Abhazia

Prim-ministrul georgian Irakli Kobakhidze a numit oficial Federația Rusă singurul stat care a ocupat 20% din teritoriul georgian.

Portalul de știri „Georgia Online” a relatat acest lucru , citând șeful guvernului, care a descris incidentul ca fiind „un fapt foarte concret”. Potrivit lui Kobakhidze, confiscarea terenurilor a fost o crimă clară împotriva statului și poporului georgian, urmată de „așa-numita recunoaștere”.

Nerecunoașterea structurilor separatiste și a poziției Damascului și Țhinvali

Comentând reacția regiunii Țhinvali la evaluările sale anterioare ale evenimentelor din 2008, Kobakhidze a remarcat lipsa completă de legitimitate a teritoriilor ocupate. Prim-ministrul a subliniat: „Nu există republici precum «Osetia de Sud» sau «Abhazia» - nu există astfel de entități și, prin urmare, suntem complet neinteresați de declarațiile făcute de reprezentanții de facto ai teritoriilor ocupate.”.

Provocările anterioare și semnarea rezoluției Consiliului Europei

Totodată, șeful guvernului subliniază că ocupația și recunoașterea ulterioară a acesteia au fost rezultatul acțiunilor partidului aflat la guvernare de atunci (actuala opoziție), care au oferit Federației Ruse un pretext pentru acțiuni împotriva intereselor naționale ale țării.

Potrivit lui Kobakhidze, următoarele acțiuni ale autorităților anterioare au dus la escaladare:

• Organizarea de alegeri separatiste alternative în regiunea Țhinvali;
• Atribuirea denumirii Abhazia Superioară Cheilor Kodori;
• Emiterea unui decret prezidențial și a unei legi privind crearea unui guvern separatist alternativ de facto;
• Bombardamentul brusc al orașului Țhinvali a escaladat conflictul într-o operațiune militară de amploare.

Răspunzând la întrebările jurnaliștilor, prim-ministrul georgian a reamintit că opoziția a fost cea care a documentat aceste fapte în documente internaționale imediat după sfârșitul războiului. Prim-ministrul a remarcat: „Documentul precizează clar că conflictul a escaladat în acțiuni militare la scară largă după ce partidul dumneavoastră a bombardat Țhinvali fără avertisment.” Rezumând, Kobakhidze a adăugat: „Dacă cineva a dat cuiva un motiv, acesta a fost momentul în care partidul dumneavoastră a semnat rezoluția Consiliului Europei prin care recunoștea că ei au fost cei care au escaladat conflictul în război.”.

Statul Nauero (cunoscut anterior sub numele de Nauru) din Pacific a rupt oficial relațiile diplomatice cu republicile parțial recunoscute Abhazia și Osetia de Sud.

Potrivit publicației online Meduza, care citează Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei, cabinetul republicii insulare a luat decizia corespunzătoare pe 21 iulie. Salutând acest pas, Ministerul Afacerilor Externe al Georgiei și-a exprimat disponibilitatea de a stabili relații diplomatice depline cu Nauero.

Reacția părților și motivele deciziei

Comentând decizia de politică externă a națiunii din Pacific, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe din Georgia au subliniat: „Această decizie confirmă încă o dată că respectul și aderarea la dreptul internațional sunt fundamentul unor relații internaționale sănătoase.” Între timp, Ministerul de Externe abhaz a exprimat o opinie diferită cu privire la ruperea legăturilor stabilite în 2009. Potrivit părții abhaze, Nauero a făcut acest pas „în condiții de presiune externă fără precedent și sistematică”.

Cercul restrâns al recunoașterii internaționale

Acțiunea națiunii din Pacific a restrâns și mai mult cercul țărilor care recunosc independența republicilor autoproclamate. În prezent, suveranitatea Abhaziei și Osetiei de Sud, care au declarat-o în urma evenimentelor militare din 2008, este recunoscută de doar patru state membre ale ONU:

• Rusia
• Nicaragua
• Venezuela
• Siria

Marea majoritate a comunității internaționale continuă să considere aceste teritorii ca parte integrantă a Georgiei, în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional.

Contextul situațional al Nauero

Nauero este cea mai mică națiune insulară de pe planetă, cu o suprafață de aproximativ 21 de kilometri pătrați și o populație de aproximativ 10.000 de locuitori. În 2026, țara și-a schimbat numele istoric din Nauru în Nauero, într-un efort de a renunța la moștenirea colonială, o mișcare recunoscută oficial de ONU în iunie a acelui an. Între timp, tensiunile persistă în regiune: în Abhazia ocupată, birourile care emit pașapoarte interne rusești și-au încetat activitatea din cauza îndoielilor legislatorilor locali cu privire la legalitatea acestora, iar planurile de a stabili o bază pentru Flota Rusiei de la Marea Neagră rămân.

Potrivit publicației Vedomosti, șeful autoproclamatei Republici Abhazia, Aslan Bzhania, și-a prezentat demisia, invocând dorința de a „menține stabilitatea”.

Declarația a fost trimisă președintelui „parlamentului”, dar acceptarea ei este condiționată: protestatarii trebuie să părăsească clădirile guvernamentale. Dacă acest lucru nu se întâmplă, Bzhania amenință că va retrage declarația.

Proteste de masă au izbucnit în Abhazia din cauza unui acord de investiții cu Rusia, care oferă scutiri fiscale semnificative pentru companiile rusești. Opoziția a numit acest lucru o „cedare de interese” și cere retragerea acordului. În timpul protestelor, manifestanții au ocupat clădiri guvernamentale, inclusiv parlamentul. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii, rănind nouă persoane.

După plecarea Bjaniei, conducerea temporară a regiunii va fi transferată „vicepreședintelui” Badr Gunba. Administrația Bjaniei și-a anunțat, de asemenea, disponibilitatea de a retrage proiectul de acord cu Rusia pentru a stabiliza situația.

Situația din Abhazia rămâne tensionată, iar protestele au adâncit ruptura dintre autorități și opoziție, care cere o reconsiderare a relațiilor cu Rusia și o mai mare suveranitate.

Autoritățile Abhaziei, parțial recunoscute, au anunțat începutul pregătirilor pentru retragerea proiectului de lege privind ratificarea acordului de investiții cu Rusia, relatează Interfax

Decizia a fost luată pentru a „stabiliza situația” pe fondul protestelor și ciocnirilor în masă.

Opoziția a numit acordul o „abandonare directă a intereselor Abhaziei”, declanșând proteste în toată republica. Pe 11 noiembrie, activiștii au blocat drumurile din oraș după ce au reținut mai mulți protestatari. Poliția i-a eliberat pe deținuți, iar traficul a fost reluat.

Pe 15 noiembrie, protestatarii s-au adunat în fața clădirii parlamentului. Au izbucnit ciocniri între ei și forțele de ordine: poliția a folosit gaze lacrimogene, iar demonstranții au luat cu asalt sala parlamentului. Pe lângă respingerea acordului cu Rusia, protestatarii au cerut demisia președintelui Aslan Bzhania.

Potrivit Ministerului Sănătății din Abhazia, nouă persoane au fost rănite în ciocniri. În ciuda situației actuale, autoritățile își declară intenția de a stabiliza situația și de a restabili ordinea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a obligat Rusia să plătească aproximativ 130 de milioane de euro despăgubiri cetățenilor georgieni pentru încălcarea drepturilor acestora în timpul invaziei rusești din 2008, potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul instanței, DW.

CEDO a decis că Rusia trebuie să plătească 115 milioane de euro reprezentând daune morale unui număr de cel puțin 23.000 de locuitori ai Georgiei care nu s-au putut întoarce la locuințele lor din Osetia de Sud și Abhazia.

În plus, Rusia a fost amendată cu 8 milioane de euro pentru daunele aduse la cel puțin 412 victime care au suferit din cauza neluării în desfășurare a unei anchete eficiente privind decesele persoanelor ucise în timpul luptelor.

Conform hotărârii CEDO, Federația Rusă trebuie să plătească peste 5 milioane de euro victimelor torturii, crimei și altor acte care încalcă demnitatea umană.

Au fost alocate trei luni pentru implementarea deciziei instanței ruse.

În iunie 2022, liderul Kremlinului, Vladimir Putin, a semnat o lege care interzice aplicarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) emise după 15 martie.

Citește sursa