Turcia

  • Moscova cere înapoi rachetele S-400, dar Turcia tace

    Moscova cere înapoi rachetele S-400, dar Turcia tace

    Rusia a cerut Turciei să returneze sistemele S-400 livrate anterior din cauza unei lipse de sisteme proprii de apărare aeriană.

    Conform turcești Nefes, Moscova a desfășurat toate sistemele disponibile în războiul împotriva Ucrainei și acum nu este în măsură să ofere sisteme gata făcute altor țări.

    Conform unor surse, Ankara folosește rareori rachetele S-400 primite în 2019, deoarece acestea nu îndeplinesc standardele NATO. În plus, Turcia dezvoltă activ proiectul „Steel Dome”, care include sistemele Siper, Korkut, Hisar și Sungur, în efortul de a reduce dependența de țările străine.

    Situația este complicată și mai mult de mai mulți factori:

    • durata de viață a rachetelor livrate este deja pe jumătate expirată,
    • SUA a exclus Turcia din programul F-35 pentru achiziționarea de sisteme rusești
    • În 2024, Ankara i-a oferit chiar Washingtonului să schimbe rachetele S-400 cu avioane de vânătoare americane.

    Cu toate acestea, o sursă RIA Novosti din Ankara susține că problema returnării sistemelor nu este încă discutată.

    Ca reamintire, contractul pentru livrarea a patru batalioane S-400 a fost semnat în 2017 și valorează 2,5 miliarde de dolari. Cu toate acestea, sub presiunea SUA, Turcia le-a înghețat efectiv. Abia mai târziu, ministrul Apărării, Yașar Güler, a declarat că SUA nu mai aveau nicio obiecție cu privire la utilizarea lor.

    Între timp, în iunie, în mijlocul conflictului israeliano-iranian, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a recunoscut că S-400 nu satisfac toate nevoile țării în materie de apărare aeriană. El a adăugat că tocmai acesta este motivul pentru care Ankara a ales să-și dezvolte propriile sisteme antiaeriene: „Dacă am fi stat în colțul nostru și am fi sperat să cumpărăm arme de la altcineva, acest lucru nu s-ar fi întâmplat”.

  • 6,7 milioane de turiști ruși au venit în Turcia

    6,7 milioane de turiști ruși au venit în Turcia

    TASS a relatatcă rușii au devenit liderii numărului de turiști care au vizitat Turcia în 2024.

    Anunțul a fost făcut de Vladimir Putin în cadrul unei întâlniri cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan.

    Potrivit liderului rus, peste 6,7 milioane de cetățeni ruși au vizitat republica. „Cred că a fost stabilit un nou record istoric. Peste 6,7 milioane de cetățeni ruși au vizitat republica. Aceasta este cu 6,3% mai mult decât în ​​anul precedent”, a remarcat el.

    Președintele a subliniat, de asemenea, rolul Turciei în acest succes. „Și acest lucru, desigur, se datorează în primul rând dumneavoastră, domnule președinte, deoarece creați condițiile astfel încât cetățenii noștri să se simtă ca acasă în Turcia, să se simtă în siguranță și să se cultive o atmosferă favorabilă în jurul lor”, i-a spus Putin lui Erdogan.

    Între timp, autoritățile turce iau în considerare abandonarea sistemului hotelier tip bufet, atât de comun printre ruși. Țara risipește anual aproximativ 23 de milioane de tone de alimente, iar dacă se va lua această decizie, sistemul all-inclusive ar putea fi înlocuit de un model à la carte, în care mesele sunt comandate individual.

    Astfel, afluxul record de turiști ruși a coincis cu potențiale schimbări în industria turismului turcesc, care ar putea altera regulile obișnuite ale vacanței.

  • Turcia, în pragul abolirii sistemului all-inclusive: sfârșitul abundenței?

    Turcia, în pragul abolirii sistemului all-inclusive: sfârșitul abundenței?

    Presa turcă a relatat că consilierii președintelui Recep Tayyip Erdogan iau în considerare revizuirea sistemului all-inclusive, popular printre turiști.

    Motivul este amploarea monstruoasă a risipei alimentare, care ajunge la 8,7 milioane de tone anual.

    Potrivit Fundației guvernamentale pentru Prevenirea Deșeurilor (TISVA), fiecare cetățean turc risipește în medie 102 kilograme de alimente pe an. Pentru o țară în care economia este sub presiunea inflației ridicate, această cifră este deosebit de dureroasă. Experții consideră că reducerea risipei alimentare cu doar două procente ar putea hrăni sute de mii de familii.

    Bufeturile au fost critice aspre. Ramazan Bingöl, membru al Consiliului Prezidențial pentru Agricultură și Alimentație și președinte al Asociației Întreprinderilor de Catering și Turism (TÜRES), a declarat: „Un diabetic nu ar mânca trei sau patru căni de gem - totuși, conform conceptului actual, acestea ajung automat pe masă și apoi la gunoi.” El a estimat că până la jumătate din mâncarea servită la micul dejun ajunge să fie aruncată.

    Bingöl propune o schimbare de abordare: în loc de meniuri standardizate, oaspeții ar trebui să își aleagă singuri micul dejun, iar restaurantele ar trebui să fie flexibile în stabilirea prețurilor, fără a obliga fiecare turist să plătească pentru porții întregi. El subliniază că nu este vorba doar despre mâncare, ci și despre costurile materiilor prime, ale energiei electrice, ale timpului de muncă și chiar despre securitatea națională.

    O atenție deosebită se pune pe hotelurile all-inclusive. Potrivit președintelui TÜRES, acolo turiștii sunt tentați să încerce totul, ceea ce duce la munți de farfurii pe jumătate goale și tone de deșeuri.

    Cu toate acestea, Asociația Operatorilor Turistici din Rusia (ATOR) a răspuns dur: organizația a subliniat că acestea erau doar propuneri din partea unui consiliu consultativ fără autoritate. „Hotelurile turcești sunt libere să își organizeze propriile servicii de masă și băuturi pentru oaspeții lor”, a declarat ATOR. De asemenea, au remarcat un potențial conflict de interese: restaurantele ar beneficia dacă hotelurile și-ar reduce ofertele all-inclusive, iar ministrul Turismului, Mehmet Ersoy, care deține mari stațiuni ultra-all-inclusive, este puțin probabil să susțină o astfel de inițiativă.

    Între timp, turismul în Turcia continuă să bată recorduri: în 2024, cifra de afaceri a crescut cu 8,3%, depășind 61 de miliarde de dolari. Rușii, germanii și britanicii continuă să reprezinte majoritatea vizitatorilor străini. Prin urmare, chiar și indiciul unei posibile anulări a pachetelor all-inclusive a provocat imediat alarmă în rândul a milioane de turiști din aceste țări.

  • Negocierile Ucraina-Rusia: O întoarcere la Istanbul fără speranță

    Negocierile Ucraina-Rusia: O întoarcere la Istanbul fără speranță

    Pentru prima dată din primăvara anului 2022, Ucraina și Rusia au trimis din nou delegații la discuții directe programate la Istanbul, însă ambele părți nu arată nicio dorință de compromisuri, relatează BBC Russian

    Partea ucraineană este condusă de ministrul Apărării, Rustem Umerov, iar delegația îi include și pe prim-viceministrul de Externe, Serhii Kyslytsya, și pe adjunctul șefului Direcției Principale de Informații, Vadym Skibitsky. Volodymyr Zelensky a atribuit alegerea lui Umerov cunoștințelor sale de ucraineană, rusă, engleză și turcă. Partea rusă este reprezentată de consilierul prezidențial, Volodymyr Medinsky, alături de oficiali ai Ministerului de Externe, Ministerului Apărării și GRU. Zelensky a numit componența delegației de la Moscova „falsă” și a declarat că nu a fost informat oficial despre membrii acesteia.

    Obiective diferite și incertitudine comună

    • Kievul dorește să discute exclusiv despre un armistițiu de 30 de zile și monitorizarea acestuia.
    • Moscova insistă să discute „cauzele profunde ale conflictului”, pe care Ucraina îl consideră o încercare de a forța capitularea.
    • Nu există o dată exactă de începere a negocierilor. Potrivit lui Medinsky, Rusia va aștepta „începând de vineri, ora 10:00”.

    Nu există nicio bază pentru dialog

    Corespondentul BBC, Sviatoslav Khomenko, notează: Ucraina nu vede rostul revenirii la formatul din 2022, considerând-o ca impunând condiții de capitulare. Între timp, Rusia susține că este pregătită pentru dialog - dar numai „în propriile condiții”. În acest context, nici măcar eforturile unor țări precum Turcia și Brazilia nu au dat până acum niciun rezultat.

  • Tragedie în Antalya: O femeie din Rusia a fost condamnată la 15 ani de închisoare pentru abandonarea criminală a fiicei sale

    Tragedie în Antalya: O femeie din Rusia a fost condamnată la 15 ani de închisoare pentru abandonarea criminală a fiicei sale

    RTVI a relatat că un tribunal turc din Antalya a pronunțat o sentință aspră: rusoaica Ekaterina Burnashkina a primit 15 ani de închisoare pentru că și-a lăsat fiica nou-născută într-o toaletă a aeroportului în octombrie 2024.

    Judecătorul de la Curtea cu Juri a 4-a din Antalya a decis:
    „Ekaterina Burnashkina este condamnată la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor asupra unei rude apropiate”.

    Detalii cheie ale cazului:

    • Arestare și incident:
      • Burnashkina, în vârstă de 18 ani, a fost arestată pe 13 octombrie 2024.
      • O femeie a născut un copil chiar pe aeroport și a încercat să zboare în Rusia cu mama ei, dar a fost reținută de poliție.
      • Potrivit DHA, mama inculpatului a convins-o pe Burnashkina să scape de copil.
    • Puncte procedurale:
      • În mass-media, numele de familie era scris „Burnazkina”, dar în documente era scris „Burnashkina”.
      • Consulatul General al Rusiei din Antalya ia măsuri pentru obținerea documentelor pentru copil.
    • Poziție defensivă:
      • Avocatul lui Ayşegül Kübra Polat a declarat:
        „Mama inculpatului, Elena, a fost achitată și eliberată. Ekaterina, însă, a fost condamnată la 15 ani de închisoare pentru tentativă de omor. Dar vreau să subliniez că decizia nu este definitivă. Vom face apel la Curtea Supremă. Și credem că această decizie va fi anulată.”
    • Condițiile de executare a pedepsei:
      • Avocata turcă Sevda Baidan a menționat că Burnashkina ar putea fi eliberată după 11 ani, după ce a ispășit trei sferturi din pedeapsă, deoarece închisorile turcești respectă standardele europene.
      • Dacă fetița nu ar fi supraviețuit, ar fi riscat închisoarea pe viață.
  • Erdotriumph: Turcia ia locul Rusiei în Siria

    Erdotriumph: Turcia ia locul Rusiei în Siria

    Președintele interimar sirian Ahmed al-Sharaa și președintele turc Recep Tayyip Erdogan vor discuta marți la Ankara un acord comun de apărare fără precedent, relatează Reuters

    Negocierile includ înființarea de baze aeriene turcești în centrul Siriei și antrenarea unei noi armate siriene. Patru surse familiarizate cu situația au confirmat aceste informații, dar au preferat să rămână anonime.

    În urma răsturnării rapide a lui Bashar al-Assad în decembrie, Turcia, membră NATO, a asumat rapid un rol cheie în politica siriană, înlocuind Rusia și Iranul și provocând potențial tensiuni cu statele arabe din Golf și cu Israel. Potrivit unor surse, Turcia intenționează să deschidă două baze aeriene în deșertul Badia din Siria, utilizând spațiul aerian sirian și jucând un rol principal în antrenarea noii armate.

    Oficialii sirieni au confirmat că Al-Sharaa va discuta despre antrenament militar și noi domenii de cooperare cu Erdoğan. Cu toate acestea, locațiile exacte rămân necunoscute. Între timp, reprezentantul turc Fahrettin Altun a menționat că liderii vor discuta și măsuri pentru restabilirea economiei Siriei și consolidarea securității.

    Un element cheie al acordului ar putea fi controlul Turciei asupra spațiului aerian sirian. Acest mesaj este transmis ca un semnal către milițiile kurde din nord-estul Siriei, cunoscute sub numele de YPG, pe care Ankara le consideră teroriste și o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Discuțiile ating și tema combaterii terorismului comun, confirmând disponibilitatea Turciei de a sprijini noua administrație siriană.

  • O bijuterie turistică: Antalya bate recorduri

    O bijuterie turistică: Antalya bate recorduri

    Antalya a încheiat anul 2024 cu un record istoric de 17,3 milioane de vizitatori, potrivit ministrului Culturii și Turismului din Turcia.

    Potrivit lui Mehmet Nuri Ersoy, acest rezultat face din Antalya unul dintre principalele centre turistice din lume.

    Rusia a condus lista țărilor care trimit cei mai mulți turiști în Antalya. Germania s-a clasat pe locul al doilea, iar Regatul Unit pe locul trei. De asemenea, pentru prima dată, numărul cetățenilor turci care au vizitat Antalya din străinătate a depășit 1 milion.

    Ministrul a menționat că acest succes a fost posibil datorită frumuseții naturale, bogatei moșteniri istorice și serviciilor de înaltă calitate oferite turiștilor. El a mulțumit tuturor partenerilor implicați în dezvoltarea turismului și și-a exprimat speranța pentru noi realizări record în 2025.

    Antalya continuă să fie o bijuterie turistică, confirmând atractivitatea sa internațională și importanța pentru industria turismului global.

  • Alep sub controlul militanților: ce urmează?

    Alep sub controlul militanților: ce urmează?

    Alep, al doilea oraș ca mărime din Siria, a căzut sub controlul forțelor anti-Assad după o ofensivă rapidă care a început pe 27 noiembrie.

    Potrivit Mediazonei , succesul a fost opera unei coaliții conduse de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un grup asociat anterior cu al-Qaeda. Forțele armatei siriene au fost forțate să se retragă, susținând pierderi de personal și superioritate numerică împotriva inamicului.

    Forțele aeriene rusești au efectuat o serie de atacuri împotriva militanților și a infrastructurii din Alep, dar s-au confruntat cu resurse limitate. Experții notează că slăbirea prezenței Rusiei în Siria, din cauza războiului din Ucraina, a jucat în favoarea forțelor anti-Assad. Coaliția islamistă își continuă avansul spre sud, amenințând capitala Damasc.

    Liderul HTS, Abu Muhammad al-Julani, a reformat gruparea în ultimii ani, concentrându-se pe construirea statului în provincia Idlib. Cercetătorii subliniază eforturile sale de succes de a crea o armată permanentă, de a stabili birocrația și de a îmbunătăți nivelul de trai în zonele aflate sub controlul său, ceea ce i-a permis să obțină sprijinul populației locale.

    Turcia, care susține forțele pro-turce din Siria, își urmărește propriile obiective, cum ar fi crearea unei zone sanitare de-a lungul frontierei și izolarea milițiilor kurde. Ankara a ales să rămână observator în timp ce HTS a ocupat teritorii cheie.

    Evenimentele din Siria exacerbează criza umanitară: atacurile aeriene au rănit civili, inclusiv copii, iar atacurile asupra spitalelor și convoaielor de refugiați au stârnit un val de critici. Ofensiva asupra orașului Alep este una dintre cele mai mari schimbări din conflictul sirian din ultimii ani.

  • Imobiliarele din Turcia scad în preț: ce înseamnă asta pentru investitori?

    Imobiliarele din Turcia scad în preț: ce înseamnă asta pentru investitori?

    Potrivit Business FM, piața imobiliară turcă prezintă tendințe mixte. Vânzările doboară recorduri din ultimii doi ani, dar acest lucru se datorează în principal cererii interne. Străinii, inclusiv rușii, cumpără mai puțin - până la 2.500 de tranzacții sunt finalizate lunar, cu o treime mai puțin decât acum un an.

    Prețurile locuințelor din Turcia au scăzut timp de opt luni consecutive. În dolari, scăderea de la an la an este de 20-25%. Acest lucru este vizibil mai ales pe piața secundară, unde vânzătorii privați își pot permite flexibilitate. De exemplu, un apartament cu un dormitor în Alanya poate fi achiziționat pentru 60.000 de euro, în timp ce în Mersin costă 40.000-45.000 de euro.

    Cu toate acestea, generarea de venituri din chirii a devenit mai dificilă din cauza legilor care restricționează închirierile pe termen scurt. Investitorii ar trebui să caute proiecte noi cu drepturi de închiriere, care vor fi mai scumpe în clădirile noi.

    Situația se îmbunătățește pentru cei care doresc să se mute în Turcia: permisele de ședere turistică sunt din nou disponibile, iar 90.000 de ruși le-au obținut deja. Autoritățile locale au simplificat, de asemenea, unele scheme de imigrare care nu au legătură cu domeniul imobiliar.

  • Planul lui Erdogan pentru Ucraina: Diplomație vs. Război

    Planul lui Erdogan pentru Ucraina: Diplomație vs. Război

    Președintele turc Recep Tayyip Erdogan intenționează să prezinte un plan cuprinzător de înghețare a războiului dintre Rusia și Ucraina la summitul G20 de la Rio de Janeiro.

    După cum relatează , citând Bloomberg, planul conține mai multe propuneri cheie care vizează reducerea escaladării și găsirea unei soluții diplomatice la conflict.

    Punctele cheie ale planului lui Erdogan

    1. Amânarea aderării Ucrainei la NATO:
      Erdogan propune amânarea discuțiilor privind aderarea Ucrainei la NATO cu zece ani. Aceasta este considerată o „concesie făcută lui Putin” în schimbul unei reduceri a tensiunilor.
    2. Sprijin militar pentru Ucraina
      În ciuda întârzierii, planul prevede continuarea furnizării de arme către Ucraina pentru a-i proteja teritoriul.
    3. crearea unei zone demilitarizate în Donbas
      . Se propune crearea unei zone demilitarizate în estul Donbasului, unde Rusia deține un teritoriu semnificativ din 2014. Pentru a asigura securitatea în această zonă, Erdogan propune desfășurarea de trupe internaționale.
    4. Negocieri la Istanbul.
      Liderul turc speră să organizeze discuții directe între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin la Istanbul. Potrivit Bloomberg, Erdoğan a primit informații care indică faptul că Ucraina ar putea pierde și mai mult teritoriu dacă luptele continuă.

    Reacția la plan

    În ciuda dificultăților legate de implementare, oficialii turci intervievați de reporterii Bloomberg consideră această opțiune cea mai realistă pentru obținerea unui armistițiu. Aceștia subliniază că unii dintre aliații Ucrainei ar putea sprijini inițiativa, temându-se că aderarea deplină la NATO ar duce la un conflict direct cu Rusia.

    Cu toate acestea, Ucrainei îi va fi dificil să accepte astfel de condiții. Apartenența la NATO rămâne unul dintre principalele obiective strategice ale Kievului, iar orice propunere de amânare a acestui proces ar putea fi percepută ca o amenințare la adresa securității sale naționale.

    Poziția participanților la summitul G20

    Summitul G20 de la Rio de Janeiro, unde este programat să fie prezentat acest plan, va avea loc în perioada 18-19 noiembrie. Ucraina nu este membră G20, iar președintele Volodimir Zelenski nu a fost invitat la eveniment. Potrivit Bloomberg, președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a ignorat solicitările Kievului de a fi invitat.

    Președintele rus Vladimir Putin nu va participa nici el la summit, „pentru a nu perturba funcționarea normală a forumului”. Refuzul său se datorează unui mandat internațional de arestare activ emis de Curtea Penală Internațională (CPI), a cărei jurisdicție o recunoaște Brazilia.