CPI

Potrivit agenției de știri TASS, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că președintele rus Vladimir Putin poate călători în siguranță la Budapesta pentru discuții cu Donald Trump, fără riscul de a fi arestat în baza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională.

„Îl vom primi pe Vladimir Putin aici și ne vom asigura că va purta negocieri de succes și apoi se va întoarce acasă”, a subliniat Szijjártó. El a adăugat că Ungaria va crea „toate condițiile necesare” pentru discuții sigure și constructive între președinții Rusiei și SUA.

Potrivit ministrului, Budapesta nu intenționează să se consulte cu aliații săi cu privire la vizita lui Putin și la validitatea mandatului CPI: „Nu avem nevoie de consultări cu nimeni. Ungaria este o țară suverană”, a declarat el, demonstrând independența politică a Budapestei în materie de politică externă.

Trump a anunțat o întâlnire cu Putin pe 16 octombrie, dar data exactă nu a fost încă anunțată. Între timp, Ungaria are deja un palmares mixt în fața Curții Penale Internaționale: în 2023, Budapesta a anunțat că nu-l va reține pe Putin, în ciuda ratificării Statutului de la Roma.

În 2025, autoritățile maghiare l-au invitat, de asemenea, pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, care se află sub un mandat de arestare al CPI, să se prezinte în fața CPI. Ulterior, Ungaria și-a anunțat intenția de a se retrage din Curtea Penală Internațională, dar procesul formal de retragere nu a fost încă finalizat.

În ultimii ani, Putin a vizitat țări obligate oficial să respecte mandatele CPI, inclusiv Mongolia și Tadjikistan. Cu toate acestea, niciuna dintre țări nu a încercat să-l aresteze, ceea ce subliniază tensiunea politică crescândă dintre Haga și statele care prioritizează suveranitatea în detrimentul obligațiilor internaționale.

Pe 25 iunie, Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat emiterea unor mandate de arestare pe numele fostului ministru rus al Apărării, Serghei Șoigu, și șefului Statului Major General, Valeri Gherasimov.

Aceștia sunt suspectați de crime de război și crime împotriva umanității comise în contextul situației din Ucraina din perioada 10 octombrie 2022 - 9 martie 2023.

CPI i-a acuzat pe Shoigu și Gerasimov de atacarea unor bunuri civile, provocarea de vătămări excesive civililor și comiterea de acte inumane. Instanța constată că aceștia poartă „răspundere penală individuală” pentru aceste infracțiuni, fie prin comiterea lor directă, prin intermediul altora, fie prin emiterea de ordine și neexercitarea unui control adecvat asupra forțelor lor.

Se acordă o atenție deosebită atacurilor cu rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene și a altor ținte civile. CPI păstrează de obicei secrete astfel de mandate, dar în acest caz a decis să le dezvăluie pentru a „preveni alte crime”.

Anterior, în martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Ombudsmanului pentru Copil, Maria Lvova-Belova, pentru „deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei” în Rusia. Kremlinul a numit decizia curții „nulă și neavenită”, deoarece Moscova nu recunoaște jurisdicția CPI.

Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a solicitat CPI să emită mandate de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, ministrului israelian al Apărării și a trei lideri ai grupării palestiniene Hamas. Khan consideră că toți sunt vinovați de crime de război comise în timpul atacului Hamas asupra Israelului și al răspunsului israelian din Fâșia Gaza.

Într-o declarație oficială publicată pe site-ul CPI, Khan a scris că liderul Hamas din Gaza, Yahya Sanwar, șeful aripii politice a grupării, Ismail Haniyeh, și liderul aripii sale militare, Mohammed Diab al-Masri, sunt vinovați de crime împotriva umanității și crime de război.

În declarație, Hannah Netanyahu și ministrul israelian al Apărării, Yoav Galant, au fost acuzați, printre altele, de folosirea înfometării ca metodă de război, uciderea civililor și alte crime de război.

Acum, judecătorii CPI trebuie să decidă dacă există dovezi care să justifice o arestare.

Încă nu este clar cât timp va trebui să ia instanța în considerare cazul. După cum relatează corespondenții BBC, uneori trec câteva săptămâni sau chiar luni între solicitarea procurorului și decizia privind mandatul de arestare.

Netanyahu a declarat anterior că, dacă CPI va emite mandate de arestare pe numele unor oficiali guvernamentali sub acuzații legate de războiul Israelului împotriva Hamas, ar fi un scandal de proporții istorice.

În ultimele zile, oficialii israelieni și-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că CPI pregătește mandate de arestare pentru înalți oficiali guvernamentali, ceea ce ar reprezenta cea mai gravă acțiune juridică internațională întreprinsă împotriva Israelului de la începutul războiului din Gaza, în octombrie anul trecut.

Ancheta CPI privind acțiunile Israelului în Gaza este în desfășurare de trei ani, dar cererea de mandate de arestare se referă doar la evenimentele care au urmat atacului Hamas din 7 octombrie 2023. Recent, instanța a examinat și posibile crime de război comise de militanții Hamas.

Israelul nu recunoaște jurisdicția CPI.

Pe 7 octombrie, militanți Hamas și alte grupuri mai mici s-au infiltrat în sudul Israelului, ucigând cel puțin 1.200 de persoane, majoritatea civili, și luând aproximativ 240 de ostatici.

Devastatoarea ofensivă israeliană asupra Gazei care a urmat a curmat de atunci viața a peste 35.000 de locuitori ai enclavei, inclusiv numeroase femei și copii, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, controlat de Hamas.

Pe lângă ancheta CPI, acțiunile Israelului în Gaza fac și obiectul unui alt proces intentat de Africa de Sud la Curtea Internațională de Justiție. Africa de Sud a solicitat instanței să analizeze dacă Israelul comite genocid împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza.

Spre deosebire de Curtea Penală Internațională (CPI), CIJ nu poate urmări penal indivizi pentru infracțiuni de cea mai mare gravitate, cum ar fi genocidul.

Citește sursa

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Curții Penale Internaționale (CPI) să emită un mandat de arestare pe numele președintelui belarus, Alexander Lukașenko. Documentul menționează, de asemenea, că acesta este direct legat de luptele din Ucraina.

Rezoluția afirmă că autoritățile belaruse ar furniza trupelor rusești echipament și muniție, precum și Rusiei și PMC-ului Wagner o bază militară pe teritoriul belarus. În plus, Parlamentul European consideră că Lukașenko este complice la evacuarea copiilor din regiunile ucrainene ocupate de Rusia.

Autoritățile belaruse nu au comentat încă rezoluția Parlamentului European.

În martie 2023, Camera Preliminară a CPI a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Ombudsmanului pentru Copii al Rusiei, Maria Lvova-Belova, în legătură cu cazul „prejudiciului cauzat copiilor ucraineni [ca urmare a] deportării ilegale a persoanelor din părțile Ucrainei ocupate de Rusia”. Kremlinul a declarat că jurisdicția CPI nu se extinde asupra Rusiei, care nu este parte la Statutul de la Roma din 2016.

• Mercenarii PMC Wagner au plecat spre Belarus în urma unei tentative de „revoltă” și a așa-numitului marș asupra Moscovei pe care l-au organizat pe 24 iunie. Autoritățile belaruse au susținut că luptătorii ar antrena trupe belaruse într-o tabără situată în regiunea Moghilev.
• În plus, în iulie, Lukașenko a ratificat un acord bilateral cu Rusia care prevede crearea de centre de antrenament de luptă pentru instruire militară comună. Potrivit ministrului Apărării, Viktor Hrenin, principalul lor obiectiv va fi organizarea unui „antrenament de luptă comun” și schimbul de experiență în utilizarea armelor și echipamentului militar.
• În martie, președintele rus a anunțat că Moscova, la cererea Minskului, va desfășura arme nucleare tactice (TNW) în Belarus, similar cu ceea ce SUA au făcut de mult timp pe teritoriul aliat. SUA, țările UE și Ucraina au criticat această decizie. În discursul său anual adresat națiunii și parlamentului, Lukașenko a declarat că armele nucleare strategice ar putea fi, de asemenea, desfășurate în republică. El a mai afirmat că acest lucru implică „returnarea armelor nucleare care au fost retrase”.
• Pe 16 iunie, Putin a menționat că primele focoase nucleare rusești au fost livrate Belarusului, întregul transport urmând să sosească până la sfârșitul anului. Lukașenko a declarat ulterior că o parte semnificativă a munițiilor planificate pentru livrare se afla deja în țară.

Citește sursa

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul BRICS din Africa de Sud, unde autoritățile țării l-ar putea aresta în baza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională. Liderul rus este suspectat de deportarea ilegală a unor copii ucraineni.

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul BRICS din Africa de Sud, care va avea loc în august, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul președintelui sud-african Cyril Ramaphosa.

„Prin acord reciproc, președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summit, dar Federația Rusă va fi reprezentată de ministrul de Externe, Serghei Lavrov”, se arată în comunicat.

Călătoria în Africa de Sud ar fi putut fi prima vizită oficială în străinătate a lui Putin de când Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele său în martie, sub acuzația de deportare ilegală a unor copii ucraineni, relatează BBC.

Africa de Sud este parte la Statutul de la Roma și recunoaște jurisdicția CPI, care a obligat autoritățile țării să-l rețină pe Putin în baza unui mandat de arestare dacă acesta ajungea pe teritoriul său.

În ultimele luni, Africa de Sud a încercat să negocieze cu Rusia formatul participării lui Putin la summit. Anterior, s-a relatat că guvernul țării a propus Moscovei ca ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, să conducă delegația rusă, dar inițial a fost respinsă.

„Înțelegem că suntem legați de Statutul de la Roma, dar nu putem invita pe cineva și apoi să-l arestăm”, a explicat vicepreședintele sud-african Paul Mashatile, adăugând că Africa de Sud „va fi fericită” dacă Putin nu va participa.

În iunie, președintele sud-african a făcut apel și la CPI pentru a permite țării să nu-l aresteze pe președintele rus dacă acesta sosește, deoarece arestarea sa ar echivala cu o declarație de război.

Citește sursa

Ministerul rus al Afacerilor Interne l-a plasat pe Karim Khan, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) de la Haga, pe lista persoanelor căutate pentru persoana care a emis mandatul de „arestare” pe numele președintelui rus Vladimir Putin, relatează TASS.

Fișa din baza de date a departamentului indică faptul că cetățeanul este căutat în temeiul unui articol din Codul Penal rus.

Pe 11 mai, în timpul unui discurs la Forumul Juridic Internațional de la Sankt Petersburg, șeful Comitetului de Investigații al Rusiei (ICR), Alexander Bastrykin, și-a anunțat intenția de a-i plasa pe judecătorii CPI Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aitala și Sergio Gerardo Ugalde Godinez pe lista persoanelor căutate pentru emiterea unui mandat de arestare pe numele liderului rus.

Comitetul de Investigații al Federației Ruse (CIR) a deschis un dosar penal împotriva procurorului și a judecătorilor pentru luarea unei decizii ilegale privind șeful unui stat străin, care, a menționat agenția, se bucură de imunitate absolută față de jurisdicția statelor străine: această prevedere este consacrată în Convenția privind prevenirea și pedepsirea infracțiunilor împotriva persoanelor care beneficiază de protecție internațională.

Pe 17 martie, Curtea Penală Internațională (CPI), pe care Rusia nu o recunoaște, a emis mandate de arestare pe numele lui Putin și al comisarului prezidențial pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova. Declarația CPI a precizat că aceste mandate erau legate de presupusa „scoatere ilegală a copiilor” din Ucraina.

Citește sursa

Ministrul adjunct al întreprinderilor publice din Africa de Sud, Obed Bapela, a declarat că autoritățile țării explorează toate opțiunile pentru a-l invita pe președintele rus Vladimir Putin la summitul BRICS de la Johannesburg, din cauza unui mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI).

„Doar cântărim dacă poate veni, dacă îl putem aresta, este o întrebare foarte dificilă... pentru că provocați o țară care a numit sau ales un președinte și veniți și o puneți într-o poziție dificilă”, a declarat dl Bapela pentru televiziunea SABC (tradusă de RIA Novosti ).

Obed Bapela a menționat că CPI nu are propria forță de poliție. „Acestea sunt problemele cu care ne confruntăm, inclusiv întrebarea dacă să retragem invitația pentru că găzduim BRICS”, a spus el.

Pe 17 martie, CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Instanța consideră că acesta este „presupus responsabil pentru crime de război legate de deportarea ilegală a copiilor” din Ucraina. În aprilie, Africa de Sud l-a invitat pe domnul Putin la summitul BRICS, care va avea loc la Johannesburg în august. Africa de Sud este supusă jurisdicției CPI, astfel încât țara trebuie să aresteze persoanele pentru care instanța a emis un mandat.

Autoritățile sud-africane au anunțat planuri de consultare cu Rusia pe această temă. Pe 12 mai, Vladimir Putin a vorbit telefonic cu președintele sud-african Cyril Ramaphosa, discutând, printre altele, pregătirile pentru summit. Sunday Times a relatat că autoritățile sud-africane discutau cu Rusia un format virtual/în persoană pentru summitul BRICS. Reuters a relatat că acesta ar putea fi mutat în China, care nu este supusă jurisdicției CPI. Ministerul rus de Externe a respins această informație ca fiind o farsă.

Citește sursa

Curtea Penală Internațională (CPI) de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Ombudsmanului pentru Copii din Rusia, Maria Lvova-Belova. Acest lucru a fost relatat pe site-ul instanței.

CPI notează că „Vladimir Vladimirovici Putin este acuzat că este responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de copii din zonele [care au preluat controlul asupra] Ucrainei către Federația Rusă”. Și Maria Lvova-Belova este suspectată de acest lucru, potrivit unei declarații de pe site-ul instanței.

„Există motive întemeiate să credem că fiecare suspect este responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a unei populații”, a menționat CPI.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a scris pe canalul său de Telegram că deciziile CPI „nu au nicio semnificație pentru țara noastră, inclusiv din punct de vedere juridic”.

„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu are nicio obligație în temeiul acestuia. Rusia nu cooperează cu acest organism, iar orice mandate de arestare emise de Curtea Internațională ar fi nule din punct de vedere juridic pentru noi”, a subliniat ea.

Senatorul Andrei Klishas a scris, de asemenea, pe canalul său de Telegram că decizia CPI „nu are temei legal sau consecințe”. „În prezent, nu doar Rusia, ci și o serie de state membre ale Consiliului de Securitate al ONU nu recunosc jurisdicția CPI. Prin luarea unei decizii atât de absurde, CPI a pornit pe calea autodistrugerii”, a remarcat el.

Citește sursa