geopolitică

  • Interdicția UE privind finanțarea oamenilor de știință chinezi

    Interdicția UE privind finanțarea oamenilor de știință chinezi

    Uniunea Europeană a decis să excludă oamenii de știință chinezi de la finanțarea în domenii cheie ale programului Orizont Europa, cea mai mare inițiativă de cercetare a UE, în valoare de 93 de miliarde de euro.

    Interdicția a intrat în vigoare anul acesta și afectează domenii strategic importante: inteligența artificială, tehnologiile cuantice, semiconductorii și biotehnologia. Cu toate acestea, cooperarea în domeniul climei, ecologiei, alimentației și biodiversității rămâne intactă.

    Securitate în loc de parteneriat

    Bruxelles-ul explică această mișcare prin preocupările legate de securitate și riscurile utilizării militare a tehnologiilor critice. UE subliniază, de asemenea, lipsa de deschidere reciprocă în programele de cercetare deținute de statul chinez și înăsprirea controalelor de către Beijing asupra exportului de date genetice și medicale începând cu 2021. Noua politică reflectă o trecere de la un model de parteneriat la o competiție strategică. A fost comparată cu principiul american „curte mică, gard înalt”, prin care cele mai sensibile tehnologii sunt izolate în spatele unor bariere rigide.

    Excepții și consecințe

    Finanțarea pentru aplicanții chinezi a fost menținută pentru proiecte legate de climă și mediu. Cu toate acestea, în domeniile critice, nu numai că este interzisă participarea directă a organizațiilor chineze, dar au fost introduse cerințe suplimentare: cercetătorii din alte țări trebuie să dovedească absența proprietății sau controlului direct din partea entităților chineze. Universitățile asociate cu sectorul de apărare din China sunt supuse în mod special unor restricții stricte. Experții notează că cooperarea, inclusiv proiecte spațiale precum satelitul comun SMILE, se apropie efectiv de sfârșit. Cooperarea științifică dintre UE și China în mai multe domenii a atins minime istorice. Oamenii de știință chinezi cred că interdicția va izola Europa mai mult decât va dăuna Chinei. Analiștii din Marea Britanie și SUA avertizează că o astfel de mișcare trimite „un semnal greșit”, exacerbează fragmentarea științei globale și direcționează relațiile științifice către o competiție geopolitică.

  • Participarea Rusiei la ruta SUA este pusă sub semnul întrebării

    Participarea Rusiei la ruta SUA este pusă sub semnul întrebării

    Moscova este pregătită să discute o posibilă participare la proiectul Trump Route for International Peace and Prosperity (TRIPP), a declarat ambasadorul rus în Armenia, Serghei Kopyrkin, într-un interviu acordat postului de televiziune Rossiya 24. Declarația vine pe fondul refuzului Erevanului de a permite Rusiei să participe la inițiativă, care este implementată în comun cu Statele Unite.

    Kopyrkin a menționat că Moscova monitorizează îndeaproape dezvoltarea proiectului și se ghidează după principiile egalității și beneficiului reciproc. El a menționat că Rusia este deja implicată în infrastructura Armeniei printr-o concesiune feroviară. Diplomatul a reamintit că Rusia se află în avangarda normalizării relațiilor dintre Armenia și Azerbaidjan și a deblocării legăturilor regionale.

    Proiectul TRIPP și interesele părților

    „Ruta Trump” are ca scop conectarea Azerbaidjanului cu Nahichevan prin provincia Syunik din Armenia. Proiectul include construcția de drumuri, căi ferate, linii electrice, conducte și rețele de fibră optică. O companie, TRIPP Development, cu o participație majoritară în Statele Unite, este înființată pentru implementarea acesteia.

    Conform acordului, Statele Unite vor primi o participație de 74%, în timp ce Armenia va primi 26%, cu potențialul de extindere ulterioară. Administrarea rutei este programată pentru 49 de ani, cu opțiunea de prelungire a acesteia pentru încă o jumătate de secol. Partea rusă declară că este pregătită să discute formatele de conectare.

    Kopyrkin a subliniat că Rusia rămâne principalul partener comercial și economic al Armeniei. Companiile rusești, a spus el, joacă un rol vital în economia republicii.

    Poziția Erevanului: un proiect fără terțe părți

    Prim-ministrul armean, Nikol Pashinyan, a declarat anterior că TRIPP este un proiect armeano-american. Participarea unor terțe părți este posibilă doar prin acord între Erevan și Washington. Acest lucru, a afirmat el, este menționat în mod expres în declarația proiectului.

    În decembrie 2025, Pașinian a cerut Moscovei să restabilească urgent căile ferate până la granițele Azerbaidjanului și Turciei. Din 2008, Calea Ferată Caucazul de Sud, o filială a Căilor Ferate Ruse, operează sistemul feroviar al Armeniei.

    Prim-ministrul a sugerat ulterior că Armenia ar putea revoca concesia dacă Rusia întâmpină dificultăți. La sfârșitul lunii ianuarie, el a raportat „semnale pozitive” și a sperat la o accelerare a lucrărilor.

    Dezacorduri în cadrul guvernului armean

    Potrivit Mariei Zakharova, Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei procesează prompt toate cererile din partea Erevanului. Moscova, a declarat ea, este pregătită să exploreze opțiunile de aderare la TRIPP. Cu toate acestea, Erevanul a exprimat opinii contradictorii.

    Președintele Parlamentului, Alen Simonyan, a declarat că participarea Rusiei la TRIPP nu este luată în considerare. El a numit ideea „absurdă”, deoarece ar putea bloca lansarea proiectului. Ministrul Infrastructurii, David Khudatyan, a admis însă posibilitatea restabilirii în comun a căilor ferate cu Rusia, subliniind lipsa unei decizii finale.

  • „Nu-i abandonăm pe ai noștri”: Putin și capturarea lui Maduro

    „Nu-i abandonăm pe ai noștri”: Putin și capturarea lui Maduro

    În urma răpirii președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele americane, Moscova s-a limitat la declarații oficiale. Vladimir Putin nu a răspuns personal la operațiunea americană, în ciuda statutului Caracasului de „aliat strategic” al Rusiei.

    În mijlocul tăcerii Kremlinului, o memă cu citatul lui Putin, „Nu-i abandonăm pe ai noștri”, a devenit virală pe rețelele de socializare rusești. Alături de ea sunt fotografii cu Muammar Gaddafi, Bashar al-Assad, Viktor Ianukovici și Maduro. Toți au căzut de la putere în momente diferite, în ciuda sprijinului Moscovei.

    O lovitură adusă prestigiului și o nouă logică a puterii

    Ministerul rus de Externe a numit capturarea lui Nicolás Maduro „un act inacceptabil de agresiune armată”. Cu toate acestea, Vladimir Putin a ales să nu vorbească public și nu a întreprins nicio acțiune militară. Această tăcere a transmis un semnal clar aliaților Moscovei.

    Pierderea lui Maduro a dat o lovitură prestigiului personal al lui Putin. Liderul venezuelean era considerat unul dintre cei mai loiali parteneri ai Kremlinului. Soarta sa a demonstrat că nici măcar cei mai apropiați aliați nu primesc garanții reale de protecție.

    Politica externă a Moscovei se bazează din ce în ce mai mult pe calcule rigide. Sprijinul este menținut doar atâta timp cât nu necesită o confruntare directă. Când costul devine prea mare, aliații sunt dispuși să rămână neimplicați.

    Cazul Maduro a cimentat o nouă logică a puterii. În cadrul acesteia, pierderile de reputație sunt considerate mai puțin semnificative decât dorința de a evita riscurile. Pentru mulți dintre partenerii Rusiei, acesta a devenit un semnal îngrijorător.

    Pierderi aliate și presiune crescândă

    Ultimii ani au fost martori la o serie de eșecuri în politica externă pentru Vladimir Putin. Rusia și-a pierdut efectiv influența în Armenia după schimbarea de curs a Erevanului. Apoi a venit prăbușirea regimului sirian, când Bashar al-Assad a fugit la Moscova, iar Moscova nu a intervenit. Acum, aliatul său venezuelean este, de asemenea, atacat.

    Capturarea lui Nicolás Maduro a fost încă un episod dintr-un lanț de pierderi. Venezuela fusese considerată mult timp bastionul Rusiei în America Latină. Cu toate acestea, Moscova s-a limitat încă o dată la declarații și s-a abținut de la angajarea unei confruntări directe cu Statele Unite.

    Experții notează că acest context crește și riscurile pentru ceilalți parteneri ai Kremlinului. Iranul este menționat ca o potențială următoare victimă. Presiunea occidentală și instabilitatea regională îl fac un aliat vulnerabil.

    Drept urmare, harta politicii externe din jurul lui Putin se micșorează. Aliații săi se diminuează, iar opțiunile sale pentru un răspuns dur se restrâng. Cazul Maduro nu face decât să sublinieze cât de dificilă a fost această perioadă pentru Kremlin.

    Teama de scurgeri și de noi riscuri

    Experta de la Carnegie, Galiya Ibragimova, consideră că păstrarea tăcerii în privința lui Maduro nu îl va apropia pe Putin de Trump. „Închizând ochii la preluarea puterii, Putin nu se va apropia de Trump”, a spus ea.

    Potrivit acesteia, Kremlinul este alarmat de scurgerile de informații din cercul apropiat al lui Maduro. Acest lucru ar putea spori paranoia lui Putin și ar putea duce la o înăsprire a securității personale. De asemenea, ea a sugerat că operațiunea americană ar putea inspira Moscova să încerce să-l răpească pe Volodimir Zelenski.

    Maduro a fost un partener cheie al Rusiei timp de mulți ani. A achiziționat arme, a solicitat rachete pentru S-300 și reparații pentru Su-30. În toamnă, i-a trimis lui Putin o cerere de asistență și finanțare. Conform relatărilor din presă, nu a existat niciun răspuns.

  • „Ar putea răpi și pe Putin”: corespondenții războiului Z au admirat operațiunea SUA

    „Ar putea răpi și pe Putin”: corespondenții războiului Z au admirat operațiunea SUA

    Operațiunea rapidă a SUA împotriva Venezuelei, culminând cu arestarea lui Nicolás Maduro, a provocat o reacție neașteptată în segmentul pro-război al Rusiei. Canalele Z au numit acțiunile SUA „un model de operațiuni militare”.

    „Am ajuns, am făcut treaba și am zburat.”

    Atacul a durat aproximativ 30 de minute. A inclus lovituri aeriene și capturarea lui Maduro, urmate de expulzarea sa.
    Un „informator militar” a descris operațiunea astfel: „Au sosit, și-au făcut treaba și au plecat”.

    Canalul „Two Majors” a numit acțiunile SUA „inteligente”, „prompte” și „eficiente”. Autorii au adăugat: „Cu siguranță, așa a fost conceput SVO-ul nostru”.

    Anxietate și comparații

    Canalul Novorossiya Militia Reports și-a exprimat alarma: „Dar și Putin ar putea fi răpit”.
    „Rybar” a recunoscut că o serie de decizii americane au părut „exemplare și exemplare”.

    El a reamintit încercările Rusiei de a cuceri Gostomelul și Podul Antonovsky în 2022. În evaluarea sa, „succesele tactice nu s-au tradus în succese strategice”.

    Context și paralele

    Operațiunea a fost precedată de desfășurarea în Caraibe a portavionului USS Gerald Ford, a 11 nave și a 15.000 de soldați.
    Operațiunea a avut loc la aniversarea invaziei americane din Panama din 1989.

    Apoi, dictatorul Manuel Noriega a fost arestat sub acuzația de trafic de droguri. Soarta sa este comparată cu cea a lui Maduro.

    Capturarea a fost efectuată de forțele speciale Delta Force, iar locația lui Maduro a fost stabilită de CIA.