Rusia în lume

Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, intenționează să inițieze introducerea unor restricții suplimentare dure împotriva Moscovei, ca răspuns la atacurile aeriene masive asupra Kievului și a altor orașe ucrainene.

aceasta a relatat compania media Deutsche Welle, care a relatat declarația oficială a șefului diplomației europene de la Bruxelles din 2 iulie. Kallas a subliniat explicit că presiunea economică și politică asupra Kremlinului se va intensifica proporțional cu amploarea atacurilor asupra civililor. Politiciana a anunțat extinderea iminentă a listelor negre pentru a include organizațiile care sprijină sectorul de apărare rusesc. În discursul său, ea a declarat textual: „Astăzi, ca răspuns la atacuri, voi propune impunerea de sancțiuni împotriva unor structuri și companii suplimentare care sprijină complexul militar-industrial rusesc”.

Consecințele tragice ale atacului nocturn

Raidul aerian nocturn din 2 iulie asupra capitalei Ucrainei, care a inclus utilizarea simultană a dronelor și a rachetelor de croazieră, a determinat un răspuns dur al Bruxelles-ului. Potrivit Reuters, atacul a fost cel mai puternic de la mijlocul lunii iunie. Rapoartele inițiale ale agenției de știri germane dpa au consemnat moartea a zece civili, dar după curățarea dărâmăturilor clădirilor de apartamente, numărul morților a crescut la cel puțin 17. Numărul răniților, inclusiv doi copii, a depășit 90. Serviciile de salvare au continuat căutările la locul distrugerii masive din zona rezidențială în această dimineață.

Poziția diplomației europene și contextul sancțiunilor

Șefa diplomației UE crede cu tărie că răspunsurile diplomatice standard nu mai sunt eficiente în situația actuală. Subliniindu-și poziția, Kallas a subliniat: „Condamnările singure nu vor opri atacurile asupra Kievului”. Oficialul european insistă că atacurile pot fi oprite doar prin aprovizionarea continuă cu arme a Kievului și prin creșterea presiunii financiare, ceea ce va face ca costul continuării ostilităților pentru Moscova să crească încontinuu până când conducerea rusă își va da seama de imposibilitatea victoriei. Este demn de remarcat faptul că Kallas, care a condus anterior guvernul estonian, a adoptat mult timp o poziție intransigentă împotriva Kremlinului, determinând Ministerul Afacerilor Interne rus să o includă pe lista persoanelor căutate în 2025.

Până în prezent, presiunile asupra sancțiunilor din partea UE și a partenerilor săi internaționali, inclusiv SUA, Regatul Unit și Canada, au inclus deja peste douăzeci de pachete restrictive adoptate din februarie 2022. De exemplu, pachetul de sancțiuni aprobat în iunie a vizat:

• 34 persoane fizice și 47 persoane juridice;
• Întreprinderi din industria de apărare rusă;
• Navele așa-numitei „flote din umbră”;
• Structuri asociate de autoritățile occidentale cu cazul Alexei Navalnîi.

În noaptea de 2 iulie 2026, forțele ruse au lansat un atac masiv, fără precedent, asupra teritoriului ucrainean, folosind un număr record de rachete și drone de atac.

Serviciul rus BBC relatează detalii despre atacul nocturn și consecințele sale catastrofale, citând date de la Forțele Aeriene Ucrainene și declarații ale administrațiilor locale. Conform raportului oficial, 74 de rachete și 496 de vehicule aeriene fără pilot au fost lansate asupra orașelor ucrainene, inclusiv un număr mare de avioane noi Shahed, capabile să atingă viteze de peste 300 km/h. Forțele de apărare aeriană au reușit să distrugă sau să suprime 524 de ținte aeriene, dar focul intens de rachete balistice a dus la numeroase lovituri în 33 de locații. Principalul vector al atacului a fost capitala Ucrainei

Primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko, a descris incidentul drept „o noapte teribilă pentru Kiev și cel mai masiv atac inamic de până acum”. Potrivit oficialilor orașului, s-au înregistrat lovituri directe și căderi de moloz în tot orașul, aproximativ 100 de clădiri fiind avariate. Administrația orașului a declarat ziua de 3 iulie zi de doliu. Douăzeci de persoane au fost ucise în capitală, iar aproximativ 90 de alte au fost rănite în grade diferite, dintre care 70 au fost spitalizate de urgență.

Cronica distrugerii în sectorul rezidențial al capitalei

Cea mai critică situație s-a dezvoltat în zonele rezidențiale ale orașului, unde civilii au fost afectați. Timur Tkachenko, șeful administrației militare a orașului, a clarificat că pagubele au fost înregistrate în peste 30 de locuri.

Mai jos sunt punctele cheie ale distrugerilor din limitele orașului:

• Districtul Darnițki: O clădire rezidențială cu mai multe etaje s-a prăbușit parțial. Comentând situația de la fața locului, Vitali Klitschko a subliniat: „Există pagube în toate zonele orașului. O clădire rezidențială din districtul Darnițki a suferit cele mai mari pagube. O parte a clădirii a fost literalmente distrusă. O operațiune de căutare și salvare este în desfășurare. Se caută persoane sub dărâmături.” Salvatorii au reușit să evacueze 17 locuitori din clădirea distrusă.
• Districtul Șevcenkivskii: a fost raportat un incendiu la acoperișul unei clădiri cu șapte etaje și al unei clădiri de hotel, iar o clădire cu cinci etaje a suferit pagube.
• Districtele Goloseevsky și Pechersky: un incendiu a avut loc la etajul tehnic al unei clădiri cu 16 etaje; o clădire cu nouă etaje a fost complet distrusă.
• Districtele Svyatoshinsky, Obolonsky și Desnyansky: locuințe private, o clădire rezidențială cu nouă etaje și depozite au fost avariate.

În regiunea Kiev, trei persoane au fost rănite, locuințe private au fost avariate de moloz în districtele Brovarsky, Obukhovsky, Fastovsky și Vyshgorodsky, iar o fabrică industrială a luat foc în districtul Bucha.

Victime în regiuni și o criză energetică de amploare

Grevele nu s-au limitat la regiunea capitalei. O fetiță de șapte ani a murit în urma unui atac KAB în districtul Synelnykivskyi din regiunea Dnipropetrovsk. Oleg Sinegubov, șeful Departamentului Regional de Poliție din Harkov, a raportat moartea unui bărbat în vârstă de 76 de ani în satul Shevchenkove din districtul Kupyansk. Între timp, Ministerul Energiei din Ucraina a înregistrat pagube critice la infrastructură: unii consumatori din regiunile Kiev, Donețk, Zaporojie și Harkov au rămas fără curent electric, în timp ce situația din regiunea Sumy a fost considerată cea mai gravă.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat pe rețelele de socializare că „forțele noastre de apărare aeriană au reușit să doboare un număr semnificativ de arme de atac, dar nu pe toate”, reiterând nevoia urgentă de a accelera livrarea sistemelor de apărare aeriană de la partenerii internaționali. La rândul său, Ministerul Apărării rus a confirmat atacul, numindu-l „un răspuns la atacurile teroriste ale regimului de la Kiev asupra infrastructurii civile din Rusia”. Departamentul militar rus a afirmat că armele ghidate de precizie au vizat exclusiv întreprinderi de apărare, instalații de combustibil și energie și aerodromuri militare din cinci regiuni ucrainene.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a recunoscut public că gândurile despre Rusia îl țin treaz noaptea, evaluând Moscova ca o provocare cheie pe termen lung la adresa securității Alianței.

După cum relatează , citând un interviu acordat de Secretarul General agenției de știri turcești Anadolu, blocul nord-atlantic consideră Rusia drept principala amenințare, agravată de interacțiunile sale cu alte state. Potrivit șefului alianței, Moscova cooperează activ cu Coreea de Nord, Iranul și China, obligând organizația să își reconsidere prioritățile în materie de apărare. Rutte a declarat textual: „De obicei, încerc să dorm liniștit noaptea, dar dacă există un lucru care mă ține treaz, este Rusia. Din păcate, Rusia este principala amenințare pentru noi pe termen lung.”

Trei priorități ale NATO 3.0

Ca răspuns la provocările existente, liderul alianței a subliniat domeniile cheie pentru modernizarea structurii sale de apărare, printre care conceptul „NATO 3.0” ocupă un loc special. Această strategie prevede o reducere treptată a prezenței militare americane pe continentul european și o tranziție către o mai mare independență pentru statele locale. Rutte a subliniat că „în viitor, vom vedea un NATO în care Europa își asumă o responsabilitate mai mare”.

Pentru a implementa cursul actualizat, Alianța Nord-Atlantică a identificat următoarele priorități strategice:

• Creșterea bugetelor de apărare și a capacității militar-industriale. Șeful organizației a lăudat rezultatele actuale, declarând: „Faptul că europenii și Canada au alocat până la 250 de miliarde de dolari în resurse suplimentare pentru apărare în doar doi ani este cu adevărat impresionant.”.
• Sprijin neclintit pentru Ucraina. Țările europene și Canada intenționează să ofere finanțare pentru achizițiile de arme, în timp ce Washingtonul se va concentra pe furnizarea de echipamente. Rutte a explicat: „Statele Unite vor continua să furnizeze cantități mari de echipamente militare critice, dar achizițiile vor fi gestionate de europeni și Canada.”.
• Contracarând China, al cărei potențial militar este în creștere rapidă. Vorbitorul a îndemnat împotriva frivolității, menționând: „China își extinde rapid potențialul militar și se așteaptă să dețină 1.000 de focoase nucleare până în 2030. Prin urmare, nu trebuie să fim naivi nici în privința Chinei.”.

Reacția Moscovei: sfaturi și paralele istorice

Oficialii și experții ruși au reacționat la dezvăluirile secretarului general al NATO cu o ironie și un scepticism evident. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a glumit: „Credeam că singurul lucru care îl ținea pe Rutte treaz era o femeie”. Între timp, deputatul Dumei de Stat, Andrei Kolesnik, i-a recomandat liderului alianței să solicite asistență medicală, adăugând: „I-aș sugera să ia niște sedative - sunt la modă în zilele noastre - un fel de somnifere, niște pastile speciale anti-anxietate. Dacă aceasta ar fi preocuparea unei persoane obișnuite, nu ar fi atât de rău. Dar când secretarul general al NATO face asta, ar putea avea consecințe grave pentru stabilitatea globală, inclusiv impactul asupra vieții oamenilor. Așa că ar trebui să se calmeze”.

Alți comentatori ruși au adoptat un ton mai direct, subliniind riscurile potențiale pe care astfel de stări psihologice le prezintă pentru stabilitatea globală. Deputatul Alexei Zhuravlev a declarat că insomnia prelungită „duce la halucinații și la moarte dureroasă ulterioară”, îndemnându-l pe Rutte „să se gândească la noi mai des”. El a concluzionat: „Din această perspectivă, dacă evaluarea sa este pozitivă sau negativă este complet irelevantă. Vom distruge Alianța Nord-Atlantică în acest mod interesant. Este bine că însuși Secretarul General a sugerat acest lucru.” Politologul Dmitri Vladimirov a făcut chiar o paralelă cu epoca Războiului Rece, avertizând: „Psihicul uman nu poate supraviețui mult timp fără somn. Orice se poate întâmpla. Uitați-vă cum, în timpul Războiului Rece, fostul secretar al Apărării al SUA, James Forrestal, a sărit pe fereastră strigând: «Vin rușii!»”.

Federația Rusă introduce restricții temporare asupra călătoriilor feroviare cu Finlanda, Letonia și Estonia, oprind complet trecerea frontierei la o serie de puncte de control cheie.

Decizia oficială a guvernului, care intră în vigoare la 1 iulie 2026, a fost relatată de agenția de știri în baza unui ordin publicat pe 30 iunie pe portalul actelor juridice. Noile măsuri restrictive vor afecta nu doar transportul de pasageri, ci și transportul tuturor categoriilor de mărfuri.

Conform documentului oficial de reglementare, regulile prescrise prevăd o înghețare completă a tuturor tipurilor de deplasări transfrontaliere în zonele specificate. Documentul stipulează următoarea cerință: „Suspendarea temporară, începând cu 1 iulie 2026, a circulației persoanelor, vehiculelor, mărfurilor și mărfurilor prin punctele de control feroviar de peste frontiera de stat a Federației Ruse în anumite secțiuni <…>. Conform listei din anexă.” Sprijinul diplomatic pentru această procedură a fost încredințat departamentului de politică externă al țării: Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a fost instruit să informeze oficial statele vecine cu privire la măsurile luate.

Deși motivele oficiale pentru închiderea instalațiilor de infrastructură nu sunt dezvăluite în ordin, observatorii atribuie această mișcare crizei prelungite din relațiile interstatale. Finlanda a confiscat anterior unilateral activele financiare rusești și a sechestrat peste 40 de proprietăți deținute de ruși. Jurnaliștii subliniază că măsurile de represalii ale Moscovei ar putea exacerba serios problemele economice ale orașelor de frontieră finlandeze, care au suferit deja de pe urma restricțiilor comerciale și logistice impuse de propriile autorități.

Lista punctelor de control feroviare care vor fi închise

În conformitate cu lista guvernului, se introduc măsuri restrictive în șapte locuri cheie de la granița de nord-vest a Federației Ruse:

• Secțiunea ruso-finlandeză: Vyborg (regiunea Leningrad), Svetogorsk (regiunea Leningrad), Sankt Petersburg-Finlyandsky (Sankt Petersburg), Vyartsilya (Republica Karelia) și Lyttya (Republica Karelia);
• Secțiunea ruso-estonă: Pechory-Pskovskie (regiunea Pskov);
• Secțiunea ruso-letonă: Pytalovo (regiunea Pskov).

Trupele rusești au lansat un atac masiv asupra orașului Dnepr, vizând o întreprindere privată.

Radio Liberty raportează un alt act de agresiune . Conform ultimelor informații actualizate, atacul de dimineață din 29 iunie a ucis cinci civili, iar alți 29 au fost răniți în grade diferite. Autoritățile locale menționează că victimele sunt transportate la spitale cu răni de șrapnel și traumatisme cranio-cerebrale.

Distrugerea și consecințele atacului

Atacul principal a lovit o unitate civilă, unde o unitate de producție și spații de birouri au fost atacate. Angajații se aflau la locurile lor de muncă în momentul atacului și nu au putut fi evacuați din cauza timpului extrem de scurt disponibil. Impactul general al bombardamentului din regiune în ultimele 24 de ore include următoarele pagube:

• În Dnepr, birourile și instalațiile de producție ale unei companii private au fost distruse;
• În districtul Nikopol, au fost înregistrate pagube la clădiri rezidențiale private;
• În districtul Kamensky, o clădire administrativă și instalații de infrastructură au fost avariate.

Apel pentru o apărare aeriană mai puternică

Un reprezentant al companiei afectate a subliniat natura exclusiv pașnică a activităților organizației. Un martor ocular a împărtășit detalii despre incident: „Aceasta este o întreprindere civilă; nu producem nimic strategic aici. Dar ei lovesc unde doare cel mai mult. A fost literalmente un minut între alarmă și explozie - nimeni nu a avut timp să scape.”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reacționat prompt la incident, subliniind necesitatea consolidării apărării aeriene. Șeful statului a declarat: „Este crucial să se contracareze această teroare rusească. Trebuie să existe o protecție mai mare pentru oameni împotriva unor astfel de atacuri oribile. Mai presus de toate, avem nevoie de sisteme antibalistice. Este esențial ca Europa să își urmărească în mod activ propriile apărări antibalistice. Propriile sisteme, propriile rachete. Cu cât astfel de capacități sunt extinse mai repede, cu atât mai multe vieți pot fi protejate.” Eforturile de salvare la fața locului continuă, iar o alertă de raid aerian a fost emisă din nou în oraș în această după-amiază.

Forțele speciale ucrainene au anunțat distrugerea unui pod feroviar strategic peste Canalul Crimeea de Nord, în apropierea satului Razdolnoye.

Canalul internațional de știri Euronews relateazăcă acest atac a făcut parte dintr-o campanie mai amplă de distrugere a infrastructurii militare și energetice a peninsulei. Pentru a susține această afirmație, ministerul ucrainean a publicat o înregistrare video a presupusului atac. Contul oficial Threads al unității a postat următoarea declarație: „Ne pare rău, dar avem un anunț oficial urgent: podul feroviar peste Canalul Crimeea de Nord din Crimeea nu mai există. Primul a fost distrus.”

Rolul pasajului în logistica militară

Potrivit reprezentanților Forțelor de Operațiuni Speciale, instalația distrusă a jucat un rol cheie în aprovizionarea grupului de trupe. Descriind importanța transportului pasajului, oficialii militari ucraineni au subliniat: „Acesta făcea parte dintr-un coridor de transport folosit pentru transportul de mărfuri, resurse și provizii militare în două direcții cheie: din Rusia prin Crimeea pentru a sprijini trupele care operau în direcția sudică.” Agenția a adăugat, de asemenea: „Podul feroviar peste Canalul Crimeii de Nord, lângă satul Razdolnoye, nu mai există.” Operațiunea a fost desfășurată în strânsă coordonare cu membrii rezistenței clandestine locale.

Întreruperea comunicării și grevele aferente

Închiderea acestei artere de transport a determinat un răspuns imediat din partea autorităților de facto ale peninsulei, care au anunțat suspendarea completă a serviciului feroviar intern de transport de pasageri. Experții estimează că deplasarea resurselor către regiunile centrale și vestice ale Crimeei, precum și prin coridorul terestru către sudul Ucrainei, va fi acum semnificativ complicată.

Pe lângă distrugerea podului de lângă Razdolnoye, atacul a afectat o serie de alte instalații de infrastructură:

• Orașul Kerch, situat în vârful estic al peninsulei, este acum desemnat oficial drept punct de plecare și de sosire pentru trenurile care călătoresc spre și dinspre Rusia.
• Conform unui raport al Forțelor de Sisteme fără Pilot din Ucraina, în noaptea de 23 iunie, dronele au atacat aproximativ 60 de ținte rusești în teritoriile ocupate temporar.
• Printre țintele atinse s-au numărat rezervoarele de stocare a petrolului de la Centrala Termoelectrică Kerci, precum și substația electrică din Crimeea de Vest din satul Karernoye.
• Mai multe sisteme de apărare aeriană și radar au fost lovite cu succes, ceea ce ar trebui să slăbească cupola de apărare aeriană de deasupra centrelor logistice cheie înainte de alte atacuri.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a dat un adevărat spectacol la cea de-a 12-a Masă Rotundă a Ambasadorilor, transformând cu încredere diplomația internațională într-o bucătărie comunală zgomotoasă și împărțind cu generozitate epitete usturătoare.

„Moscow Times” a relatat despre discursul solo puternic al ministrului , „Vedomosti” a oferit o listă detaliată a punctelor cheie ale vorbitorului, iar „Investing.com” a publicat contextul internațional însoțitor. Principala dramă a săptămânii a fost salvarea Belarusului de o amenințare fără precedent: președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut îndepărtarea stațiilor de releu pentru drone de la graniță, amenințând că le va doborî de către Forțele Armate Ucrainene dacă nu o va face. Moscova a promis imediat că va răspunde cu toată puterea unui Stat al Uniunii.

Bătălia titanilor prin război electronic la granița cu Belarus

Șeful Ministerului rus de Externe a văzut o conspirație internațională profundă în atacul asupra structurilor de fier de la frontieră. Lavrov le-a explicat cu autoritate diplomaților adunați că „acesta vizează în mod clar atragerea directă a Belarusului în conflict și extinderea geografiei operațiunilor militare, complicând astfel posibilitatea rezolvării conflictului prin mijloace politice și diplomatice”. Pentru a proteja stațiile de releu importante din punct de vedere strategic, Moscova este pregătită să dezvăluie tratatul de securitate recent semnat în martie 2025, care pedepsește orice „creare deliberată de amenințări”. Președintele belarus Alexandr Lukașenko, după o pauză teatrală de aproape cinci zile, a calmat în sfârșit publicul agitat, declarând prin canalele sale oficiale: „Avem tot ce este necesar pentru a proteja populația de orice agresor”. Evident, „tot ce este necesar” implică nu doar cuvinte militare și politice puternice, ci și o credință neclintită în vecinul lor.

Revanșismul european și capriciile castingului de la Kiev

Ministrul rus s-a inspirat în mod special din criticile sale la adresa „curatorilor” săi occidentali. Zelenski a fost criticat pentru condițiile sale „grosiere”, nu atât față de Moscova, cât față de propriii săi patroni europeni. Lavrov, cu aparentă plăcere, a citat cerințele ucrainene adresate Bruxelles-ului, conform cărora Kievul a permis cu grație Europei să ia în considerare formatul de negociere, dar și-a rezervat alegerea negociatorilor. Ministrul rus de externe a acuzat Europa că se unește din nou sub steagul rusofobiei și neonazismului în spiritul Germaniei hitleriste și că inițiază discuții de pace doar ca o pauză. „Subliniez încă o dată: vor răzbunare, vor ca Rusia să capituleze”, a spus Lavrov tăios. Între timp, a ieșit la iveală că, în timp ce Bruxelles-ul se strâmbă, Parisul imploră în secret Moscova să aibă „contacte discrete”, iar Washingtonul și-a abandonat în sfârșit rolul de arbitru obiectiv, absorbit de un nou război împotriva Iranului, alături de Israel.

Pace în condiții care nu pot fi refuzate

După ce a demonstrat o mână de fier, Moscova a deschis cu mulțumire ușa diplomației, declarându-și disponibilitatea de a relua negocierile imediat. „Suntem gata să discutăm cu Kievul, așa cum am fost întotdeauna”, a asigurat Lavrov, deși lista de dorințe „modeste” pe care le-a propus pentru Rusia face ca acest dialog să pară mai degrabă o negociere a unui act de capitulare necondiționată. Pentru a atinge fericirea universală și a finaliza SVO, Ucraina este rugată să îndeplinească câteva puncte simple:

• Recunoașterea necondiționată a noilor realități geopolitice bazate pe exprimarea voinței populației din Crimeea, Donbas și Novorossiya (inclusiv predarea părții rămase din Donbas, pe care Moscova nu intenționează să o refuze).

• Asigurarea unui statut neutru, nealiniat și nenuclear solid ca stânca („Acesta este tocmai statutul consacrat în declarația sa de independență și tocmai prin acest statut Rusia și toți ceilalți au recunoscut statul ucrainean”, a reamintit ministrul);

• Eliminați complet legile împotriva limbii ruse și a Ortodoxiei Ortodoxe Ucrainene canonice;

În cadrul emisiunii analitice „Opinii cu Iulia Budech” de la Unu TV, renumitul avocat și figură publică Mark Feygin a vorbit despre slăbirea radicală a poziției Federației Ruse față de Republica Moldova și regiunea transnistreană.

Potrivit expertului, izbucnirea unui război de amploare în Ucraina a blocat aproape complet mecanismele anterioare ale Kremlinului de influențare directă a traiectoriei geopolitice a Chișinăului. Retorica publică zgomotoasă a Moscovei și prezența unui contingent militar limitat în stânga Nistrului sunt acum doar elemente decorative de presiune psihologică, nesusținute de forță reală.

Blocaj logistic și tactici de intimidare

Discutând despre imposibilitatea ca Kremlinul să desfășoare operațiuni militare sau logistice la scară largă pe malul stâng al Nistrului, vorbitorul a subliniat bariera geografică insurmontabilă a Ucrainei sfâșiate de război. Comentând natura iluzorie a amenințărilor și planurilor Moscovei, Mark Feygin a subliniat:

„Capacitatea Moscovei de a influența situația din Moldova, în special din Transnistria, a fost mult redusă. De ce? Există un război cu Ucraina și există o lipsă de comunicare adecvată. Nu pot pur și simplu să trimită trupe acolo. Cum pot trece de Odessa? Au desenat imagini și săgeți tot timpul, sugerând că ar putea ateriza acolo. Cum și unde pot ateriza? O persoană nu poate fugi aici; o dronă l-ar ucide imediat, în timp ce aici se presupune că zboară un avion. Așa că, deocamdată, toate acestea sunt doar o intimidare demonstrativă, spunând: «Iată-ne, nu am plecat nicăieri».”.

Factorul uman și capacitatea de apărare a contingentului

Analizând resursele interne ale republicii nerecunoscute, figura publică a atras atenția asupra specificului formării unităților staționate acolo. Reamintind că nucleul așa-numitului contingent rusesc din Transnistria este format din soldați contractuali locali, Feygin și-a exprimat profunda încredere în lipsa totală de dorință a acestora de a vărsa sânge. Vorbitorul este convins că, în cazul unui conflict armat direct sau al unui conflict ipotetic cu Ucraina, acești militari ar prefera să depună imediat armele decât să apere ambițiile geopolitice ale Rusiei.

Blocaj în soluționarea diplomatică

În timpul discuției, gazda emisiunii a reamintit că conducerea de la Chișinău are în vedere exclusiv formate pașnice și diplomatice pentru soluționarea conflictului de lungă durată. Ca răspuns la aceasta, Feygin a menționat că, fără interferența distructivă a Kremlinului, autoritățile din Moldova și Transnistria, cu sprijinul mediatorilor internaționali, ar putea ajunge rapid la un compromis. Cu toate acestea, poziția actuală a Moscovei anulează complet orice inițiativă de pace. Recunoscând starea actuală de fapt, expertul a concluzionat:

„Astăzi, având în vedere războiul din Ucraina și poziția Moscovei, nu există nicio soluție diplomatică.”.

Atacurile masive cu drone asupra instalațiilor de infrastructură de ambele părți ale strâmtorii Kerci au dus la o criză logistică, energetică și socială acută în peninsulă.

Potrivit Radio Liberty, în noaptea de 21 iunie, depozitul de petrol din Portul Comercial Kerch, situat în apropierea Podului Crimeea, și portul Kavkaz din Kuban au fost lovite. Serviciul rus BBC completează această informație, menționând închiderea completă a serviciilor de feribot și încetarea vânzărilor comerciale de combustibil către locuitorii din regiune. Între timp, agenția de știri Interfax relatează evacuarea de urgență a școlarilor din stațiunile balneare din Crimeea și anularea excursiilor copiilor pentru următorii doi ani.

În urma raidurilor aeriene efectuate peste noapte în portul Kavkaz, care deservește punctul de trecere, feribotul „Panagia” a fost atacat, soldat cu moartea unei persoane și rănirea alteia. Un terminal din satul Chushka a luat, de asemenea, foc. Cisternele cu combustibil au fost interzise să traverseze podul și operațiunile cu feribotul au fost paralizate, iar aprovizionarea cu combustibil a Crimeei a fost complet întreruptă. Autoritățile au considerat ruta terestră prin regiunile sudice nesigură din cauza razei de acțiune a dronelor ucrainene. Ca răspuns la penurie, conducerea Crimeei și a Sevastopolului a înghețat vânzările de benzină către civili, rezervând combustibil exclusiv pentru vehiculele guvernamentale.

Șeful Crimeii anexate, Serghei Aksyonov, a raportat numărul victimelor la Kerci: patru persoane au fost ucise și 28 au fost rănite, dintre care 14 sunt spitalizate. Comitetul de Investigații al Rusiei a clasificat incidentul drept un atac asupra „facilităților de infrastructură civilă” și a deschis o anchetă penală privind terorismul. Kievul și-a confirmat implicarea în incident. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris operațiunea astfel: „În această noapte, sancțiunile noastre pe termen lung au fost aplicate împotriva logisticii militare, industriei petroliere și apărării aeriene a ocupanților [...] Toate acestea sunt un răspuns just la atacurile brutale ale Rusiei împotriva poporului nostru.” Robert Brovdi, comandantul Forței Ucrainene de Sisteme Fără Pilot, a concluzionat că Crimeea și-a pierdut semnificația militară și s-a adresat locuitorilor locali: „Iertați-mă pentru anxietatea constantă, podurile și drumurile închise, întunericul, lipsa liniștii și stresul. Stați departe de instalațiile militare și de orice reprezintă un pericol de incendiu.”.

Restricții stricte pentru populație

În urma atacurilor, o parte a peninsulei a suferit pene de curent, ceea ce a dus la oprirea pompelor și întreruperea alimentării cu apă. Pentru a „ajusta prompt logistica”, primarul orașului Sevastopol, Mihail Razvozzhayev, a impus o serie de restricții stricte asupra operațiunilor de infrastructură:

• Transportul public se oprește la ora 21:00.
• Traficul cu feriboturile a fost complet oprit, iar pasagerii sunt transportați doar cu barca.
• Programul de funcționare al centrelor comerciale și al magazinelor de vânzare cu amănuntul a fost redus semnificativ.
• Iluminatul stradal nu este pornit noaptea.

Suspendarea activităților recreative pentru copii până în 2026

Deteriorarea situației de securitate a obligat Ministerul Educației din Rusia să înființeze un grup de lucru specializat. Conform unui nou decret emis de Serghei Aksyonov, rezervările și admiterile pentru grupurile de copii din Crimeea au fost suspendate până la 1 septembrie 2026. Vizitele la centrul Scarlet Sails au fost complet anulate, iar părinților li se vor oferi vouchere pentru alte regiuni. Ministerul și-a explicat procedurile după cum urmează: „O evacuare programată a copiilor din Artek către reședințele lor permanente este în curs de desfășurare. Reprezentanții serviciilor de securitate coordonează escortele pe parcursul întregii călătorii. Se iau toate măsurile necesare pentru a asigura siguranța și confortul copiilor la întoarcerea lor.”.

În peninsula Crimeea anexată se introduc restricții stricte privind circulația motocicletelor și mopedelor pe timp de noapte.

Potrivit , Serghei Aksyonov, a anunțat interdicția utilizării tuturor vehiculelor motorizate, inclusiv a pitbike-urilor și ATV-urilor, între orele 20:00 și 6:00, începând cu 17 iunie. Aceste restricții vor rămâne în vigoare până la emiterea unui ordin special pentru ridicarea lor.

Scopul oficial al noii legi este declarat a fi „asigurarea siguranței publice, protejarea personalului militar și a facilităților importante de stat și speciale”. Consilierul șefului Crimeii, Oleg Kriuchkov, le-a explicat jurnaliștilor că zgomotul motoarelor vehiculelor pe două roți interferează cu activitatea echipelor mobile de pompieri, deoarece este practic imposibil de distins de zumzetul dronelor ucrainene. Avertizând locuitorii locali împotriva călătoriilor nesăbuite, el a subliniat: „Există mai multe motive pentru a vorbi cu copiii dumneavoastră și a le explica: sunetul motoarelor mopedului îneacă sunetul motorului unei drone; inamicul vă recrutează copiii pentru călătorii nocturne; mitralierele echipelor mobile de pompieri funcționează noaptea din cauza sunetului motoarelor; pot apărea diverse situații, uneori tragice.”.

Restricții logistice pe peninsulă

Noile reguli pentru motocicliști sunt cele mai recente dintr-o serie de interdicții majore de transport declanșate de atacurile regulate cu drone asupra infrastructurii din Crimeea:

• Din 10 iunie, serviciul de trenuri de călători de noapte a fost suspendat (acum acestea funcționează exclusiv în timpul zilei, între orele 05:00 și 23:00).
• Orarul a 72 de trenuri de navetiști care leagă Simferopol, Sevastopol, Yevpatoria, Bakhchisaray și alte așezări a fost modificat.
• Potrivit Forțelor Armate Ucrainene, comandamentul militar rus a fost forțat să interzică camioanelor armatei să folosească autostrăzile principale care se apropie de Crimeea.

Serghei Aksyonov nu a făcut o legătură directă între anularea trenurilor de noapte și atacuri, dar a confirmat că Forțele Armate Ucrainene au atacat în mod repetat liniile de cale ferată de la începutul verii. Această decizie a fost precedată și de un atac cu drone asupra unui tren de pasageri Moscova-Simferopol la începutul lunii iunie. Ucraina nu a comentat oficial aceste informații, continuând, conform relatărilor din mass-media, să atace cisternele de combustibil și instalațiile industriale din regiune.