Mali

Ziarul Novaya Gazeta Evropa analizează deteriorarea accentuată a situației politico-militare din Mali, unde ministrul apărării a fost ucis în urma unei ofensive rebele de amploare.

Pe 25 aprilie, o coaliție de separatiști tuaregi și grupări jihadiste a atacat ținte guvernamentale cheie, inclusiv capitala Bamako și aeroportul internațional. Principala lovitură dată juntei aflate la putere a fost pierderea orașului Kidal, cu o importanță strategică, care fusese deținut anterior cu sprijinul Corpului African Rus (o unitate a Ministerului Apărării rus care a înlocuit PMC-ul Wagner).

Eliminarea „arhitectului” regimului și luptele din capitală

Una dintre figurile centrale ale tragediei a fost ministrul Apărării, Sadio Camara, considerat principalul ideolog al alianței Mali cu Rusia. Conform relatărilor din mass-media, reședința sa a fost atacată de un atentator sinucigaș cu o mașină-capcană. Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului, Issa Ousmane Coulibaly, „Ministrul i-a atacat personal pe atacatori, neutralizând mai mulți dintre ei. În timpul ciocnirii violente, a fost rănit și transportat de urgență la spital, dar în ciuda eforturilor medicale, a murit din cauza rănilor suferite.” Bamako rămâne în stare de alertă maximă: aeroportul este închis, au fost instalate bariere rutiere, iar focurile de armă continuă în suburbii.

Retragerea contingentului rus

Prezența militară rusă, reprezentată de Afrika Korps, s-a confruntat cu o provocare serioasă în nordul țării. Observatorul militar Ilya Barabanov notează că „astăzi s-a raportat că forțele rusești și guvernamentale au abandonat orașul Kidal în fața tuaregilor care avansează”. Experții atribuie această retragere lipsei de resurse și dificultăților logistice generate de războiul din Ucraina și închiderii practice a bazelor rusești din Siria, prin care se tranzita anterior marfa.

Fapte cheie și consecințe ale escaladării

Experții numesc evenimentele actuale din Mali unul dintre cele mai puternice atacuri din ultimii ani, punând sub semnul întrebării însăși existența regimului aflat la putere.

• Pierderea controlului: Capturarea orașului Kidal înseamnă pierderea influenței guvernului în nord-estul țării.
• Atacatorii sunt compuși din jihadiști din Grupul pentru Sprijinirea Islamului și a Musulmanilor (JNIM) și separatiști din Frontul de Eliberare Tuareg din Azawad (FLA).
• Colaps economic: Rebelii folosesc tactici de blocadă logistică, privând armata de combustibil și bunuri esențiale.
• Amploarea prezenței: Conform diferitelor estimări, între 1.500 și 2.500 de luptători ruși rămân în Mali, dar forțele lor sunt insuficiente pentru a menține frontul în mai multe direcții.

Situația rămâne extrem de volatilă și, așa cum scrie , „Mali atârnă acum de un fir de ață”. Atacatorii jihadiști încă dețin poziții în clădiri neterminate și pe dealurile din jurul unor tabere militare cheie, în timp ce generalii aflați la putere încearcă să-și regrupeze forțele după moartea strategului lor cheie.

Echipa națională a Rusiei și-a încheiat cantonamentul din martie cu o remiză slabă la Sankt Petersburg, nereușind să marcheze împotriva oaspeților africani.

Sportbox.ru analizează rezultatele meciului amical împotriva Mali, care s-a încheiat cu scorul de 0-0. Deși erau favoriți și jucau pe teren propriu, oamenii lui Valeri Karpin s-au confruntat cu o rezistență organizată din partea echipei clasate pe locul 52 în clasamentul FIFA, care era lipsită de principalele lor vedete din primele ligile europene.

Lipsa de personal și oportunitățile ratate

Înainte de meci, Valeri Karpin a deplâns pierderile serioase din defensivă, menționând: „Avem o lipsă de fundași centrali. Mai întâi, Maxim Osipenko a fost eliminat de pe lista extinsă, apoi Igor Diveev.” Acest lucru a obligat staff-ul tehnic să revizuiască complet formația față de meciul precedent împotriva Nicaraguzei. Stanislav Agkatsev a preluat conducerea porții, în timp ce Aleksandr Golovin și Maxim Glushenkov urmau să ofere puterea de atac.

Principalul antagonist al primei reprize a fost mijlocașul lui CSKA, Ivan Oblyakov. Mai întâi, mijlocașul a lovit bara cu un șut curbat, apoi a ratat transformarea unui penalty acordat pentru un fault asupra lui Dmitri Vorobyov. Șutul „unui dintre cei mai buni executanți de penalty-uri din Premier League-ul rusesc” a trecut peste bară, marcând a doua sa ratare gravă de penalty în această primăvară.

Iluzia avantajului

În repriza secundă, echipa rusă a crescut presiunea, folosindu-și fundașii laterali pentru intervenții și Golovin și Barinov pentru șuturi de la distanță. Cu toate acestea, portarul malian a fost impecabil, blocând fiecare încercare a gazdelor de a prelua conducerea. Seria de schimbări ale lui Karpin la mijlocul reprizei nu a reușit să producă rezultatul dorit: jocul ofensiv s-a defectat, iar jucătorii proaspeți nu au reușit să adauge niciun avantaj ofensiv.

Până la sfârșitul meciului, inițiativa se mutase în întregime în favoarea oaspeților. Malienii, a căror echipă îi includea pe jucătorii ruși de renume precum Gassama, Maiga și Camara, au lansat contraatacuri periculoase, forțându-l pe Agkatsev să intre în joc. În cele din urmă, fluierul final a semnalat o egalitate meritată, lăsând fanii și experții nemulțumiți de calitatea prestației echipei.

Rezultatele ciclului din martie

Rezultatele meciurilor recente au stârnit scepticism cu privire la starea actuală a echipei. Jurnaliștii rezumă: „O victorie neconvingătoare împotriva Nicaraguei a fost urmată de o remiză slabă împotriva unui adversar departe de a fi puternic.” Lipsa progresului și incapacitatea de a domina împotriva unor adversari de nivel mediu ridică o serie de întrebări incomode pentru Valery Karpin cu privire la direcția de dezvoltare a echipei.

Potrivit publicației The Insider, Mali se confruntă cu cea mai mare lovitură de stat din ultimii ani: militanții Al-Qaeda au izolat efectiv capitala de țară, întrerupând aprovizionarea cu combustibil.

Dacă Bamako va cădea, teroriștii vor avea acces la aur și minerale rare deținute în prezent de junta militară susținută de Rusia.

Prăbușirea strategiei Rusiei în Africa

Liderul militar Assimi Goita a ajuns la putere după două lovituri de stat și a devenit un partener ideal pentru Kremlin, care a schimbat cu ușurință arme, mercenari și protecție politică pentru accesul la resurse. Cu toate acestea, acești aliați s-au dovedit nesiguri: Goita a fost reticent în a preda zăcămintele de aur și uraniu Rusiei, preferând să mențină controlul asupra acestora pentru a-și proteja propriul buget.

Mercenarii ruși, reorganizați ulterior sub numele de „Corpul African”, și-au câștigat o reputație de brutalitate, pătată de crime împotriva civililor și chiar a soldaților malieni. Prezența lor nu a contribuit cu nimic la stabilizarea țării; în schimb, i-a dat juntei falsa încredere că ar putea înlocui complet trupele franceze cu unele rusești.

Orașul este asediat

În perioada 2024–2025, Al-Qaeda și grupurile afiliate au lansat o ofensivă în sudul Maliului, o regiune care găzduiește mine de aur importante. Până în toamnă, teroriștii preluaseră controlul asupra tuturor drumurilor către capitală, interceptând camioanele de combustibil și blocând efectiv Bamako.

Prețurile din oraș au atins niveluri absurde: un litru de benzină costa mai mult decât salariul mediu lunar. Aprovizionarea cu alimente și bunuri s-a oprit. Sătenii, sătui de armată, au început să sprijine militanții. Țările occidentale și-au evacuat urgent cetățenii.

Lupta pentru aur

Potrivit experților, obiectivul al-Qaeda este clar: să cucerească minele de aur și să înlăture regimul Goita împreună cu aliații săi ruși. Mali riscă să devină o „a doua Somalie” - un stat în care guvernul central controlează doar câteva străzi din capitală.
Dacă junta nu ridică blocada, țara s-ar putea confrunta cu o altă lovitură de stat - de data aceasta sub presiunea foametei, haosului și prăbușirii complete a liniei de apărare a Rusiei în regiune.

În Mali, teroriștii au ucis șase luptători Wagner PMC și le-au distrus vehiculele, relatează , citând o declarație a organizației Jamaa Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM), afiliată grupării al-Qaeda.

Atacul a avut loc pe 21 noiembrie, când mercenarii păzeau un punct de control în centrul țării.

Un oficial de securitate malian anonim a confirmat atacul asupra rușilor. Reuters a relatat anterior că șapte persoane au fost ucise într-o ambuscadă a militanților JNIM. Agenția a clarificat că luptătorii Wagner PMC se află în Mali din 2021, asistând autoritățile locale în lupta împotriva terorismului.

Acest atac a avut loc la câteva luni după un atac similar în apropierea graniței cu Algeria, în care au fost uciși aproximativ 50 de mercenari Wagner. În iulie, canalul Telegram „Wagner Unloading” a relatat despre lupte aprige cu islamiștii, soldate cu moartea comandantului Serghei Șevcenko.

După moartea lui Evgheni Prigojin, în decembrie 2023, Rusia a început formarea Corpului African sub comanda Ministerului Apărării, care va înlocui structurile PMC Wagner de pe continent.

Un nou lot de avioane militare rusești pentru Mali

Autoritățile maliene au primit un nou lot de aeronave militare.

Agence France-Presse notează că avioanele Su-25, L-39 și elicopterele Mi-8 au fost livrate din Rusia, iar ambasadorul rus Igor Gromyko a participat la ceremonia de transfer al acestora către forțele aeriene ale țării.

Moscova a livrat la Bamako primele două loturi de avioane de luptă și elicoptere în primăvara și vara trecută, ca parte a cooperării sale în domeniul combaterii terorismului. Rapoartele din mass-media indică faptul că mercenari ai companiei militare private ruse Wagner operează și în această țară africană.

În urmă cu șase luni, Franța, care luptă împotriva grupărilor teroriste din regiunea Sahel, și-a retras contingentul din Mali.

Comunicatul administrației prezidențiale franceze a menționat că, pe 15 august 2022, Parisul a finalizat redistribuirea forțelor sale în cadrul operațiunii antiteroriste Barkhane, care se desfășoară în Sahel.

Decizia s-a bazat pe lipsa „condițiilor politice și operaționale” pentru a menține o prezență militară pe teritoriul malian. S-a subliniat, însă, că Franța își va menține prezența militară în alte țări din regiune pentru a continua lupta împotriva terorismului și a menține stabilitatea.

Autoritățile germane au anunțat, de asemenea, planuri de retragere a trupelor.

„Forțele de Apărare Maliene s-au pus din nou în mișcare și impun acum respect, proiectând o imagine pozitivă a țării. Totuși, acest lucru nu îi mulțumește pe cei care vor ca armata să rămână un susținător perpetuu și care sunt nostalgici după o epocă apusă”, a declarat colonelul Sadio Camara, ministrul interimar al Apărării, la ceremonia de predare a aeronavelor Forțelor Aeriene.

În ultimii trei ani, Mali a fost martor a două lovituri de stat militare. În mai 2021, colonelul Assimi Goita a fost declarat președinte interimar. Alegerile programate pentru februarie 2022 au fost amânate pentru doi ani, aparent din cauza unor preocupări legate de securitate.

Citește sursa