George Meloni

Bienala de la Veneția a fost zguduită de un scandal internațional fără precedent, care a dus la demisia colectivă a juriului din cauza deciziei organizatorilor de a permite participarea Rusiei și Israelului.

acest lucru a relatat , subliniind că pavilionul rus ar putea fi deschis pentru prima dată de la invazia la scară largă a Ucrainei. Cu o săptămână înainte de demersul său, consiliul de experți și-a exprimat deschis reticența de a lua în considerare țările ai căror lideri sunt urmăriți penal de Curtea Penală Internațională pentru crime de război.

Organizatorii celui mai mare forum de artă din lume, dimpotrivă, fac apel la valori umanitare. Declarația oficială a menționat că „Bienala își propune să fie – și trebuie să rămână – un loc de armistițiu în numele artei, culturii și libertății artistice”. Cu toate acestea, revenirea Moscovei a stârnit un val de indignare: Uniunea Europeană a amenințat că va îngheța milioane de dolari din finanțarea expoziției, iar prim-ministrul italian Giorgia Meloni și-a exprimat public dezacordul față de politicile președintelui Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco.

Criza managerială și schimbarea reglementărilor

Ca răspuns la plecarea juriului și la presiunile externe, administrația Bienalei a fost nevoită să ia măsuri extraordinare. Organizatorii au anunțat o schimbare radicală a regulilor jocului, în încercarea de a menține caracterul incluziv al evenimentului:

• Ceremonia de premiere a fost amânată de la data programată, 9 mai, pentru duminică, 22 noiembrie.
• Decizia de acordare a premiilor este acum parțial lăsată la latitudinea vizitatorilor expoziției, care vor putea să se voteze singuri.
• Unul dintre premii va fi acordat oricăreia dintre „expozițiile naționale incluse în cea de-a 61-a ediție a Expoziției, conform listei oficiale, pe baza principiilor incluziunii și egalității de tratament”.

Arta ca instrument de confruntare

Partea ucraineană și reprezentanții UE consideră revenirea Rusiei nu ca pe un dialog cultural, ci ca pe o acțiune politică. Ksenia Malykh, curatoarea pavilionului ucrainean, și-a exprimat opinia că prezența Rusiei la Veneția este încă un exemplu de artă folosită „ca armă în războiul informațional”. În cadrul expoziției sale „Garanții de securitate”, Ucraina va expune o sculptură de cerb, scoasă din zona de război pentru a o salva de la distrugere.

Între timp, pavilionul rusesc se pregătește să prezinte proiectul „Copac înrădăcinat în cer”, cu participarea a 38 de personalități culturale. Sculptorul Belo-Simion Făinaru, reprezentând Israelul, a cerut o separare între creativitate și cetățenie, menționând că „artiștii trebuie tratați corect și fără discriminare, judecați după munca lor, nu după pașaportul lor”. Situația rămâne extrem de tensionată, mai ales după ce Ministerul Culturii din Italia a trimis inspectori la Bienală pentru a investiga.

Euronews relateazăcă Ministerul Afacerilor Externe italian l-a convocat oficial pe ambasadorul rus Alexei Paramonov în legătură cu declarațiile dure ale prezentatorului TV Vladimir Soloviov.

Demersul diplomatic a fost declanșat de o emisiune a programului „Soloviev Live”, în care o serie de insulte grosolane au fost adresate premierului italian Giorgi Meloni. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a descris retorica jurnalistului rus drept „extrem de gravă și ofensatoare”, exprimându-și deplina solidaritate cu prim-ministrul.

Cronica Agresiunii Eterice

În timpul emisiunii, Vladimir Soloviov a folosit o gamă largă de epitete, alternând între limba rusă și italiana. Mai exact, a numit-o pe Meloni „rușine pentru umanitate”, „animal sălbatic”, „idiot certificat” și „femeiu josnic”. Ulterior, în limba rusă, a formulat acuzații de trădare a alegătorilor și a lui Donald Trump, alături de insulte directe precum „creatură fascistă” și jocuri de cuvinte obscene bazate pe numele de familie al prim-ministrului.

Jorja Meloni nu a ignorat atacurile, răspunzând propagandistului de pe rețelele de socializare X. Ea a subliniat că

„Un propagandist înfocat al regimului, prin natura sa, nu poate da lecții nici de consecvență, nici de libertate.”.

Prim-ministrul a adăugat că astfel de „caricaturi” nu vor obliga guvernul să își schimbe cursul politic care vizează interesele Italiei.

Reacția diplomaților și politicienilor

Comentând situația, ambasadorul rus Alexei Paramonov a încercat să distanțeze poziția oficială a Moscovei de comentariile prezentatorului. Potrivit TASS, diplomatul a declarat că evaluările private și emoționale ale jurnalistului de pe canalul său online nu pot fi interpretate drept declarații guvernamentale. El a adăugat că partea italiană a „nimerit-o din nou” folosind o astfel de scuză pentru a-l convoca oficial la Ministerul de Externe.

În Italia însăși, incidentul a stârnit o rară unanimitate politică. Reprezentanții diferitelor tabere au condamnat insultele:

• Ellie Schlein (Partidul Democrat): a declarat că insultarea instituțiilor guvernamentale este o insultă la adresa întregii țări.
• Giuseppe Conte (Mișcarea Cinci Stele): a numit declarațiile „indescriptibile”.
• Barbara Floridia (Comitetul de Supraveghere Rai): a subliniat că Italia nu va ceda propagandei și că atacurile personale sunt inacceptabile în politică.

Criza sistemică a eticii

Experții și instituțiile media notează că comportamentul lui Soloviov a devenit sistemic. Potrivit BR.az , „bărbatul scandalos” și-a abandonat complet imaginea de gentleman, atacând lideri și bloggerițe. Pe lângă scandalul internațional, se desfășoară și unul intern: vedeta rusă Victoria Bonya, pe care Soloviov a insultat-o ​​public, pregătește un proces colectiv. Potrivit lui Fontanka, aceasta intenționează să unească femeile care au fost umilite la televiziunea națională pentru a-l trage la răspundere nu doar pe Soloviov, ci și pe alte personalități media.

Deteriorarea actuală a relațiilor dintre Roma și Moscova vine pe fondul sprijinului ferm al Italiei pentru Ucraina și al răcirii legăturilor personale ale lui Meloni cu Donald Trump. Cu toate acestea, așa cum observă observatorii, recurgerea mass-media la insulte directe împotriva liderilor străini nu face decât să adâncească izolarea internațională și să dăuneze prestigiului țării.

Când i s-a cerut să comenteze declarațiile premierului italian, președintele francez a spus că totul a fost făcut corect. El a menționat că Germania și Franța au avut un rol special în problema ucraineană timp de opt ani.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a fost iritată de faptul că liderii Franței și Germaniei nu au invitat-o ​​la cină la Palatul Élysée cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Întâlnirea dintre cei trei șefi de stat a avut loc în seara dinaintea summitului UE, pe 8 februarie, a relatat Sky News.

Deși fostul prim-ministru al Italiei, Mario Draghi, a colaborat îndeaproape cu cancelarul german Olaf Scholz și cu președintele francez Emmanuel Macron în privința Ucrainei, Meloni nu a fost invitat la întâlnire.

Joi, 9 februarie, la summitul de la Bruxelles, Meloni a numit o astfel de neglijență „nepotrivită” într-un interviu acordat reporterilor.

Totuși, rugat să comenteze declarațiile premierului italian, Macron a spus că totul a fost făcut corect.

„După cum știți, Germania și Franța au primit un rol special în problema ucraineană timp de opt ani”, a explicat președintele francez jurnaliștilor.

Meloni a promis că va menține o poziție pro-ucraineană în ciuda îngrijorărilor unor aliați din coaliția anti-Putin, dar politicile naționaliste ale lui Meloni au pus-o în conflict atât cu Macron, cât și cu Scholz.

Să ne amintim că Italia a criticat vizita lui Zelenski la Paris.

Citește sursa