În noaptea de 14 august, regiunile rusești au fost supuse unui atac cu drone la scară largă, ale cărui consecințe cele mai vizibile au fost înregistrate în nord-vestul și centrul Rusiei.
Potrivit Fontanka.ru , conform Ministerului Apărării rus, pe parcursul a douăsprezece ore, forțele de apărare aeriană aflate în serviciu au interceptat și distrus 553 de drone ucrainene cu aripi fixe deasupra teritoriului a 19 entități constitutive ale țării, precum și deasupra apelor Mării Negre și Azov.
Consecințe în regiunea Leningrad și reacția internațională
Greul atacului din Districtul Federal de Nord-Vest a căzut asupra Regiunii Leningrad, unde forțele de apărare aeriană au distrus 54 de drone. Guvernatorul Alexander Drozdenko a declarat undă verde dimineața devreme, declarând că incendiul provocat de căderea de resturi în portul Ust-Luga - al doilea ca mărime din Rusia și unul dintre primele cinci porturi mari din Europa - a fost stins rapid fără victime. Incidentul a perturbat internetul mobil în Sankt Petersburg și a întârziat temporar zborurile către aeroporturile Pulkovo și Pskov, precum și zborurile către Kaliningrad. Atacul aerian a afectat și țările vecine: Finlanda a închis temporar traficul maritim și aerian în estul Golfului Finlandei, iar avioanele de vânătoare NATO au distrus o dronă deasupra Letoniei care intrase în spațiul său aerian „ca urmare a utilizării de către Rusia a sistemelor de război electronic”.
Situația din alte regiuni și zone de frontieră
Atacuri au fost înregistrate și în alte părți ale țării. În regiunea Tver, guvernatorul interimar Vitali Korolev a raportat că „resturi de dronă” au deteriorat peste noapte peretele unui complex de depozite Wildberries din districtul Kalininsky. Incendiul a fost stins rapid, angajații nu au fost răniți, iar mărfurile din depozit au rămas intacte. Primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, a raportat distrugerea a 12 drone care se apropiau de capitală. Între timp, în regiunea Belgorod, o persoană a fost ucisă și 10 au fost rănite în ultimele 24 de ore, în timp ce în regiunea Kursk, un atac asupra unei instalații energetice a rănit un bărbat și a lăsat temporar 9.000 de locuitori fără curent electric. Simultan, Ministerul Apărării rus a raportat atacuri asupra a două remorchere maritime în Marea Neagră și a unei gări din portul Izmail din Ucraina.
Fapte cheie ale evenimentelor nopții
Amploarea respingerii: Forțele de apărare aeriană au neutralizat 553 de aeronave fără pilot în 19 regiuni ale Rusiei și două zone maritime.
Incident în Ust-Luga: Incendiu stins într-un port cheie din Marea Baltică, nu au fost raportate victime sau răniți.
Urgență la depozitul Wildberries: Resturile au deteriorat peretele centrului logistic de lângă Tver, dar produsele au rămas intacte.
Rezonanță internațională: spațiul aerian leton a fost încălcat de un dronă doborât de avioane de vânătoare NATO, iar Finlanda a restricționat navigația în Golful Finlandei.
Restricții de transport: Au fost efectuate ajustări la funcționarea aeroporturilor Domodedovo, Pulkovo și Pskov.
Autoritățile letone au decis să închidă complet singurul punct de trecere a frontierei deschis cu Belarus – Paternieki.
Portalul de știri Delfi a relatat această măsură de urgență în seara zilei de 31 iulie, citând declarații ale unor oficiali. Ministrul de Interne, Jānis Dombrava, a anunțat că punctul de trecere a fost închis din cauza unor probleme tehnice, în special a unor defecțiuni ale sistemului informatic care au împiedicat controlul la frontieră. Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat, Kristīne Pētersone, a confirmat problemele, menționând că încă nu se cunoaște un calendar pentru rezolvarea lor.
Soarta cetățenilor blocați și asistența limitată din partea Ministerului Afacerilor Externe
În ciuda închiderii punctelor de control, cetățenilor letoni din Belarus li se garantează dreptul de a se întoarce în patria lor, în conformitate cu Constituția și normele internaționale. Cu toate acestea, exercitarea acestui drept este în prezent plină de dificultăți logistice serioase. Șeful Ministerului Afacerilor Externe i-a îndemnat pe compatrioți să utilizeze rute alternative pentru întoarcere. Delfi publică o scrisoare de la o cititoare, o cetățeană letonă care își îngrijește mama bolnavă din Belarus, aflată în blocaj: „Nu pot să-mi abandonez mama și să-mi neglijez copiii și soțul.” Ministerul Afacerilor Externe recomandă contactarea serviciului consular în cazuri de urgență prin telefon sau e-mail, disponibil 24 de ore din 24. Cu toate acestea, ministerul subliniază că domeniul de aplicare al asistenței consulare disponibile în Belarus este în prezent foarte limitat.
Context: Război hibrid și migrație ilegală
Închiderea de facto a frontierei a avut loc pe fondul unei escaladări accentuate a situației migrației ilegale și al declarațiilor ministrului de interne despre un „război hibrid al migrației purtat de Belarus”. În ajunul închiderii, Dombrava a cerut rezidenților letoni să se abțină de la călătoriile în țara vecină, iar pe cei deja aflați acolo să se întoarcă imediat acasă. Statisticile Gărzii de Frontieră de Stat Letone confirmă gravitatea situației: numai pe 29 iulie, au fost prevenite 87 de tentative ilegale de trecere a frontierei, iar numărul total de persoane interceptate în acest an se apropie de 9.000. Deși punctul de trecere a frontierei Paternieki a fost închis oficial din cauza unor probleme tehnice, această mișcare a fost o continuare logică a politicii Letoniei de minimizare a contactului cu Belarus și de consolidare a protecției frontierelor externe ale UE.
Federația Rusă introduce restricții temporare asupra călătoriilor feroviare cu Finlanda, Letonia și Estonia, oprind complet trecerea frontierei la o serie de puncte de control cheie.
Decizia oficială a guvernului, care intră în vigoare la 1 iulie 2026, a fost relatată de agenția de știri în baza unui ordin publicat pe 30 iunie pe portalul actelor juridice. Noile măsuri restrictive vor afecta nu doar transportul de pasageri, ci și transportul tuturor categoriilor de mărfuri.
Conform documentului oficial de reglementare, regulile prescrise prevăd o înghețare completă a tuturor tipurilor de deplasări transfrontaliere în zonele specificate. Documentul stipulează următoarea cerință: „Suspendarea temporară, începând cu 1 iulie 2026, a circulației persoanelor, vehiculelor, mărfurilor și mărfurilor prin punctele de control feroviar de peste frontiera de stat a Federației Ruse în anumite secțiuni <…>. Conform listei din anexă.” Sprijinul diplomatic pentru această procedură a fost încredințat departamentului de politică externă al țării: Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a fost instruit să informeze oficial statele vecine cu privire la măsurile luate.
Deși motivele oficiale pentru închiderea instalațiilor de infrastructură nu sunt dezvăluite în ordin, observatorii atribuie această mișcare crizei prelungite din relațiile interstatale. Finlanda a confiscat anterior unilateral activele financiare rusești și a sechestrat peste 40 de proprietăți deținute de ruși. Jurnaliștii subliniază că măsurile de represalii ale Moscovei ar putea exacerba serios problemele economice ale orașelor de frontieră finlandeze, care au suferit deja de pe urma restricțiilor comerciale și logistice impuse de propriile autorități.
Lista punctelor de control feroviare care vor fi închise
În conformitate cu lista guvernului, se introduc măsuri restrictive în șapte locuri cheie de la granița de nord-vest a Federației Ruse:
Secțiunea ruso-finlandeză: Vyborg (regiunea Leningrad), Svetogorsk (regiunea Leningrad), Sankt Petersburg-Finlyandsky (Sankt Petersburg), Vyartsilya (Republica Karelia) și Lyttya (Republica Karelia);
Recunoașterea știrilor false este o abilitate esențială într-o eră a supraîncărcării informaționale. În 2026, comunitatea globală se confruntă cu un adevărat maraton electoral: peste 60 de campanii vor fi ținte potențiale pentru atacuri hibride și dezinformare. Problema interferenței Rusiei (prin atacuri cibernetice, dezinformare sau sprijin pentru forțele pro-ruse) este pe ordinea de zi în multe țări, în special în Europa. Problema interferenței în procesele electorale (prin deepfake-uri și atacuri cibernetice) este discutată de experți de top în securitate cibernetică, precum Kaspersky Lab și Positive Technologies.
Mai jos este o listă cu regiunile și țările cheie în care riscurile sunt evaluate de experți și agențiile de informații ca fiind cele mai ridicate.
Europa: Principala zonă de risc
Țările europene rămân principala țintă, deoarece rezultatul alegerilor de acolo are un impact direct asupra unității UE și a ajutorului militar acordat Ucrainei. Monitorizarea resurselor în limba rusă din statele baltice și din Moldova relevă un nivel ridicat de dezinformare, așa cum este confirmat de rapoartele EUvsDisinfo (versiunea rusă).
Suedia (alegeri parlamentare, septembrie 2026): Guvernul suedez a anunțat oficial că va consolida măsurile de securitate cibernetică din cauza îngrijorărilor legate de atacurile hackerilor comise de entități legate de Rusia.
Letonia (octombrie 2026): Fiind o țară baltică, Letonia a fost în mod tradițional expusă unui risc ridicat de atacuri de dezinformare care vizează populațiile vorbitoare de limbă rusă.
Armenia (Alegeri parlamentare, iunie 2026): Pe fondul răcirii relațiilor dintre Erevan și Moscova, experții prevăd încercări de influențare a procesului electoral pentru a readuce Armenia pe orbita Kremlinului.
Metode utilizate de grupurile de monitorizare:
Operațiunea Furtună 1679: Rețele de știri false care creează scandaluri fictive despre guvernele și oficialii occidentali.
Deepfake-uri: Utilizarea inteligenței artificiale pentru a crea videoclipuri cu politicieni care fac declarații controversate (deja utilizată pe scară largă în campaniile electorale din 2024-2025).
Spionaj cibernetic: Piratarea serverelor partidelor și scurgerea de documente („doxing”) într-un moment critic înainte de vot.
Algoritmul de securitate a informațiilor: Metoda „STOP SHIT”
În contextul războiului hibrid și al producției în masă de contrafaceri digitale, o abordare jurnalistică profesională a verificării datelor se bazează pe două etape: răspunsul imediat și analiza aprofundată.
Sfat pentru verificarea faptelor: Metoda „STOP SHIT”
STOP: Filtru instantaneu (prima reacție)
Înainte de a te apuca de citit, întrerupe-te și evaluează materialul pe baza a patru criterii:
C — Reduceți tonul emoției: Escaladarea artificială a furiei sau a fricii (de exemplu, titluri despre „război inevitabil”) este o caracteristică tipică a strategiilor de război hibrid. Rețineți: clickbait-urile promit adesea o senzație care nu este de fapt conținută în text.
Verificați din nou adresa: Asigurați-vă că sunteți pe site-ul oficial. „Gărzile de corp informaționale” ale Kremlinului creează site-uri web asemănătoare cu cele ale Euronews sau CivilNet, dar cu adrese URL false.
O — Evaluați sursa originală: Cine este autorul și unde a fost publicată? Dacă știrea provine de pe un canal anonim de Telegram sau de pe un bot al rețelei Matryoshka, iar site-ul web nu are secțiunea „Despre noi” sau informații de contact editoriale, probabilitatea de dezinformare este aproape de 100%.
P — Căutați alternative: Verificați știrile prin Google News sau prin intermediul unor instituții media independente (The Insider, Meduza, Novaya Gazeta Evropa). Dacă instituțiile de presă importante nu spun nimic despre o „senzație” (de exemplu, demisia unui ministru din Novosibirsk sau jurământul de credință față de ISIS în Georgia), este vorba de o făcătură.
RĂCAT: Verificare profundă (Analiza esenței)
Dacă știrea trece de filtrul inițial, aplicați o metodă de verificare detaliată bazată pe cinci criterii de validitate și fiabilitate:
G — Glasnost și Data: Verificați relevanța și linkurile. Știrile false folosesc adesea știri vechi, prezentându-le drept actuale sau includ linkuri nefuncționale. Căutați citate directe și documente pe site-urile web oficiale ale agențiilor guvernamentale sau în instituțiile media globale (Euronews, Deutsche Welle).
O — Obiectivitate și ton: Echipa editorială profesionistă evită majusculele, semnele exclamării și erorile gramaticale. Dacă materialul este supraîncărcat cu judecăți de valoare și vizează incitarea la ură, acesta este produsul unor campanii de dezinformare.
Î — Verificarea conținutului: În ce măsură sunt informațiile coroborate de alte canale? Folosiți căutarea de imagini Google sau Yandex pentru a găsi sursa reală a imaginilor și asigurați-vă că acestea nu provin din arhive vechi sau publicații satirice precum agenția de știri Panorama.
N — Rețele neuronale și deepfake-uri: Evaluați realismul videoclipurilor și fotografiilor. Numeroase întreprinderi controlate de Kremlin utilizează în mod activ inteligența artificială generativă pentru a crea videoclipuri false cu politicieni și celebrități, cu scopul de a manipula emoțiile publicului.
A — Domeniu de aplicare și context: Care este scopul publicației? Luați în considerare știrea în contextul geopoliticii; de exemplu, discreditarea misiunii UE în Armenia servește întotdeauna intereselor de a menține țara în orbita de influență a Rusiei. Verificați detaliile cheie omise care schimbă sensul.
Succesul în războiul informațional depinde de capacitatea ta de a menține o perspectivă clară. Folosind această listă de verificare, îți construiești propria „fortăreață digitală” care îți protejează alegerile de manipularea externă și de algoritmii înșelători.
Semnale de alarmă în segmentul de limbă rusă al internetului:
Canale Telegram anonime: Rețineți că absența unui autor permite răspândirea oricărei dezinformări fără a fi necesară respectarea legii.
Șantaj emoțional: Expresii precum „Repostează asta urgent înainte să fie șters!” sau „Șocant! Nu o să-ți vină să crezi...” sunt concepute pentru a te face să renunți la logica ta și să cedezi emoțiilor.
Domenii false: Acordați o atenție deosebită barei de adrese. Site-urile web false copiază adesea designul unor instituții media cunoscute, schimbând o literă din adresa URL (de exemplu, Ienta.ru în loc de lenta.ru).
Fotografii și videoclipuri scoase din context: Folosește Google sau Yandex Image Search pentru a verifica dacă fotografia a fost făcută acum 5 ani în altă țară.
Hormoni vs. Logică: Ce se întâmplă în minte când citești știri false
Dacă informațiile evocă o furie sau o frică intensă, acesta este primul semn că cineva încearcă să te manipuleze. Respiră adânc și parcurge lista de verificare de mai sus.
Acest sfat stă la baza psihologiei moderne a consumului de media. Mecanismul manipulării nu se bazează pe logică, ci pe biologie. Când citești un titlu care „îți fierbe sângele” sau „îți îngheață stomacul”, creierul tău trece de la modul de analiză la modul de supraviețuire.
Iată de ce se întâmplă acest lucru și cum funcționează „sub capotă”:
1. Capturarea amigdalei (corpul în formă de migdală)
Amigdala este partea creierului responsabilă de răspunsul de luptă sau fugi. Atunci când știrile false lovesc valorile tale fundamentale (siguranța copiilor, frica de foame, mândria națională), amigdala anulează instantaneu cortexul prefrontal.
Rezultat: Logica se oprește. Îți pierzi fizic capacitatea de a gândi critic până când te calmezi.
2. Cocktail hormonal
Furia și frica declanșează eliberarea de adrenalină și cortizol. Acești hormoni necesită acțiune imediată. În lumea digitală, „acțiunea” devine o reluare.
Scopul manipulatorului: Să te facă să răspândești o minciună virală înainte să ai timp să-ți activezi creierul și să verifici faptele.
3. Paralizia informațională
Emoțiile puternice creează iluzia urgenței. Expresii precum „Urgent! Distribuie înainte să fie șters!” creează un sentiment artificial de presiune a timpului. Simți că, dacă nu repostezi chiar acum, se va întâmpla ceva ireparabil. În realitate, 99% dintre știri pot aștepta 10 minute cât timp îți verifici sursele.
Cum să-ți antrenezi „siguranța emoțională”?
Pentru ca metoda SHIT să funcționeze, trebuie să înveți să recunoști momentul „izbucnirii”. Iată trei semne că e timpul să iei o pauză:
Reacție fizică: Ai simțit o strângere în piept, ți-a crescut ritmul cardiac sau ai început să derulezi mai repede.
Dorința de a „pedepsi”: Dacă știrea evocă o dorință arzătoare de a scrie imediat un comentariu furios sau de a trimite un link unui prieten cu mesajul „uită-te la nenorociții ăștia!”.
Percepție alb-negru: Textul împarte lumea în „rău absolut” și „victime inocente”. Viața este mult mai complexă și nuanțată.
Regula de aur a celor 10 minute
Dacă vestea declanșează o furtună de emoții, stabilește-ți o regulă: nu face nimic timp de 10 minute. 1. Închide tablă. 2. Bea un pahar cu apă (acest lucru reduce fiziologic nivelul de stres). 3. Revino la text și aplică lista de verificare.
Nu uita: Adevărul sună de obicei plictisitor, sec și plin de avertismente. Știrile false sună întotdeauna vii, înfricoșătoare și „rănesc inima”.
Ce emoție crezi că este cel mai des folosită în mass-media pentru manipulare astăzi: frica de viitor sau furia față de „ceilalți”?
Joi noapte, mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian leton, două dintre ele prăbușindu-se în estul țării.
Euronews relateazăcă una dintre drone s-a prăbușit într-un depozit de petrol din orașul Rēzekne. Incidentul a provocat un incendiu de scurtă durată, dar personalul de pompieri și salvare a ținut rapid sub control amenințarea, concentrându-se pe răcirea rezervoarelor pentru a preveni o explozie.
Conform unei declarații oficiale a Forțelor Armate Naționale, „mai multe vehicule aeriene fără pilot au intrat în spațiul aerian leton”, două dintre ele „prăbușindu-se”. Guntars Skudra, președintele Consiliului Regional Rēzekne, a confirmat că unul dintre drone s-a prăbușit într-un rezervor gol de stocare a petrolului de la filiala East-West Transit, situată periculos de aproape de liniile de cale ferată și de un centru comercial. Operațiunile de căutare pentru localizarea epavei celei de-a doua drone sunt în desfășurare.
NATO și conceptul de „zid fără oameni”
Conducerea militară a Letoniei atribuie incidentul situației geopolitice actuale, menționând că „atâta timp cât agresiunea rusă împotriva Ucrainei continuă, este probabil ca incidente similare să se repete”. Incidente similare au fost deja înregistrate în Letonia și Estonia în luna martie a acestui an. Margo Palloson, directoarea generală a Serviciului de Securitate Internă, a abordat direct problema de fond, declarând: „Acestea sunt consecințele războiului de agresiune la scară largă al Rusiei”.
Ca răspuns la provocările tot mai numeroase, liderii europeni și comandamentul NATO au început să implementeze o serie de măsuri defensive:
Proiectul Drone Wall: crearea unui sistem unificat pentru monitorizarea și interceptarea dronelor de-a lungul frontierelor estice ale UE.
Programul Eastern Watch este o inițiativă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, menită să descurajeze intruziunile în spațiul aerian al alianței.
Consolidare tehnică: desfășurarea de sisteme americane anti-UAV pe flancul estic.
Reacția părților și evaluarea experților
Unii oficiali europeni sunt înclinați să considere aceste incidente ca un test deliberat al Moscovei privind viteza și calitatea răspunsului de apărare al NATO. Deși Kremlinul continuă să nege toate acuzațiile, numindu-le „nefondate”, alianța este în alertă maximă. Amploarea actuală a încălcărilor spațiului aerian NATO este considerată fără precedent încă din septembrie anul trecut, obligând statele baltice să ceară acțiuni mai decisive din partea aliaților lor.
Regizorul rus Andrey Zvyagintsev revine pe scena cinematografică europeană - noul său film, „Minotaur”, a fost inclus în competiția principală a Festivalului de Film de la Cannes.
Organizatorii prestigiosului festival au anunțat programul complet . Aceasta este prima lucrare a regizorului după o lungă pauză în urma lansării dramei „Loveless”, care a câștigat Premiul Juriului pe Coasta de Azur în 2017.
Filmări în exil și iluzia prezenței
Deși filmul a fost produs la Riga, conținutul său continuă explorarea realității rusești de către regizor. Regizorul a subliniat că locațiile au fost adaptate contextului cultural familiar. Creatorul însuși și-a împărtășit gândurile cu presa: „Doar cei care dețin aceste locații și interioare le vor recunoaște. Altfel, spectatorii nu le vor recunoaște. Pentru că filmăm filmul ca și cum am fi în Rusia. Așa filmăm acum.”.
Intriga și distribuția
Povestea se concentrează pe Gleb, un manager de top la o mare corporație, a cărui viață începe să se destrame pe mai multe fronturi simultan.
Conflict dramatic: eroul se confruntă cu trădarea soției sale.
Context social: O tragedie personală se desfășoară pe fundalul concedierilor masive de la compania sa.
Scop: Experții cred că povestea va depăși limitele unei melodrame de familie și va explora teme mai profunde.
Personajele cheie de pe ecran au fost interpretate de Dmitri Mazurov, Iris Lebedeva, Varvara Shmykova și Juris Žagars.
Autoritățile din Estonia, Letonia și Lituania au înregistrat prăbușirea unor vehicule aeriene fără pilot pe teritoriile lor în urma unui atac masiv asupra unor ținte din Federația Rusă.
Potrivit lui Delfi, citând agențiile de securitate baltice, incidentele au avut loc miercuri noaptea și au fost rezultatul unei operațiuni de amploare a Forțelor de Apărare Ucrainene împotriva unor ținte din regiunea Leningrad și din portul Ust-Luga.
În Estonia, o dronă care intra din Rusia s-a ciocnit de coșul de fum al centralei electrice Auvere la ora 3:43 AM, ora locală. Margo Palloson, directorul general al Poliției de Securitate Estoniene (KAPO), a confirmat că drona era de origine ucraineană. În ciuda incidentului, centrala electrică nu a suferit daune grave și continuă să funcționeze normal. Între timp, Ministerul Apărării din Letonia a raportat descoperirea unor resturi de la o dronă similară în regiunea Krāslava, iar autoritățile lituaniene au găsit fragmente ale unui dron pe gheața lacului Lavisa.
Motive pentru abaterea de la curs
Potrivit experților militari și oficialilor din domeniul apărării, intrarea dronelor în spațiul aerian NATO a fost neintenționată. Egils Lešinskis, adjunctul șefului Statului Major Întrunit al Forțelor Armate Naționale Letone, a explicat că dronele s-ar fi putut abate de la cursul lor din cauza războiului electronic sau a defecțiunilor tehnice. Oficialii au comentat situația:
Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a declarat că sosirea dronei a fost „o consecință directă a agresiunii militare la scară largă a Rusiei”.
Prim-ministrul leton, Evika Silina, a remarcat: „Având în vedere atacurile frecvente asupra Ucrainei, trebuie să ne așteptăm ca contramăsurile luate de partea ucraineană să fie impresionante”.
Comandantul forțelor sistemelor aeriene fără pilot ale Ucrainei, Robert Magyar, a confirmat atacurile, adăugând: „Unitățile de atac în adâncime ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei continuă să ajungă metodic în zone considerate inaccesibile chiar ieri”.
Măsuri de securitate și probleme de sistem
Incidentele au determinat statele baltice să activeze misiunea de poliție aeriană baltică. În Letonia, o dronă a explodat la impact, necesitând intervenția experților în dezamorsarea bombelor și a forțelor speciale în apropierea satului Dobričina. Deși s-au evitat victimele și pagubele aduse infrastructurii civile, incidentul a scos la iveală lacunele de securitate locale.
Guvernatorul comitatului Krāslava, Gunārs Upenieks, a subliniat imperfecțiunile sistemului de avertizare. Potrivit acestuia, „lipsa sirenelor este o problemă majoră”, deoarece locuitorii din zonele de frontieră întâmpină dificultăți tehnice în a primi alerte de urgență pe telefoanele lor mobile. Tallinn și Riga au avertizat că incidente similare s-ar putea repeta atâta timp cât luptele continuă.
După cum a relatat , purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a condamnat vehement decizia autorităților letone de a deporta cetățenii ruși, numind-o „barbarie inumană și inumană”.
Zaharova a declarat că ceea ce se întâmplă este „nazism real” și a acuzat Riga de discriminare pe bază de naționalitate. Ea a subliniat, însă, că este „prea devreme pentru a vorbi despre amenințarea deportării imediate”, deoarece cetățenii ruși au încă opțiuni administrative și legale pentru a-și proteja drepturile.
Diplomatul a adăugat că ambasada Rusiei la Riga este „concentrată pe acordarea de asistență maximă rușilor” care se află într-o situație dificilă.
Declarațiile au fost determinate de decizia Letoniei din 11 octombrie: peste 800 de cetățeni ruși au primit ordin să părăsească țara până la 13 octombrie, conform Politico, citând autoritățile letone de migrație. Aceste persoane au fost supuse celui de-al doilea „val” de amendamente privind imigrația, care impun rușilor să obțină statutul de rezidență permanentă în UE, să promoveze un examen de limba letonă și să completeze chestionare anti-ruse.
Totuși, așa cum a explicat ambasada Rusiei, termenul limită stabilit nu înseamnă expulzarea imediată: deportarea este posibilă în cel mult 30 de zile de la notificarea oficială. Cu toate acestea, experții notează că decizia Letoniei sporește tensiunile dintre Riga și Moscova și ar putea afecta sute de familii care locuiesc în țară de decenii.
Potrivit Sputnik Letonia, autoritățile țării au decis să oprească serviciul regulat de autobuze cu Rusia.
Ministrul Transporturilor, Atis Švinka, a declarat că transportatorii nu vor mai primi reînnoiri de licențe după expirarea licențelor actuale. Direcția de Stat pentru Transport Rutier a fost însărcinată cu pregătirea unei justificări legale pentru interdicție.
În prezent, patru rute operează din Letonia către Rusia și trei către Belarus. Acestea sunt operate de SIA VISSA, SIA Norma-A (marca Ecolines) și SIA Latlines. În plus, compania Galiz-SV SRL din Republica Moldova deține licențe pentru rute de tranzit de la Chișinău și Rezina la Moscova.
În perioada 15 octombrie 2025 - 14 octombrie 2026, va fi introdusă o altă restricție: vor fi interzise zborurile internaționale neregulate către Rusia și Belarus. Această interdicție se va aplica zborurilor pentru grupuri pre-organizate, indiferent de țara de înmatriculare a companiei sau de tipul de transport utilizat.
Vorbim despre închiderea traficului prin punctele de control:
„Paternyeki” („Grigorovshchina” din partea belarusă)
Grebneva (Ubylinka)
Terekhovo (Burachki)
Interdicția va afecta atât rutele turistice, cât și excursiile private efectuate de grupuri organizate, inclusiv microbuzele.
Atis Švinka a explicat că decizia a fost luată din cauza „riscurilor la frontierele UE” cauzate de creșterea traficului de pasageri către Rusia și Belarus. Cu toate acestea, ministrul a clarificat că problema închiderii complete a frontierelor terestre nu a fost încă decisă.
Conform LSM , Letonia a anunțat închiderea completă a spațiului aerian la granița cu Rusia și Belarus.
Restricțiile intră în vigoare astăzi, la ora 18:00, și vor rămâne în vigoare cel puțin până pe 18 septembrie.
Ministrul Apărării al țării, Andris Spruds, a explicat decizia invocând evaluarea armatei poloneze în urma incidentului cu drona din Polonia. Potrivit acestuia, „în prezent nu există nicio amenințare directă la adresa Letoniei, dar sunt necesare măsuri preventive”. Închiderea ar trebui să faciliteze detectarea oricăror obiecte neautorizate.
Cu o zi înainte, Polonia a raportat un atac cu drone petrecut peste noapte: aproximativ douăzeci de drone au fost doborâte. Prim-ministrul Donald Tusk a susținut că dronele erau rusești. Ca răspuns, autoritățile poloneze au interzis zborurile de-a lungul frontierei cu Belarus și Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a negat acuzațiile și a subliniat că „nu existau planuri de a ataca ținte pe teritoriul polonez”. Între timp, Ministerul lituanian al Afacerilor Externe a recunoscut că intrarea dronelor pe teritoriul polonez ar fi putut fi accidentală.
Decizia Letoniei vine așadar în urma unei reacții în lanț între țările din regiune, care își consolidează controlul asupra cerului în urma incidentelor cu drone.
