Întregul guvern al Republicii Moldova demisionează după ce premierul Alexandru Munteanu și-a anunțat oficial demisia voluntară.
Această remaniere de mare amploare a fost relatată de corespondenții TV8, care au clarificat că oficialul și-a explicat plecarea invocând imposibilitatea de a-și continua mandatul „fără a-și încălca propriile principii și convingeri”. În discursul său de rămas bun, fostul prim-ministru a subliniat: „Am acceptat oferta de a ocupa funcția de prim-ministru cu un mare simț al responsabilității și cu convingerea fermă că pot contribui la o schimbare pozitivă. În momentul în care mi-am dat seama că nu-mi mai pot îndeplini atribuțiile în conformitate cu principiile și convingerile mele, am decis să mă retrag. Le mulțumesc tuturor colegilor mei - miniștrilor, echipelor lor și oamenilor care au lucrat profesional și conștiincios. Voi continua să-mi servesc țara, indiferent de funcția pe care o ocup, indiferent unde locuiesc sau ce responsabilități îmi sunt date - fie în sectorul public, fie în cel privat. Cred că datoria față de țară nu este legată de o anumită poziție, ci depinde de angajamentul nostru față de cauză.” Președinta Maia Sandu, la rândul său, a negat zvonurile privind dezacorduri interne pe marginea cursului politic actual, menționând că „nu are cunoștință de nicio contradicție care l-ar împiedica pe Alexandru Munteanu să își îndeplinească atribuțiile de prim-ministru în conformitate cu principiile sale”.
Decizia prim-ministrului a venit pe fondul unei crize manageriale profunde din sectorul public. Factorii și evenimentele cheie care au dus la demisia cabinetului au fost:
- Un scandal de mare amploare a izbucnit în jurul agenției de securitate a aviației civile MoldATSA, implicând numiri de personal opace și salarii umflate în mod nejustificat.
- Decizia șefului statului de a diviza Agenția Proprietății Publice și de a iniția o serie de inspecții și epurări la întreprinderile de stat.
- Pe 2 iulie, parlamentul a înființat o comisie specială de anchetă pentru a examina transparența concursurilor pentru funcții de conducere, veniturile conducerii de top și cazurile de cumulare a funcțiilor.
Ca reamintire, organul executiv sub conducerea lui Munteanu a durat puțin peste șapte luni: a primit un vot de încredere din partea Parlamentului pe 31 octombrie 2025, cu voturile a 55 de parlamentari din partea partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS), stabilindu-și ca obiectiv accelerarea integrării europene.
Reacția opoziției și solicitările de alegeri anticipate
Dizolvarea bruscă a cabinetului a provocat un val de critici dure din partea forțelor opoziției, care au cerut în unanimitate o schimbare de guvern. Liderul PSRM, Igor Dodon, a descris plecarea oficialului drept „începutul sfârșitului” pentru actualul guvern, afirmând: „Prim-ministrul Alexandru Munteanu a abandonat corabia, care s-a dovedit a fi putredă, la momentul potrivit. A luat decizia corectă. Și-a dat seama că nu are cu cine să lucreze. Acesta este doar începutul sfârșitului pentru cel mai cinic, ipocrit și corupt guvern din istoria țării! Societatea așteaptă și cere alegeri anticipate. Să fie alegeri anticipate.” Primarul Chișinăului și președintele MAN, Ion Ceban, a împărtășit această poziție, adăugând că „Alexander Munteanu nu a acceptat schemele PAS, banditismul, favoritismul față de rude și escrocheria stabilită în Republica Moldova” și a cerut demisia imediată a președintelui. Fostul premier Ion Chicu (PDCM) a numit situația una fără precedent, subliniind că „este prima dată când un prim-ministru, cu un sprijin parlamentar semnificativ, demisionează după doar câteva luni”, invocând preluarea puterii asupra țării de către „gruparea criminală PAS” drept principal motiv.
Alți actori politici au exprimat opinii alternative cu privire la rolul lui Munteanu în guvernarea țării. Vasile Kostiuc, liderul mișcării Democrație Acasă, și-a exprimat respectul pentru decizia prim-ministrului, deși l-a considerat o figură emblematică: „Poate că Alexandru Munteanu a preluat funcția convins că situația poate fi corectată. Dar dacă ar ajunge la concluzia că sistemul nu poate fi reformat din interior, demisia sa ar putea fi percepută ca un refuz de a deveni parte a unui joc pe care nu-l mai poate juca. Respect pentru decizia de a pleca atunci când nu mai crezi că poți schimba nimic.” Kostiuc a adăugat: „Ai fost mai degrabă o figură emblematică, plasat în fruntea guvernului, dar fără nicio responsabilitate sau autoritate reală. Nu ai primit un mandat din partea poporului să vorbești în numele lui. Ai fost adus din Ucraina și ai devenit un fel de figură simbolică în guvern, promițând schimbări, reforme și atrăgând bani. Dar ți-ai dat seama că sistemul este putred și că este format din oameni extrem de corupți.” La rândul său, liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, a declarat că „înlocuirea unei persoane cu alta în cadrul aceluiași sistem nu va aduce schimbările pe care cetățenii le așteaptă”, propunând formarea unui guvern apolitic, format din profesioniști.
Poziția partidului de guvernământ și reacția Bruxelles-ului
Conducerea partidului PAS, aflat la guvernare, a ales să atenueze lucrurile: președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a mulțumit public fostului prim-ministru pentru eforturile depuse într-o perioadă dificilă, iar Maia Sandu a anunțat consultări interfacțiuni săptămâna viitoare pentru a aborda criza. Pe frontul politicii externe, Bruxelles-ul a dat dovadă de reținere diplomatică și de dorința de a coopera în continuare. Ivona Piorko, șefa Delegației Uniunii Europene la Chișinău, a asigurat publicul de un curs stabil: „Am luat act de decizia prim-ministrului Alexandru Munteanu de a demisiona. Aș dori să-i mulțumesc pentru dăruirea și strânsa sa cooperare cu UE. Respectăm procedurile constituționale și democratice ale Republicii Moldova, precum și procesul de formare a unui nou guvern.” Diplomatul a concluzionat că „parteneriatul UE cu Moldova rămâne puternic și vom continua să sprijinim reformele de care are nevoie țara, precum și integrarea europeană - în conformitate cu voința poporului”.
