război hibrid

Parlamentul European a aprobat oficial o rezoluție importantă care vizează consolidarea rezilienței democratice și a integrării europene a Armeniei.

Agenția de știri Armenpress relatează rezultatele sesiunii plenare de la Bruxelles, în cadrul căreia 476 de membri ai parlamentului au susținut o rezoluție care consacră rolul UE în dezvoltarea pașnică a regiunii. Rezoluția subliniază în mod specific faptul că comunitatea europeană recunoaște alegerea suverană a Erevanului și este pregătită să asiste la protejarea libertăților fundamentale ale poporului armean.

Rezoluția exprimă sprijin deplin pentru alegeri parlamentare libere și corecte din iunie 2026, ale căror rezultate „trebuie să fie determinate exclusiv de poporul armean”. Legislatorii europeni subliniază necesitatea de a asigura pluralismul mass-media și de a combate dezinformarea și cumpărarea de voturi. În plus, organizarea summitelor Comunității Politice Europene și UE-Armenia la Erevan în mai 2026 este citată ca un semnal politic important.

Securitatea regională și cerințele umanitare

În contextul stabilizării situației din Caucazul de Sud, Parlamentul European solicită realizarea rapidă a unui acord de pace cuprinzător între Armenia și Azerbaidjan. Principiile fundamentale ale documentului ar trebui să fie suveranitatea și inviolabilitatea frontierelor. Membrii au abordat, de asemenea, problema umanitară presantă, declarând oficial că organismul „condamnă detenția prizonierilor armeni din Azerbaidjan și cere eliberarea lor imediată”. În același timp, susține normalizarea relațiilor cu Turcia și deschiderea frontierelor.

Consolidarea rezilienței și rezistența la interferențe

Pentru a asigura independența economică a Armeniei, Parlamentul European recomandă creșterea sprijinului tehnic și financiar acordat orașului Erevan. Următoarele sunt identificate ca domenii prioritare:

• Securitatea energetică și diversificarea resurselor;
• Transformare digitală și reziliență cibernetică;
• Extinderea activităților misiunii de monitorizare a UE.

Documentul acordă o atenție deosebită protecției împotriva amenințărilor hibride. Textul rezoluției „condamnă cu fermitate manipularea și încercările de interferență a informațiilor externe, evidențiind în acest context activitățile Rusiei și ale rețelelor sale de influență, inclusiv atacurile cibernetice și dezinformarea”. Astfel, Bruxelles-ul își reafirmă angajamentul de a proteja democrația armeană de presiunile externe prin facilitarea implementării programului „Reziliență și Creștere”.

Potrivit RTVi , autoritățile suedeze au reținut nava Vezhen, înmatriculată în Malta, după ce cablul de comunicații submarin dintre Suedia și Letonia a fost rupt.

Parchetul a confirmat implicarea unităților speciale de poliție, armată și pază de coastă în anchetă. Nava a părăsit portul rusesc Ust-Luga pe 24 ianuarie, dar proprietarul acesteia rămâne necunoscut.

Centrul de Radio și Televiziune de Stat din Letonia (LVRTC) a raportat anterior deteriorarea unui cablu la o adâncime de peste 50 de metri. Acest cablu leagă Letonia de Stockholm prin Gotland, oferind acces către țările nordice.

Incidentul a făcut parte dintr-o serie de evenimente care au implicat deteriorarea comunicațiilor maritime din Marea Baltică. La sfârșitul anului 2024, vrachierul chinez Yi Peng 3 a fost suspectat că a deteriorat două cabluri de comunicații, iar petrolierul Eagle S, care naviga sub pavilionul Insulelor Cook, a fost reținut pentru ruperea cablului electric Estlink 2. Autoritățile finlandeze consideră aceste incidente drept operațiuni hibride care vizează destabilizarea regiunii.

Rusia a negat în repetate rânduri orice implicare în aceste incidente.

Gap-ul Baltic a sporit atenția internațională asupra comunicațiilor subacvatice, consolidând necesitatea unei monitorizări sporite și a unui sprijin tehnic pentru sistemele de cablu din regiune.