Ankara

La summitul de la Ankara, liderii NATO au aprobat un pachet de ajutor militar la scară largă pentru Ucraina, în valoare totală de 140 de miliarde de euro, pentru perioada 2026-2027.

aceasta a relatat portalul de știri Korrespondent.net, citând declarația oficială a summitului, publicată miercuri, 8 iulie. Documentul adoptat subliniază faptul că Ucraina aduce o contribuție semnificativă la securitatea transatlantică, iar toate statele membre NATO demonstrează o unitate absolută în susținerea suveranității și integrității teritoriale a țării. Principala povară financiară în această etapă este asumată de Canada și aliații europeni prin mecanisme multilaterale și bilaterale.

Alocarea bugetului de apărare și noi achiziții publice

Participanții la summit au stabilit angajamente financiare clare față de Kiev, clasificate pe ani. Documentul final prevedea: „Statele membre europene ale Alianței și Canada finanțează în prezent marea majoritate a asistenței de securitate acordate Ucrainei prin bugete bilaterale și multilaterale. Statele membre ale Alianței subliniază că o astfel de asistență trebuie să fie echitabilă, previzibilă și sustenabilă pe termen lung. În 2026, statele membre ale Alianței se angajează să furnizeze 70 de miliarde de euro pentru a furniza echipamente militare, asistență și instruire Ucrainei și își reafirmă obligațiile suverane de a oferi cel puțin un nivel similar de asistență în 2027.” În același timp, blocul a recunoscut în comun Federația Rusă ca o amenințare pe termen lung la adresa stabilității euro-atlantice.

Pe lângă sprijinul direct pentru Kiev, membrii sindicatului apărării au anunțat o extindere a propriilor capacități colective. Declarația prevede: „Astăzi, la Ankara, anunțăm noi achiziții în valoare totală de 50 de miliarde de dolari și ne angajăm să extindem capacitatea noastră colectivă de producție și să cooperăm cu industria pentru a accelera inovația.” Investițiile vor fi direcționate către dezvoltarea sectoarelor de înaltă tehnologie ale industriei de apărare, inclusiv:

• Sisteme de atac de înaltă precizie cu rază lungă de acțiune;
• Sisteme integrate de apărare aeriană (AD) și apărare antirachetă (MD);
• Sisteme fără pilot și capabilități avansate de recunoaștere;
• Infrastructură cloud transatlantică și modele puternice de inteligență artificială.

Înființarea Băncii de Apărare și perspectivele de aderare

Un pas unic făcut la summitul de la Ankara a fost înființarea unei instituții financiare specializate - Banca de Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB). Noua structură este concepută pentru a finanța direct sectorul apărării și proiectele de securitate într-un moment în care instituțiile internaționale tradiționale de creditare evită să colaboreze cu întreprinderile militare. Nouă țări, inclusiv Canada, Luxemburg, Turcia și Ucraina, au fondat instituția financiară. Banca va putea atrage împrumuturi cu costuri reduse sub garanții suverane. Statele Unite și Germania monitorizează dezvoltarea structurii în calitate de observatori și iau în considerare aderarea la aceasta în viitor.

În același timp, la nivel ministerial a avut loc o discuție animată privind actualizarea abordărilor privind integrarea Ucrainei în Alianță. Un număr record de țări s-au pronunțat în favoarea revizuirii procedurilor de aderare, ținând cont de noul rol al Kievului ca stat care aduce o contribuție fundamentală la securitatea europeană.

Summitul Alianței Nord-Atlantice, care a început astăzi la Ankara, demonstrează clar restructurarea la scară largă a întregului sistem de securitate colectivă sub presiunea amenințărilor pe termen lung.

Observatorii internaționali au detaliat acest lucru , analizând transformarea internă profundă a blocului comunitar, denumită informal „NATO 3.0” la Bruxelles. Având în vedere că Statele Unite își reduc parțial angajamentele, aliații europeni sunt forțați să își asume o responsabilitate semnificativ mai mare pentru apărarea propriilor teritorii. Conform știrilor , summitul are loc pe fondul tensiunilor interne dintre Washington și Europa, inclusiv discuții despre bugetele de apărare, securitatea în Strâmtoarea Hormuz și retragerea trupelor americane.

Noul rol al Ucrainei și lecțiile războiului modern

Un vector cheie al schimbării este regândirea statutului său de către Kiev, care urmărește să consolideze poziția sa de donator autentic de stabilitate europeană. Potrivit șefului misiunii ucrainene la NATO, Olena Hetmanchuk, este imperativ pentru stat: „Din punct de vedere politic, este crucial pentru noi ca Ucraina să fie recunoscută ca un contribuitor la securitate - adică, ca un contribuitor la securitate, nu doar ca un beneficiar de ajutor.” Personalul militar și geniștii ucraineni sunt deja implicați activ în integrarea experienței de luptă în doctrinele alianței. Experții subliniază următoarele aspecte și lecții cheie ale confruntării actuale pe care blocul trebuie încă să le învețe:

• Viteza inovației tehnologice și capacitatea de a implementa flexibil noi dezvoltări prin eforturi de colaborare;
• Schimbarea radicală a rolului tancurilor pe câmpul de luptă datorită utilizării pe scară largă a sistemelor fără pilot;
• Ștergerea efectivă a conceptului de spate sigur din cauza loviturilor de dronă la zeci de kilometri adâncime;
• Reziliența societală, inclusiv protejarea infrastructurii critice și combaterea eficientă a dezinformării.

Analiștii avertizează că este vital ca NATO să își accelereze adaptarea pentru a evita pregătirea pentru conflictele trecute. Colonelul Roman Kostenko declară: „Adversarul oficial al NATO rămâne Rusia, care a învățat deja lecțiile acestui război... Prin urmare, este greșit ca aceasta să vadă că NATO se pregătește pentru un război anterior.

Criteriul de referință turcesc și finanțarea europeană

Un alt element cheie al summitului a fost discuția despre potențialul industrial al Aliaților. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a evidențiat complexul industrial de apărare al Turciei ca model de urmat, menționând că acesta reunește efectiv aproximativ 3.000 de companii. Liderul alianței a declarat: „Cred că acesta este un model extrem de interesant. Înțeleg că unii aliați îl studiază pentru a vedea dacă îl pot aplica în țările lor. Este un bun exemplu de abordare care cuprinde toate straturile societății din industria apărării”. Pentru a descrie funcționarea eficientă a blocului, Rutte a comparat NATO cu o organizație sportivă bine coordonată, subliniind: „Avem nevoie de un portar, avem nevoie de fundași, mijlocași, atacanți și, da, toată lumea este atentă la jucătorul care marchează golul victoriei, dar în spatele fiecărui jucător și echipă de succes pe teren se află mulți alții pe bancă și în culise.

La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat sinergia dintre UE și Alianță, amintind de Facilitatea de Acțiune de Apărare pentru Europa (SAFE) în valoare de 100 de miliarde de euro, care este deschisă Turciei și Ucrainei, printre altele. Ea consideră că Kievul trebuie să își dezvolte capabilitățile militare „rapid, inteligent și la un preț accesibil”, lucru pe care țara l-a demonstrat cu succes sub presiunea războiului în ultimii ani. Construirea liniilor de producție devine o prioritate absolută pentru Europa și America de Nord în contextul unei confruntări de mare amploare și pe termen lung.

O criză politică fără precedent a izbucnit în Turcia, cauzată de interferența directă a sistemului judiciar în afacerile interne ale celui mai mare partid de opoziție, Partidul Popular Republican (CHP).

Publicația online independentă The Insider relatează despre ruptura profundă din cadrul celei mai vechi organizații politice a țării, care a dus la confiscarea violentă a sediului acesteia de către poliția antirevoltă. Curtea de Apel din Ankara a anulat rezultatele congresului partidului din 2023, suspendându-l temporar pe liderul în exercițiu Özgür Özel și returnându-i frâiele lui Kemal Kılıçdaroğlu. Această decizie a paralizat funcționarea organizației și a declanșat o confruntare acerbă. Özel a declarat că apar două versiuni ale organizației - „alesa” și „numita” - și s-a baricadat în sediu.

Asalt asupra sediului central și dezbinare între susținători

Conflictul a escaladat când poliția și forțele antirevoltă au luat cu asalt sediul central al CHP din Ankara, folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc la cererea echipei lui Kılıçdaroğlu. Acesta a fost primul incident de acest gen de la lovitura de stat militară din 1980, provocând un val de indignare a membrilor opoziției de rând, care au rupt portretele liderului repus în funcție de instanță și au scandat „trădătorul Kemal”. Chiar și foștii săi susținători din rândul parlamentarilor s-au pronunțat împotriva acțiunilor „noii” conduceri. Alte forțe de opoziție și-au exprimat, de asemenea, solidaritatea cu Özel, iar un reprezentant al Partidului Popular pentru Egalitate și Democrație (PEDP), un partid pro-kurd, a declarat sever că „liderul numit al CHP” nu va fi primit la evenimentele festive. În schimb, Partidul pentru Dreptate și Dezvoltare (AKP), aflat la guvernare, al lui Recep Tayyip Erdoğan, a fost de acord să se întâlnească cu CHP-ul actualizat pentru prima dată în trei ani.

O cronologie a transformării opoziției și a temerilor autorităților

Observatorii atribuie o astfel de presiune juridică dură fricii crescânde a lui Erdoğan de a pierde puterea în viitoarele alegeri, pe fondul unei crize economice prelungite și a unei inflații care depășește 70%, conform estimărilor independente. În timp ce sub Kılıçdaroğlu, partidul a rămas un adversar convenabil și previzibil, sub noua conducere, CHP a adoptat o strategie electorală agresivă.

• Alegerile municipale din 2019: victoria istorică a lui Ekrem Imamoglu la Istanbul, Erdogan declarând anterior: „Cine câștigă la Istanbul câștigă în Turcia”;
• Alegerile prezidențiale din 2023: Erdogan câștigă în turul al doilea cu 52,18% față de 47,82% ale lui Kılıçdaroğlu, lansând procesul de reînnoire a CHP;
• Alegeri locale 2024: un triumf pentru opoziție, care pentru prima dată în decenii a depășit partidul de guvernământ în numărul total de voturi la nivel național;
• Primăvara anului 2025: Revocarea diplomei și arestarea ulterioară a popularului primar al Istanbulului, Imamoglu, sub acuzații motivate politic;
• Mai 2026: Agenția de sondare PİAR Araştırma înregistrează un avans stabil pentru CHP, cu 35,4% din voturi, față de 31,7% pentru partidul de guvernământ AKP.

Atacul juridic asupra partidului și posibilele planuri ale autorităților de a-l deposeda pe Özgür Özel de imunitatea parlamentară creează un precedent periculos pentru întregul sistem politic turc. Amestecul instanțelor în procesele electorale interne amenință autonomia oricăror organizații civice și de afaceri alese. Cu toate acestea, măsurile dure s-au întors împotriva lor, mobilizând electoratul protestatar în jurul lui Özel și al primarului Ankarei, Mansur Yavaş, făcând poziția regimului aflat la putere și mai vulnerabilă înaintea unor potențiale alegeri anticipate.

În timpul vizitei de stat a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan la Astana, cei doi lideri au cimentat oficial tranziția către o nouă etapă de cooperare.

Agenția de știri Kazinform, citând serviciul de presă Akorda, a relatat despre principalele acorduri și rezultate ale Forumului de Afaceri Kazah-Turc . Evenimentul central al întâlnirii a fost semnarea Declarației de Prietenie Eternă și Parteneriat Strategic Extins de către Kassym-Jomart Tokayev și omologul său turc.

Vorbind la forum, Recep Tayyip Erdoğan a lăudat performanța economică a republicii. El a menționat că produsul intern brut al țării a crescut cu 6,5% în 2025, PIB-ul pe cap de locuitor apropiindu-se de 15.000 de dolari. Potrivit liderului turc, „astăzi Kazahstanul a fost recunoscut drept cea mai mare economie din Asia Centrală, cu o cifră de afaceri a comerțului exterior de 145 de miliarde de dolari”. Erdoğan și-a exprimat, de asemenea, încrederea că, datorită acestor succese, țara va deveni cel mai mare partener comercial și economic al Turciei în lumea turcică.

Dezvoltarea complexului agroindustrial a fost un punct cheie al negocierilor. Părțile au înregistrat progrese semnificative în acest domeniu: în 2025, volumele comerțului agricol au crescut cu peste 25%, depășind 360 de milioane de dolari. Per total, președinții și-au reafirmat intenția de a duce comerțul reciproc la un nou nivel, declarând: „Scopul nostru este să-l creștem la 15 miliarde de dolari”. Pentru a atinge aceste obiective, membrii delegațiilor oficiale au făcut schimb de documente interguvernamentale și interdepartamentale.

Pe lângă aspectele economice, vizita a inclus gesturi simbolice semnificative și proiecte culturale. Recep Tayyip Erdoğan a fost decorat cu Ordinul Hoja Ahmet Yassaui, iar ulterior șefii de stat au inaugurat de la distanță Școala Hoja Ahmet Yassaui din Turcia. În urma discuțiilor, Kassym-Jomart Tokayev a susținut o conferință de presă, subliniind importanța strategică a acordurilor semnate pentru viitorul celor două popoare.

Rezultatele celei de-a șasea reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică

În timpul vizitei și al negocierilor extinse, s-au obținut următoarele rezultate:

• Adoptarea Declarației de Prietenie Eternă: Documentul stabilește oficial statutul unui parteneriat strategic extins.
• Extinderea comerțului: Planul de creștere a cifrei de afaceri comerciale la 15 miliarde USD a fost confirmat.
• Cooperare agricolă: Cifra de afaceri a producției agricole a crescut cu un sfert în doar un an.
• Dezvoltare instituțională: A avut loc un schimb de documente la nivel interstatal și departamental.