interzice

Parlamentul georgian a adoptat în primă lectură un proiect de lege care vizează interzicerea propagandei LGBT, potrivit Lenta.ru.

Această mișcare stârnește dezbateri aprinse în rândul activiștilor pentru drepturile omului și al reprezentanților comunității internaționale, în timp ce legislatorii georgieni susțin că este necesar să se protejeze valorile familiei.

Constrângere complexă

Proiectul de lege nu include doar restricții privind propaganda LGBT, ci și interdicții care afectează diverse aspecte ale vieții. Acesta include interdicții privind înregistrarea căsătoriilor între persoane de același sex, adopția de copii de către cuplurile homosexuale și intervențiile chirurgicale de reatribuire a genului.

Reacție politică

Proiectul de lege a fost susținut de 78 din 150 de deputați, depășind semnificativ cvorumul necesar de 50 de voturi. Cu toate acestea, sesiunea s-a desfășurat în contextul unui boicot din partea partidelor de opoziție, ceea ce a scos în evidență diviziunile din cadrul societății georgiene și din sfera politică pe această temă.

Penalizări

În plus, proiectul de lege prevede amenzi pentru instituțiile de învățământ, inclusiv școli, grădinițe, școli profesionale și instituții de învățământ superior, pentru promovarea operațiilor de reatribuire a sexului și a drepturilor LGBT. Amenda maximă ar putea ajunge la 1.700 de dolari.

Aceste modificări ale legislației georgiene ridică îngrijorări în rândul apărătorilor drepturilor omului și ar putea duce la o aprofundare a dialogului public și internațional cu privire la drepturile și libertățile comunității LGBT din țară.

La o conferință recentă de la Sankt Petersburg, Valery Zorkin, președintele Curții Constituționale a Rusiei, a explicat că legile care interzic propaganda LGBT în Rusia sunt parțial motivate de condițiile din regiunile musulmane ale țării. Un raport detaliat despre acest eveniment a fost publicat în The Insider.

Diferențe socioculturale și drepturi LGBT

Zorkin a subliniat diferențele culturale și religioase din interiorul țării ca fiind un aspect important în dezvoltarea legislativă. El și-a exprimat îngrijorarea cu privire la potențiala reacție la evenimentele LGBT din regiunile conservatoare precum Groznîi și Makhachkala, unde populația este predominant musulmană. Zorkin a subliniat că evenimentele LGBT din astfel de locuri s-ar putea confrunta cu o rezistență semnificativă.

Rolul Curții Europene a Drepturilor Omului

În cadrul conferinței, Zorkin a remarcat, de asemenea, rolul semnificativ al Curții Europene a Drepturilor Omului în dezvoltarea protecției drepturilor omului în Rusia. El a recunoscut că, în ciuda dificultăților din relație, interacțiunea cu CEDO a contribuit la dezvoltarea mecanismelor de protecție a drepturilor omului în Federația Rusă.

Înlocuirea rolului CEDO

Valery Zorkin a abordat și situația actuală din sistemul judiciar din Rusia, subliniind că, în urma încetării cooperării cu CEDO, Curtea Supremă a Federației Ruse și Curtea Constituțională joacă acum rolul principal în protejarea drepturilor omului. El a subliniat necesitatea continuării eforturilor pentru asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor, în ciuda schimbărilor din relațiile internaționale.

Aceste comentarii oferă un context important pentru înțelegerea stării actuale a problemelor drepturilor omului în Rusia, în special în contextul criticilor internaționale și al provocărilor interne.

Rusia a anunțat restricții privind difuzarea a 81 de instituții media europene, ca răspuns la interdicția impusă de UE trei instituții media rusești.

Potrivit Vedomosti, sancțiunile au vizat publicații precum Politico, Der Spiegel și Agence France-Presse.

Răspunsul Rusiei

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) rus a anunțat că restricțiile vor afecta resursele media din 25 de țări ale UE, inclusiv postul de televiziune austriac ORF, publicațiile germane Der Spiegel, Die Zeit și Frankfurter Allgemeine Zeitung, ziarul danez Berlingske, ziarele irlandeze The Irish Times și The Irish Independent, spaniolele El Mundo și EFE, italienele La Stampa și La Repubblica, canalul de televiziune leton Latvian Television, portalul lituanian LRT, canalul polonez Belsat, finlandezele Ilta-Sanomat și Helsingin Sanomat, francezele Le Monde, Liberation și Agence France-Presse, postul de televiziune suedez SVT, postul de televiziune național estonian ERR și resursa media Delfi.

Reacția la acțiunile UE

Partea rusă a avertizat în repetate rânduri că hărțuirea motivată politic a jurnaliștilor ruși și interdicțiile nejustificate impuse presei ruse nu vor rămâne fără răspuns. „Partea rusă a avertizat în repetate rânduri, la diferite niveluri, că hărțuirea motivată politic a jurnaliștilor ruși și interdicțiile nejustificate impuse presei ruse în UE nu vor rămâne fără răspuns”, a subliniat Ministerul rus de Externe.

Condiții pentru revizuirea deciziei

Ministerul rus de Externe a declarat că, dacă Uniunea Europeană ridică restricțiile impuse presei ruse, Rusia își va reconsidera sancțiunile. Interdicția UE impusă trei instituții media ruse, inclusiv RIA Novosti, Izvestia și Rossiyskaya Gazeta, a fost impusă pe 17 mai. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a declarat la acea vreme că Rusia nu va lăsa această decizie a UE fără răspuns.

Astfel, noile măsuri ale Rusiei vizează restabilirea echilibrului în spațiul informațional și protejarea mass-media rusă de restricțiile motivate politic.

Președintele tadjik, Emomali Rahmon, a semnat 35 de legi, inclusiv interzicerea purtării de haine străine culturii țării. Acest lucru a fost relatat pe site-ul oficial al șefului statului.

Această interdicție este inclusă în Legea privind reglementarea sărbătorilor și ceremoniilor. Termenul „îmbrăcăminte cultural străină” se referă la hijab și satr.

Îmbrăcămintea care ascunde fața a fost considerată o problemă pentru societate, simbolizând alienarea de propria cultură și identitate națională. De la intrarea în vigoare a legii, hainele interzise au fost interzise nu doar la purtare, ci și la vânzare în Tadjikistan.

„Trebuie să evităm pătrunderea așa-numitelor haine religioase care nu corespund nevoilor noastre religioase și sunt străine obiceiurilor și culturii noastre pentru a ne proteja adevărul și valorile naționale”, a declarat președintele.

În prezent, Rusia nu are o lege similară, dar în 2019, școlile din Penza au interzis elevelor să poarte hijab. Acest lucru se datorează principiului consacrat legal al educației laice: potrivit procuraturii, școlile interzic „exercitarea dreptului de a practica religia”.

Citește sursa

Echipa națională a Rusiei a fost suspendată din competițiile organizate de UEFA și FIFA și, prin urmare, nu s-a calificat la Euro 2024.

Cu toate acestea, unii fani au afișat steagurile țării la meciurile anterioare ale turneului. Luni, au apărut știri în presă conform cărora astfel de afișaje vor fi interzise în timpul meciului dintre România și Ucraina.

„Vă rugăm să rețineți că steagurile rusești nu vor fi permise la meciurile echipei naționale a Ucrainei. Ca regulă generală, toate steagurile sunt permise, cu excepția cazurilor în care sunt considerate provocatoare și/sau discriminatorii și/sau ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității”, a explicat UEFA.

Anterior, ministrul german de interne, Nancy Feser, a anunțat înainte de începerea Campionatului European că echipa Ucrainei va beneficia de măsuri speciale de securitate pe durata turneului.

Citește sursa

Activiștii pentru drepturile omului cred că acest lucru va permite urmărirea penală a unei game largi de activiști și cetățeni obișnuiți din întreaga Rusie.

Curtea Supremă a Rusiei a declarat „Mișcarea Separatistă Anti-Rusă” internațională și „subdiviziunile sale structurale” extremiste și le-a interzis. Identitatea acestei organizații este necunoscută. Mediazona subliniază că nu există nicio mișcare cu acest nume.

Ședința de judecată la Curtea Supremă a avut loc cu ușile închise; jurnaliștilor li s-a permis accesul doar pentru a participa la anunțarea deciziei.

Ministerul Justiției din Rusia a cerut în aprilie 2024 ca „Mișcarea Separatistă Anti-Rusă” să fie recunoscută drept extremistă, descriind-o drept „o mișcare publică internațională menită să distrugă unitatea multinațională și integritatea teritorială a Rusiei”.

Centrul de Informații și Analiză Sova consideră că această decizie „va face posibilă urmărirea penală a unei game largi de activiști și cetățeni obișnuiți din diverse regiuni ale Rusiei”.

„Credem că o astfel de interdicție ar amenința nu doar separatiștii care susțin separarea militară a anumitor regiuni de Rusia, ci și pe cei care se angajează în discuții pur pașnice despre statutul unui anumit teritoriu și chiar despre extinderea drepturilor acestuia, inclusiv a celor culturale, în cadrul Rusiei”, se arată în analiza lor.

Pe 30 noiembrie anul trecut, Curtea Supremă a Federației Ruse a declarat o altă organizație inexistentă, „mișcarea internațională LGBT”, drept „extremistă”.

Citește sursa

Începând cu 29 mai, Norvegia va interzice intrarea rușilor care călătoresc în țară în scop turistic și în alte scopuri „neesențiale”. Guvernul a anunțat că această măsură se va aplica indiferent de țara care a emis viza Schengen.

„Cetățenii ruși care caută turism și alte călătorii neesențiale vor fi deportați la intrarea la frontiera externă. Acest regim mai strict se aplică atât celor care dețin vize emise de Norvegia înainte de înăsprirea reglementărilor privind vizele în primăvara anului 2022, cât și vizelor emise de alte țări Schengen”, se arată în declarație.

Se poate face o excepție pentru cetățenii ruși care călătoresc în vizită la rude apropiate sau pentru a lucra sau studia în Norvegia sau în spațiul Schengen.

Comunicatul de presă al guvernului a menționat că această decizie este legată de dorința Norvegiei de a sprijini aliații și partenerii care impun restricții ca răspuns la invazia militară la scară largă a Rusiei în Ucraina.

Norvegia a restricționat intrarea rușilor încă din primăvara anului 2022 și a suspendat eliberarea vizelor turistice cetățenilor ruși. Toamna trecută, Norvegia a impus o interdicție de intrare a autoturismelor cu numere de înmatriculare rusești. Acest lucru s-a întâmplat după ce Comisia Europeană a echivalat intrarea mașinilor cu numere de înmatriculare rusești cu importurile interzise. Pe lângă Norvegia, șase țări ale UE, inclusiv Finlanda, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Germania, au interzis intrarea mașinilor cu numere de înmatriculare rusești.

Anterior, Torgils Lutro, șeful Serviciului de Securitate al Poliției Norvegiene din vestul Norvegiei, a declarat pentru NRK într-un interviu că agenți de informații ruși operează în regiune. El credea că Rusia ar putea plănui un sabotaj împotriva infrastructurii critice.

Norvegia de Vest găzduiește cea mai mare bază navală din Europa de Nord, Haakonsvern, precum și importante instalații de petrol și gaze, centrale electrice și alte infrastructuri legate de electricitate.

De la invazia Rusiei în Ucraina în 2022, țările Schengen care se învecinează cu Rusia, cu excepția Norvegiei, au interzis rușilor trecerea frontierei fără o justificare serioasă. Intrarea este permisă doar în scopuri specifice. Aceasta se aplică în principal călătoriilor membrilor de familie ai cetățenilor UE și, în cazul Lituaniei, și tranzitului către sau dinspre Kaliningrad. Republica Cehă a interzis, de asemenea, turiștilor ruși intrarea la frontiera externă.

Norvegia nu este membră a UE, dar respectă majoritatea sancțiunilor impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei.

Norvegia face parte, de asemenea, din spațiul Schengen. Turiștii ruși care dețin vize Schengen emise de alte țări au folosit ruta terestră prin Norvegia pentru a intra în spațiul Schengen și apoi au zburat din Norvegia către destinația dorită. Acum, turiștilor ruși li se va interzice complet intrarea în spațiul Schengen pe cale terestră.

Citește sursa

Deputatul Dumei de Stat, Anton Gorelkin, membru al partidului Rusia Unită, a propus interzicerea publicității și a oricăror mențiuni publice ale platformelor de socializare interzise în Rusia. Acest lucru a fost anunțat pe 2 mai prin intermediul canalului de Telegram al parlamentarului.

„Pe lângă blocarea tehnică a accesului la Instagram* și Facebook*, trebuie să interzicem publicitatea pe aceste rețele sociale interzise. În plus, cred că ar trebui să interzicem și publicitatea pe aceste platforme, în special orice menționări publice ale acestor platforme și îndemnuri de abonare (pe care multe vedete din showbiz le abuzează în prezent, fără să fie conștiente de riscurile pe care le prezintă acest lucru pentru publicul lor)”, a scris Gorelkin.

Inițiativa a fost determinată de decizia unei instanțe ruse de a amenda pe cineva cu 300.000 de ruble pentru furtul ideii „Rils”: agentul imobiliar din regiunea Moscova și-a văzut conținutul pe un concurent în timp ce derula prin feed-ul său. Comentând acest caz, deputatul a descris „o anumită nenaturalitate” pe care o simte atunci când judecătorii sunt obligați să protejeze interesele persoanelor care eludează cu bună știință restricțiile statului în scop comercial. „Ce mesaj transmite acest lucru societății?”, întreabă membrul Rusia Unită.

Anterior, el a declaratcă blocarea YouTube în Rusia este în prezent imposibilă, deoarece serviciul rămâne principalul serviciu de găzduire video pentru ruși și nu există o alternativă rusească.

Citește sursa

Comisia competentă consideră că rușii ar trebui să aibă dreptul de a alege independent un medic și o organizație medicală pentru a efectua un avort provocat.

Comitetul Dumei de Stat pentru Protecția Sănătății, după analizarea pozițiilor Ministerului Sănătății, ale Roszdravnadzor și ale activiștilor publici, s-a pronunțat împotriva interzicerii avorturilor în clinicile private. Despre aceasta a relatat Vedomosti, citând o scrisoare trimisă de comitet președintelui camerei inferioare a parlamentului, Veaceslav Volodin.

Deputații au concluzionat că este esențial să se păstreze dreptul rușilor de a alege un medic și o unitate medicală pentru avort provocat. Aceștia au pledat pentru dezvoltarea continuă a consilierii pre-avort și pentru o supraveghere sporită a clinicilor private.

Scrisoarea subliniază că reprezentanții comitetului împărtășesc poziția conform căreia luarea în considerare a inițiativelor de restricționare și interzicere a avorturilor legale, inclusiv în clinicile private, necesită „o analiză atentă și o evaluare echilibrată pentru a evita riscul de interferență criminală care reprezintă o amenințare la adresa vieții și sănătății femeilor”.

Săptămâna trecută, Adunarea Legislativă a regiunii Nijni Novgorod a introdus la Duma de Stat un proiect de lege pentru eliminarea serviciilor de avort din clinicile private. Potrivit autorilor proiectului de lege, avorturile provocate ar trebui efectuate doar în unități medicale din cadrul sistemelor de sănătate de stat și municipale.

Citește sursa