Ştiri

Guvernul Uzbekistanului a anunțat o transformare la scară largă a sectorului financiar.

La o reuniune pe tema economiei digitale, președintele Shavkat Mirziyoyev a anunțat angajamentul de a transforma republica într-un centru regional important în domeniul tehnologiei financiare.

Un pas cheie este crearea unui birou specializat în fintech în cadrul Băncii Centrale, însărcinat cu dezvoltarea criteriilor de performanță pentru inițiativele din industrie și supravegherea implementării acestora. Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, Timur Ishmetov, biroul va servi drept legătură între autoritățile de reglementare și startup-uri, ajutând acestea din urmă să atragă finanțare.

În plus, la Tașkent va fi înființat un centru de inovare, conceput pentru a accelera proiecte promițătoare și a facilita accesul la investiții de capital de risc, atât interne, cât și externe.

Strategia se bazează pe implementarea sistemului Open Banking și pe un program de dezvoltare fintech pe cinci ani, la care lucrează un grup internațional de experți, inclusiv specialiști din Singapore, în colaborare cu oficiali uzbeci. Grupul de lucru analizează deja legislația, infrastructura și resursele umane pentru a dezvolta standarde naționale de finanțe digitale.

Se acordă o atenție deosebită implementării inteligenței artificiale și a blockchain-ului. Experții prevăd că digitalizarea va crește veniturile băncilor cu 20%, va extinde gama de servicii cu 30% și va reduce riscurile operaționale și de credit cu 15%.

Situația pieței globale confirmă, de asemenea, ambițiile orașului Tașkent: piața globală fintech a depășit 300 de miliarde de dolari în 2024 și ar putea ajunge la 600 de miliarde de dolari până în 2030.

Uzbekistanul demonstrează deja o creștere impresionantă. În timp ce doar 24 de companii fintech operau în țară în 2018, până în septembrie 2025 vor exista 103. În 2025, sectorul va atrage investiții străine directe de peste 260 de milioane de dolari - de patru ori mai mult decât în ​​anul precedent.

Factorul decisiv este populația tânără: peste 60% dintre cetățeni au sub 30 de ani. Această creștere demografică stimulează o cerere susținută de servicii financiare digitale și asigură adoptarea lor rapidă.

a comentat prăbușirea avionului companiei Azerbaijan Airlines din Aktau într-un interviu acordat postului de televiziune AzTV

El a menționat că partea rusă a încercat să evite responsabilitatea pentru incident, ceea ce, în opinia sa, „nu face cinste nimănui”. Aliyev a subliniat că avionul a fost doborât neintenționat, iar partea rusă ar fi trebuit să-și recunoască vina și să-și ceară scuze Azerbaidjanului.

În timpul interviului, Aliyev a mai declarat că, în primele trei zile de după accident, Rusia nu a fost preocupată de scuze sau de relatările veridice ale evenimentelor. „În aceste trei zile, nu am auzit decât relatări iluzorii”, a remarcat el. Președintele azer a clarificat, de asemenea, că avionul a fost avariat de războiul electronic pe teritoriul rus, lângă Groznîi, ceea ce l-a făcut incontrolabil.

Vorbind despre cerințele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev a declarat că partea rusă trebuie să își ceară scuze, să își recunoască vinovăția, să îi pedepsească pe cei responsabili și să despăgubească victimele. El a subliniat că aceste cerințe sunt corecte și conforme cu practicile internaționale.

O aeronavă Embraer 190AR care zbura de la Baku la Grozny s-a prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie, după ce a fost deviată către Makhachkala și apoi Aktau. La bord se aflau 67 de persoane, dintre care 29 au supraviețuit. Toți cei șase cetățeni kazahi aflați la bord au fost uciși.

Într-un articol publicat pe Turan.az, deputatul azer Rasim Musabayov a cerut Rusiei să își ceară scuze pentru atacul asupra aeronavei civile AZAL, doborâtă de o rachetă de apărare aeriană rusească pe 25 decembrie 2023.

Musabekov susține că incidentul s-a produs în spațiul aerian rusesc, lângă Groznîi, și neagă posibilitatea unui accident.

Potrivit deputatului, Rusia nu trebuie doar să recunoască incidentul, ci și să ia măsuri pentru a evita consecințe ulterioare. El a menționat că, pentru a restabili dreptatea, cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere penală, iar victimele trebuie să primească despăgubiri. Musabeyov a reamintit că Azerbaidjanul a acționat similar atunci când un elicopter militar rusesc a fost doborât în ​​2020: Baku și-a cerut scuze, a oferit despăgubiri și a promis că îi va trage la răspundere pe cei vinovați.

De asemenea, el a subliniat importanța respectării normelor internaționale. Dacă sistemele rusești de apărare aeriană operează într-o zonă de aviație civilă, în special în apropierea unui aeroport, acestea trebuie închise pentru a preveni astfel de incidente. În caz contrar, consideră Musabeyov, relațiile dintre Azerbaidjan și Rusia s-ar putea îndrepta către „un plan diferit”.

Tragedia în care a fost implicat zborul 8432 al companiei Azerbaijan Airlines, prăbușit în Aktau, Kazahstan, a fost cauzată de o rachetă sol-aer rusească, a declarat .

O rachetă a fost lansată asupra avionului în timp ce acesta zbura deasupra orașului Grozny. Fragmente de rachetă au lovit pasagerii și echipajul, provocând o explozie tragică în timpul zborului.

Conform anchetei preliminare, avionul, aflat în stare critică, nu a fost lăsat să aterizeze pe aeroporturile rusești, în ciuda solicitărilor echipajului. Partea rusă a insistat ca avionul avariat să-și continue zborul peste Marea Caspică spre Kazahstan. În timpul zborului, sistemele de navigație GPS de la bordul avionului au fost dezactivate, ceea ce a complicat controlul sigur al zborului.

Surse guvernamentale au mai raportat că racheta care a provocat accidentul a fost lansată de o dronă deasupra orașului Groznîi. Acest incident ridică semne de întrebare cu privire la siguranța aeriană și la acțiunile autorităților și deschide o serie de alte anchete.

În ziua de Crăciun, pe 25 decembrie, Rusia a lansat un atac combinat masiv asupra Ucrainei, vizând infrastructuri energetice cheie cu rachete și drone.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a raportat că în atac au fost folosite peste 70 de rachete, inclusiv rachete balistice, și peste 100 de drone de atac. Atacurile au avut ca scop distrugerea centralelor termoelectrice și perturbarea rețelei electrice, forțându-i pe cetățenii ucraineni să se refugieze în metrou.

Forțele ucrainene au reușit să doboare cel puțin 50 de rachete și un număr semnificativ de drone, dar pagubele au fost semnificative. În special, DTEK, cea mai mare companie privată de energie, a raportat pagube la o centrală termică și pene de curent în mai multe regiuni ale Ucrainei. Ministrul ucrainean al Energiei, Herman Galușcenko, a confirmat că atacurile continuă, iar operatorii ucraineni ai sistemului de distribuție iau măsuri pentru a limita consumul de energie.

Nu mai puțin alarmantă a fost încălcarea spațiului aerian. Potrivit oficialilor ucraineni, o rachetă rusească a traversat spațiul aerian moldovenesc, fapt confirmat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și un atac cu rachete asupra teritoriului românesc, lucru pe care partea română nu l-a confirmat. Republica Moldova a condamnat acțiunile Rusiei, numindu-le o încălcare a dreptului internațional și exprimându-și deplina solidaritate cu Ucraina.

Situația de pe front rămâne tensionată, iar atacurile rusești din ziua de Crăciun sunt văzute ca un răspuns la discuțiile despre un posibil „armistițiu de Crăciun” propuse în cercurile internaționale.

Potrivit spaniole , nava rusească Ursa Mayor, deținută de Oboronlogistics, s-a scufundat în Marea Mediterană pe 23 decembrie 2024.

Incidentul a avut loc între nava spaniolă Águilas și nava algeriană Oran după ce o explozie a avut loc în sala motoarelor navei. Nava, care a plecat din Sankt Petersburg cu 12 zile mai devreme, se îndrepta spre portul Vladivostok, unde urma să sosească pe 22 ianuarie. La bord se afla o încărcătură mare de proiect, inclusiv macarale portuare și capace pentru trapele de spărgătoare de gheață.

Oboronlogistics, o companie care operează sub Complexul de Construcții Militare al Ministerului Apărării din Rusia din 2015, a raportat că nava era nava amiral a flotei sale și era folosită pentru misiuni guvernamentale. Potrivit companiei, containerele au fost încărcate pe puntea inferioară ca balast suplimentar pentru a asigura stabilitatea navei în timpul operațiunilor de transport marfă cu echipamente grele și supradimensionate.

În urma exploziei, nava a fost evacuată, 14 membri ai echipajului au fost salvați, dar doi marinari rămân dispăruți. Nave precum Ursa Mayor sunt de obicei folosite pentru proiecte majore de dezvoltare a infrastructurii, inclusiv extinderea portului și dezvoltarea Rutei Maritime de Nord. Nava transporta, printre altele, macarale grele de 380 de tone pentru un terminal din Vladivostok.

Acest incident marchează încă o evoluție tragică în practica maritimă globală, unde transportul de mărfuri grele și supradimensionate poate fi plin de riscuri ridicate. În prezent, este în curs de desfășurare o anchetă pentru a determina cauza exploziei și impactul asupra transportului de echipamente importante din punct de vedere strategic.