Discursul prim-ministrului georgian Irakli Kobakhidze la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU a marcat o transformare semnificativă în politica externă a țării.
Potrivit al ONU, șeful guvernului a proclamat necesitatea construirii păcii prin dialog, menționând că 20% din teritoriul republicii se află încă sub controlul Moscovei. În același timp, publicația analitică NewsGeorgia noteazăcă subiectele democrației și integrării în UE au dispărut complet din discursul principal al politicianului, lăsând locul retoricii neamestecului, protecției împotriva presiunii externe și dezvoltării unei infrastructuri logistice de tranzit global.
O întoarcere retorică în 180 de grade și chestiunea teritorială
Refuzul de a menționa ambițiile europene a fost o consecință a crizei din dialogul cu Bruxelles-ul, care a apărut în urma deciziei autorităților georgiene de a amâna negocierile privind integrarea europeană până în 2028. Tbilisi promovează acum independența ca fundament al politicii sale internaționale, o poziție confirmată de cuvintele prim-ministrului georgian: „Georgia rămâne deschisă unui angajament semnificativ cu fiecare partener internațional dispus să coopereze pe baza respectului reciproc și a egalității suverane... Parteneriatele puternice se construiesc prin dialog și niciodată prin presiune sau coerciție.” Deși a recunoscut direct responsabilitatea Kremlinului pentru situația din Sukhumi și Țhinvali, vorbitorul s-a abținut totuși să ceară sancțiuni mai dure împotriva Moscovei, adresându-se locuitorilor din Abhazia și Osetia de Sud cu cuvintele că aceștia „rămân și vor face întotdeauna parte din viitorul nostru comun”.
Baza economică: pariază pe Coridorul Mijlociu
Componenta economică a discursului s-a bazat pe dorința de a transforma Georgia într-o punte între Europa și Asia Centrală. Cabinetul intenționează să implementeze un program de dezvoltare a comunicațiilor la scară largă, în valoare de 7 miliarde de dolari, până în 2032, susținut de un impuls intern pozitiv (o creștere medie a PIB-ului de 9,3% pe parcursul perioadei de cinci ani și o reducere a sărăciei la 7,1%). Pachetul de investiții se concentrează pe următoarele priorități:
- Construcția portului maritim de adâncime Anaklia;
- Construcția unui nou aeroport internațional la Tbilisi;
- Modernizarea autostrăzilor și căilor ferate naționale;
- Amplasarea unui cablu submarin de fibră optică de-a lungul fundului Mării Negre pentru a consolida conectivitatea digitală.
O abordare bilaterală: parteneriat cu Erevanul și apropiere de Belgrad
Pe scena internațională, Tbilisi și-a demonstrat disponibilitatea de a construi alianțe bazate pe pragmatism. În timpul unui dialog cu omologul său armean, Nikol Pashinyan, prim-ministrul georgian s-a concentrat pe coordonarea legăturilor de transport și a stabilității regionale, rezumand pe platforma de socializare X: „Am făcut schimb de opinii cu privire la relațiile georgiano-armene și procesele regionale, reafirmând angajamentul nostru comun față de pace, stabilitate și prosperitate în regiune.” Potrivit NewsGeorgia , părțile au convenit să îmbine parteneriatul lor strategic cu inițiative transfrontaliere practice.
O întâlnire cu liderul sârb Aleksandar Vučić, a cărui politică de echilibrare este în mare măsură în concordanță cu cea a cabinetului georgian, a atras o atenție deosebită. Potrivit portalului NewsGeorgia, părțile au ajuns în etapa finală de încheiere a unui acord de liber schimb și au convenit să deschidă o ambasadă permanentă a Serbiei la Tbilisi. Președintele sârb a comentat acordurile la care s-a ajuns pe pagina sa de Facebook: „Stabilirea unui zbor direct Belgrad-Tbilisi și decizia Serbiei de a deschide o ambasadă în Georgia sunt de mare importanță pentru noi. Acest lucru va apropia și mai mult popoarele noastre și va intensifica cooperarea.”
