sunt obligați să respecte noile cerințe în termen de un an.

O lovitură pentru afaceri

Articolul dezvăluie, de asemenea, că a doua modalitate populară de a obține un permis de ședere - deschiderea unei companii - a devenit și ea mai complicată. Acum, proprietarii a peste 51% din capital și directorii executivi sunt obligați să aibă minimum trei angajați. Doi dintre acești angajați trebuie să fie cetățeni muntenegreni cu normă întreagă. Întreprinderile au primit 180 de zile pentru a se adapta la noile reglementări.

Cecuri și anulări

După cum subliniază sursa, autoritățile consolidează supravegherea interdepartamentală și internațională. Agențiile au intensificat schimbul de date pentru a preveni abuzurile. Inspecțiile companiilor străine inactive și fictive sunt deja în curs de desfășurare. În unele cazuri, au fost inițiate proceduri de revocare a permiselor de ședere.

Presiunea din partea Europei

Articolul afirmă că înăsprirea este legată de planurile Muntenegrului de a adera la Spațiul Schengen și la UE. În „Pachetul său de extindere”, Comisia Europeană a menționat că 1.282 de persoane au primit cetățenia prin programul de investiții în 2024, inclusiv 709 ruși. Bruxelles-ul solicită reexaminări și revocarea pașapoartelor pentru cei aflați sub sancțiuni. De asemenea, se observă că politica țării în materie de vize este în contradicție cu cea a Uniunii Europene.

Contextul politic

Uniunea Europeană subliniază că Muntenegru susține sancțiunile împotriva Rusiei și Belarusului și votează la unison cu UE la ONU. Se pare că țara a co-sponsorizat o rezoluție a Adunării Generale a ONU care comemorează a treia aniversare a invaziei Rusiei în Ucraina. În plus, parlamentul a aprobat participarea la o misiune NATO de antrenament a trupelor ucrainene. Podgorica și Kievul lucrează la un acord de securitate pe zece ani.

Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, a anunțat că țara sa va introduce în curând un regim de vize pentru ruși, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Potrivit lui Milatović, Muntenegru încearcă să amâne această mișcare pentru a evita pierderea fluxului de turiști din Rusia, care reprezintă o parte semnificativă a economiei țării.

„Încercăm să amânăm introducerea vizelor pentru a ne păstra sectorul turistic”, a remarcat șeful statului. El a adăugat că Muntenegru se află „într-un mic vid” din cauza faptului că nu are încă acces la fonduri UE complete, în ciuda progreselor înregistrate către integrarea europeană.

Milatović și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la creșterea capitalului rusesc în economia țării. El a declarat că afluxul excesiv de bani rusești alarmează autoritățile, mai ales având în vedere dorința Muntenegrului de a consolida relațiile cu Uniunea Europeană și de a reduce dependența de influența externă.

În prezent, cetățenii ruși pot intra în Muntenegru fără viză pentru șederi de până la o lună. Cu toate acestea, pe măsură ce țara se apropie de UE, acest privilegiu va fi probabil revocat. Introducerea unui regim de vize va face parte din convergența obligatorie cu politica de vize a UE.

Muntenegru este candidat la aderarea la UE din 2010. Autoritățile țării încearcă să accelereze procesul de integrare și să se diferențieze de Serbia, cu care fuseseră anterior luate în considerare într-un singur pachet. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că aderarea Muntenegrului la UE este posibilă încă din 2028.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o nouă decizie în cazul Georgia v. Rusia (IV).

Instanța a dispus ca Rusia să plătească orașului Tbilisi 253 de milioane de euro drept despăgubiri pentru încălcări legate de așa-numita „frontierizare” – instalarea de garduri metalice și sârmă ghimpată de-a lungul liniei de frontieră administrativă care împarte Georgia de regiunile Abhazia și Osetia de Sud. Georgia susține că aceste măsuri au fost puse în aplicare cu participarea trupelor rusești.

CEDO a constatat că construirea de bariere și acțiunile forțelor ruse au constituit o încălcare sistematică a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Instanța a citat numeroase cazuri de detenție ilegală, tortură și rele tratamente, restricții privind libertatea de circulație și accesul la locuințe, terenuri și familii, precum și interdicția educației în limba georgiană.

Despăgubirile sunt destinate celor 29.000 de cetățeni afectați. Instanța a subliniat că Rusia poartă responsabilitatea nu doar pentru evenimentele războiului din 2008, ci și pentru consecințele care au urmat în anii următori, din cauza controlului său continuu asupra teritoriilor.

Aceasta nu este prima hotărâre împotriva Moscovei: CEDO a ordonat anterior Rusiei să plătească până la 130 de milioane de euro pentru încălcări în timpul războiului și până la 10 milioane de euro pentru deportarea în masă a etnicilor georgieni.

Moscova refuză să respecte deciziile Curții Europene emise după 15 martie 2022, când Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei în urma invaziei Ucrainei. Cu toate acestea, așa cum au subliniat judecătorii, jurisdicția lor se extinde la toate evenimentele care au avut loc înainte de 16 septembrie 2022, data retragerii oficiale a Rusiei din Convenția Europeană.

Abhazia și Osetia de Sud și-au declarat independența la începutul anilor 1990, dar au fost recunoscute de Rusia abia după războiul din 2008, pe care Moscova l-a descris drept o „operațiune de impunere a păcii”. De atunci, regiunile se află sub controlul politic, militar și economic de facto al Rusiei, în ciuda faptului că nu au în mod oficial statutul de subiecți ai Federației Ruse.

Bruxelles-ul stabilește termenul limită pentru Rusia în 2028

Consiliul Uniunii Europene a aprobat o inițiativă de oprire completă a importurilor de gaze rusești.

Decizia trebuie acum aprobată de Parlamentul European. Conform documentului, livrările de gaze din Rusia către UE vor fi complet interzise începând cu 1 ianuarie 2028.

Doi ani de când am spus adio gazului

Interdicția se aplică atât gazelor naturale lichefiate, cât și gazelor prin conducte. Primele restricții vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Este prevăzută o perioadă de tranziție pentru contractele existente:

• contractele pe termen scurt vor expira pe 17 iunie 2026;
• pe termen lung - se va încheia definitiv la 1 ianuarie 2028.

Totuși, în situații excepționale, interdicția poate fi ridicată temporar - de exemplu, dacă sunt amenințate aprovizionările din surse alternative.

Disident, dar nu decisiv

Ungaria și Slovacia, care depind în mod tradițional de resursele energetice ale Rusiei, s-au opus inițiativei. Cu toate acestea, decizia Consiliului UE a fost luată cu majoritate calificată, așadar unanimitatea nu a fost necesară.

Europa trece la alți furnizori

În urma invaziei Ucrainei de către Rusia, UE și-a redus drastic cota de gaz rusesc. Astăzi, majoritatea țărilor UE l-au abandonat complet.
Aprovizionarea din Rusia rămâne doar prin conducta TurkStream și sub formă de GNL, dar volumele acestora sunt în continuă scădere.
UE înlocuiește activ gazul rusesc cu combustibili din:

• STATELE UNITE ALE AMERICII,
• Qatar,
• Norvegia,
• Azerbaidjan.

Washingtonul susține această politică, invocând respingerea gazului rusesc drept o condiție cheie pentru posibila înăsprire a sancțiunilor americane împotriva Moscovei.
Isaac Levy, șeful biroului Europa și Rusia din cadrul Centrului pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA), a estimat că „aproximativ 80% din petrolul rusesc este transportat în prezent cu astfel de petroliere”.

Reuters a relatat că companiile petroliere de stat chineze au suspendat temporar achizițiile maritime de petrol rusesc în urma sancțiunilor impuse de Washington împotriva Rosneft și Lukoil.

Potrivit agenției, companiile în cauză sunt Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil - cele mai mari corporații energetice din China. Decizia vine după ce SUA a anunțat noi restricții împotriva giganților petrolieri ruși.

Reuters relatează că China importă zilnic pe mare aproximativ 1,4 milioane de barili de petrol rusesc. Cea mai mare parte a acestui volum este achiziționată de rafinării independente, inclusiv de mici companii private. Companiile de stat produc mai puțin de 250.000 de barili pe zi, potrivit Vortexa Analytics, și până la 500.000, conform Energy Aspects.

Analiștii notează că rafinăriile indiene ar putea, de asemenea, să urmeze exemplul Chinei în reducerea importurilor de petrol rusesc. Acest lucru ar putea afecta veniturile din export ale Rusiei, având în vedere că piața asiatică a devenit cheie în urma sancțiunilor occidentale.

În ciuda pauzei, traderii au declarat pentru Reuters că rafinăriile independente vor suspenda achizițiile doar temporar pentru a evalua impactul măsurilor americane. Aceștia intenționează în continuare să continue colaborarea cu furnizorii ruși dacă riscurile rămân gestionabile.

După cum relatează , Departamentul Trezoreriei SUA, prin intermediul Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), a impus sancțiuni de blocare împotriva Rosneft, LUKOIL și a zeci de filiale ale acestora.

Aceste măsuri sporesc presiunea asupra sectorului energetic al Rusiei, care reprezintă mai mult de jumătate din producția de petrol a țării.

Blocare completă și prăbușire a stocurilor

OFAC a adăugat companiile pe Lista Organizațiilor Non-Profit Special Desemnate (SDN), ceea ce înseamnă că toate activele lor din SUA sunt blocate. Lista include 28 de entități Rosneft, inclusiv Vankorneft, și șase entități LUKOIL, inclusiv LUKOIL-Siberia de Vest. Instituțiilor financiare americane și străine le este acum interzis să efectueze tranzacții cu aceste companii.

După anunțarea sancțiunilor, acțiunile ambelor corporații petroliere au scăzut: cu 4% în seara zilei de 22 octombrie și cu aproape 3% în dimineața zilei de 23 octombrie.

Excepții și licențe

OFAC a emis licențe temporare care permit tranzacții limitate care implică acțiuni și obligații de creanță ale companiilor până pe 21 noiembrie. De asemenea, în această perioadă sunt permise tranzacțiile care implică benzinării LUKOIL din afara Rusiei și tranzacțiile legate de Consorțiul Conductei Caspice și proiectul Tengizchevroil din Kazahstan, la care participă companiile americane Chevron și ExxonMobil.

Consecințe pentru piața petrolului

Experții cred că noile măsuri vor duce la costuri suplimentare.
Potrivit lui Igor Iușkov, expert la Universitatea Financiară,
„Compania va trebui să extindă lanțul intermediar pentru vânzările de petrol, deoarece marii traderi, inclusiv cei asiatici, vor evita achizițiile directe.” Acest lucru, estimează el, va reduce profiturile și va crește costurile.

Analistul Kirill Bakhtin (BCS World of Investments) a remarcat că sancțiuni similare împotriva Gazprom Neft nu au dus anterior la consecințe catastrofale, dar că reduceri pe termen scurt la petrolul rusesc și dificultăți cu rafinăriile străine ale LUKOIL din Bulgaria și România sunt acum posibile.