ştiinţă

  • Colossal anunță întoarcerea lupilor teribili

    Colossal anunță întoarcerea lupilor teribili

    Colossal Biosciences a anunțat crearea unor pui de lup modificați genetic, pe care îi descriu ca analogi fenotipici și ecologici ai lupului dispărut.

    Lupii cinești (Aenocyon dirus) au trăit în America de Nord și de Sud în Pleistocen și Holocen, dar au dispărut acum aproximativ zece mii de ani. Acum, Colossal susține că a „reînviat” acești prădători legendari.

    Compania a editat 20 de regiuni din 14 gene ale unor pui de lup normali folosind tehnologia CRISPR/Cas9 și a produs trei pui: Romulus, Remus și Khaleesi. Puii s-au născut în octombrie 2024 și ianuarie 2025 din mame surogat de câini domestici. Puii trăiesc acum într-o zonă protejată din Statele Unite. În ciuda afirmațiilor grandioase, rămâne neclar dacă acești pui de lup pot fi considerați analogi adevărați ai speciei dispărute, deoarece Colossal nu și-a publicat rezultatele în reviste științifice evaluate de colegi.

    Reînvierea lupului cinetic nu este primul obiectiv ambițios al companiei. Colossal, fondată în 2021 de geneticianul George Church și antreprenorul Ben Lamm, a anunțat deja proiecte de creare a unor analogi ai mamutului lânos, dodo-ului și tilacinului. În martie 2025, compania a demonstrat existența unor șoareci modificați genetic, cu blană asemănătoare cu cea a unui mamut. Aceste experimente au ca scop dezvoltarea de tehnologii pentru editarea simultană a mai multor gene.

    Scepticii cred că firma își exagerează succesele. Unii cercetători subliniază faptul că lupii răi nu au nicio legătură genetică cu lupii gri moderni, deoarece aceștia au reprezentat o linie evolutivă separată care s-a separat acum 5,7 milioane de ani. Prin urmare, este puțin probabil ca nici măcar 20 de modificări genetice să șteargă diferențele dintre specii.

    Comunitatea științifică cere dovezi. Până în prezent, compania nu a publicat nicio informație care să confirme unicitatea puilor de lup pe care i-a creat. Deocamdată, Colossal preferă să împărtășească informații doar prin comunicate de presă și în mass-media. Poate că aceasta este o altă strategie de marketing a companiei care încearcă să atragă atenția asupra proiectelor sale.

  • Șoarece mamut: geneticienii au creat un rozător blănos

    Șoarece mamut: geneticienii au creat un rozător blănos

    Compania americană Colossal Biosciences a introdus în laborator șoareci cu gene de mamut, acoperiți cu păr lung.

    Aceasta face parte dintr-un proiect de reînviere a speciilor dispărute, HighTech.

    Experiment genetic

    Cercetătorii au introdus opt modificări în genomul șoarecilor de laborator, editând genele responsabile de creșterea părului, culoarea părului și metabolismul grăsimilor. Aceste caracteristici le-au permis mamuților să se adapteze la climatele reci. Rozătoarele rezultate aveau o blană lungă, de culoare maro-roșiatică, care amintea de blana mamuților.

    Reacția comunității științifice

    Geneticienii observă că există 200 de milioane de ani de divergență evolutivă între specii, așadar transferul de gene a fost localizat. Cu toate acestea, Stefan Riesenberg, expert la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă, consideră că este vorba „pur și simplu de un șoarece cu gene speciale” și nu de un pas către renașterea mamuților.

    De ce este necesar acest lucru?

    Colossal Biosciences intenționează să nu cloneze mamuți, ci să creeze „elefanți rezistenți la frig”, capabili să trăiască în condiții locuite odinioară de mamuți. Modificările genetice la șoareci vor ajuta la dezvoltarea de tehnologii pentru lucrul cu ADN-ul animalelor mari.

  • Arumumia: Cum miros mumiile egiptene antice după 5.000 de ani petrecuți într-un sarcofag

    Arumumia: Cum miros mumiile egiptene antice după 5.000 de ani petrecuți într-un sarcofag

    Studiul, potrivit ru.euronews.com, a șocat comunitatea științifică și pasionații de antichități. Oamenii de știință de la Universitatea din California și Universitatea din Ljubljana au realizat primul studiu sistematic al mirosurilor mumiilor, folosind atât un „nas” electronic modern, cât și o echipă de adulmecători antrenați. Aceștia au studiat nouă mumii expuse la Muzeul Egiptean din Cairo, dezvăluind aspecte neașteptate ale mumificării.

    În timpul lucrărilor, au fost înregistrate următoarele puncte cheie:

    • Aromele identificate sunt: ​​„lemnos”, „picant” și „dulce”.
    • Utilizarea dispozitivelor de înaltă tehnologie: cromatograf de gaze și spectrometru de masă.
    • Diferența dintre parfumurile originale de mumificare și cele produse prin eforturile moderne de conservare.
    • Citate ale cercetătorilor:
      • „Mirosul corpurilor mumificate a atras un interes considerabil din partea experților și a publicului larg timp de mulți ani, dar până acum nu a existat niciun studiu științific chimic și perceptiv comun”, a remarcat profesorul Matija Strlic.
      • „În primul rând, au fost obținute informații noi prin intermediul mirosurilor, subliniind importanța utilizării simțurilor noastre pentru a înțelege trecutul. În al doilea rând, deși majoritatea studiilor asupra corpurilor mumificate au fost efectuate până acum în muzee europene, aici am colaborat îndeaproape cu colegi egipteni pentru a ne asigura că experiențele și percepțiile lor sunt reprezentate și, împreună, am dezvoltat o abordare etică și respectuoasă a studierii corpurilor mumificate”, a adăugat Dr. Cecilia Bembibre.

    Studiul scoate în evidență și importanța parfumurilor în ritualurile egiptene antice. Profesorul Ali Abdelhalim a subliniat: „Pentru egiptenii antici, mumificarea era o practică postumă importantă, menită să păstreze trupul și sufletul pentru viața de apoi printr-un ritual detaliat de îmbălsămare a decedatului folosind uleiuri, ceară și balsamuri.” Această tehnică inovatoare deschide posibilitatea creării de „peisaje parfumate” în exponatele muzeale, permițând vizitatorilor să exploreze mai adânc atmosfera trecutului și să o experimenteze direct.

  • Viața pe Marte: Secretele deșertului Atacama

    Viața pe Marte: Secretele deșertului Atacama

    Laguna secată Lagoa Perdida din deșertul Atacama din Chile a devenit în centrul atenției oamenilor de știință, relatează Pravda.ru.

    Acest peisaj asemănător cu cel marțian conține zăcăminte antice de sare care păstrează urme de compuși organici și microorganisme care au existat în condiții extreme.

    Atacama este considerată unul dintre cele mai aride locuri de pe Pământ, fiind ideală pentru studierea potențialei vieți pe Marte. Oamenii de știință cred că laguna a secat acum aproximativ 9.000 de ani, lăsând în urmă condiții unice pentru conservarea rămășițelor biologice.

    Cercetătorii au descoperit compuși organici care ar putea fi de origine biologică. Aceste structuri demonstrează o capacitate de adaptare la radiațiile extreme, la frig și la condițiile de secetă tipice planetei Marte.

    Aceste descoperiri sunt cruciale pentru NASA și alte agenții spațiale care se pregătesc să caute semne de viață pe Planeta Roșie. Atacama servește drept teren ideal de testare pentru echipamente și metode pentru misiuni viitoare.

    Oamenii de știință intenționează să continue explorarea regiunii pentru a aduna mai multe date despre mecanismele de adaptare a vieții. Rezultatele vor ajuta la dezvoltarea de tehnologii pentru studierea nu doar a planetei Marte, ci și a altor planete.

  • Galaxii fantomă antice descoperite: O privire asupra Universului timpuriu

    Galaxii fantomă antice descoperite: O privire asupra Universului timpuriu

    Astronomii de la Universitatea din Arizona au descoperit trei galaxii pitice ultra-slab-luminoase, relatează .

    Aceste obiecte antice, care conțin exclusiv stele vechi, susțin ipoteza că formarea stelelor în ele a încetat în Universul timpuriu.

    Galaxiile fantomă au fost descoperite prin analiza manuală a datelor DESI Legacy Survey efectuate în timpul pandemiei. „A fost ca o lovitură de fulger”, a declarat David Sand, conducătorul studiului. Telescopul Gemini South, echipat cu spectrograful multi-obiect GMOS, a fost utilizat pentru studiul detaliat.

    Studiile au arătat că aceste galaxii sunt complet lipsite de gazul necesar formării stelelor. Oamenii de știință atribuie acest lucru epocii de reionizare, când radiațiile ultraviolete ar fi putut evapora gazul din galaxiile pitice, sau ejecției de gaze din exploziile de supernove.

    Descoperirea ne ajută să înțelegem mai bine procesele care au avut loc în timpul erei reionizării și oferă o oportunitate unică de a studia evoluția Universului. O echipă de oameni de știință lucrează deja la antrenarea rețelelor neuronale pentru a accelera căutarea unor astfel de obiecte.

  • 1,5°C: Cu un pas mai aproape de punctul fără întoarcere

    1,5°C: Cu un pas mai aproape de punctul fără întoarcere

    2024 va fi cel mai cald an înregistrat vreodată, relatează , citând date de la Serviciul de Monitorizare a Schimbărilor Climatice Copernicus.

    Pentru prima dată, temperatura medie anuală globală a depășit nivelurile preindustriale cu 1,5°C, ceea ce subliniază nevoia urgentă de acțiuni pentru combaterea schimbărilor climatice.

    Raportul Copernicus notează că fiecare dintre ultimii zece ani a fost printre cei mai călduroși înregistrați vreodată. Fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, secetele și incendiile de vegetație, au provocat decese și distrugeri în întreaga lume. Experții subliniază că astfel de evenimente devin din ce în ce mai frecvente și mai intense.

    Oamenii de știință avertizează că menținerea creșterii temperaturii globale sub 1,5°C, potrivit unui studiu ONU din 2018, ar putea preveni pierderea pe scară largă a gheții, ar putea salva recifele de corali și ar putea reduce la minimum suferința a milioane de oameni.

    Aceste date sporesc îngrijorările legate de încălzirea globală, mai ales pe măsură ce rata schimbărilor climatice se accelerează. Comunitatea globală trebuie să ia măsuri urgente pentru a preveni alte catastrofe ecologice și sociale.

  • O sondă americană a efectuat un survol record al Soarelui

    O sondă americană a efectuat un survol record al Soarelui

    Un articol publicat pe Interfax relatează despre survolul record al sondei interplanetare americane Parker Solar, care, în timpul misiunii sale, s-a apropiat de Soare la o distanță de doar 6,1 milioane de kilometri. Acest survol a marcat cea mai apropiată apropiere a unei nave spațiale de suprafața solară din istorie.

    Sonda se deplasa cu o viteză de 692 km/h și se afla de zece ori mai aproape de Soare decât orbita lui Mercur, cea mai apropiată planetă de stea.

    Sonda, lansată de NASA în 2018, zbura autonom și nu avea comunicare cu Pământul în momentul apropierii sale. Abia câteva ore mai târziu, la miezul nopții de vineri, a trimis un semnal către centrul de control al misiunii, confirmând că se afla în stare bună. Misiunea NASA își propune să studieze furtunile solare și impactul acestora asupra Pământului, precum și să înțeleagă procesele care au loc în corona solară.

    În plus, sonda Parker Solar a fost prima navă spațială care a penetrat coroana solară în 2021, permițându-i să colecteze probe de particule și să măsoare câmpurile magnetice. Aceste date sunt esențiale pentru prezicerea furtunilor geomagnetice care ar putea afecta sateliții orbitali și sistemele de comunicații de pe Pământ.

    Parker este echipat cu un scut protector care îi permite să reziste activității solare extreme, inclusiv temperaturilor de până la 1371°C. Costul misiunii este estimat la 1,5 miliarde de dolari, iar rezultatele sale promit contribuții semnificative la înțelegerea proceselor solare și a impactului acestora asupra Pământului.

  • Yana: Puiul de mamut care a supraviețuit 50.000 de ani

    Yana: Puiul de mamut care a supraviețuit 50.000 de ani

    Yana, un pui de mamut descoperit în Yakutia, este una dintre cele mai unice descoperiri arheologice din ultimele decenii. Trăind acum aproximativ 50.000 de ani, acest pui de mamut este uimitor prin starea sa excepțională de conservare. Oamenii de știință cred că Yana avea aproximativ un an când a murit, iar rămășițele ei se numără printre cele mai complete găsite vreodată pe Pământ.

    Yana a fost găsită în apropierea stației de cercetare Batagayka, renumită pentru descoperirile sale arheologice. Rămășițele, cu o greutate de aproximativ 180 kg și o lungime de 2 metri, au fost prezentate la Universitatea Federală de Nord-Est din Iakutsk, unde au fost studiate de cercetători. Unicitatea descoperirii a fost remarcată atât de specialiști ruși, cât și de cei internaționali.

    Înainte de această descoperire, doar șase rămășițe complete de mamut fuseseră găsite în lume. Yana s-a alăturat acum acestei liste rare, atrăgând atenția oamenilor de știință și a cercetătorilor din întreaga lume.

  • Testul antarctic: Pământenții platiști întâlnesc realitatea

    Testul antarctic: Pământenții platiști întâlnesc realitatea

    Un grup de credincioși ai Pământului plat a fost trimis în Antarctica ca parte a unui experiment numit „Experimentul Final”, organizat de pastorul din Colorado, Will Duffy.

    Scopul proiectului a fost de a pune capăt dezbaterilor despre forma Pământului. Participanților li s-au prezentat fenomene naturale unice, inclusiv o zi solară de 24 de ore, care este posibilă doar pe o planetă sferică.

    Trei credincioși ai Pământului plat, ale căror călătorii au fost plătite de organizator, și doisprezece tradiționaliști, care și-au plătit singuri călătoria, au participat la experiment. Potrivit lui Duffy, acest lucru era necesar pentru obiectivitate.

    Rezultatele au fost mixte. Unul dintre cei mai proeminenți teoreticieni ai Pământului plat, Geran Campanella, a recunoscut că a greșit, remarcând: „Uneori în viață, greșești. Soarele chiar se comportă așa cum susțineau teoreticienii Pământului plat”. Cu toate acestea, alți participanți și-au menținut opinia, numind observațiile „un singur punct de date”.

    În ciuda dovezilor clare, scepticii continuă să ignore faptele evidente care confirmă forma Pământului, subliniind dificultatea combaterii credințelor pseudoștiințifice.

  • Colonizarea planetei Marte: Musk promite un oraș în 20 de ani

    Colonizarea planetei Marte: Musk promite un oraș în 20 de ani

    Site-ul Pravda.ru relateazăcă Elon Musk și-a exprimat din nou planurile ambițioase de a explora Marte.

    Scopul principal al proiectului este de a crea primul oraș marțian în următorii 20-30 de ani. Acest proiect va fi un pas cheie către transformarea Planetei Roșii într-o suprafață locuibilă.

    Pe Pământ, Musk construiește activ infrastructura necesară pentru realizarea acestor planuri. În Boca Chica, Texas, el dezvoltă „Starbase City” - un port spațial de înaltă tehnologie care va deveni un centru pentru producția de rachete și motoare pentru misiuni viitoare. Această instalație este deja promovată ca prototip pentru viitoarea infrastructură pentru colonizarea altor planete. Musk este încrezător că astfel de proiecte sunt esențiale pentru ca omenirea să se extindă dincolo de Pământ.

    Colonizarea cu succes a planetei Marte va necesita nu doar rachete, ci și un ecosistem sustenabil capabil să susțină viața. Musk susține că tehnologia modernă este deja pregătită pentru această sarcină. Cu toate acestea, proiectul se confruntă cu numeroase provocări, inclusiv necesitatea de a produce în masă motoare de rachetă, de a dezvolta sisteme de susținere a vieții și de a transporta cantități masive de resurse. Proiectul lui Elon Musk a generat o atenție publică largă. Mulți experți sunt sceptici cu privire la termenele stabilite, considerându-le prea optimiste, dar ideea în sine inspiră milioane de oameni din întreaga lume. Musk afirmă că era noastră a călătoriilor spațiale a început deja, iar implementarea proiectului „Starbase City” din Boca Chica îi confirmă intențiile.

    Crearea unui oraș pe Marte nu este doar science fiction, ci un obiectiv pe termen lung care ar putea schimba înțelegerea noastră asupra capacităților umanității. Musk continuă să meargă cu încredere înainte, demonstrând că viitorul spațiului nu este chiar atât de departe.