În Rusia

În nordul provinciei Kosovo, parțial recunoscută, sârbii construiesc baricade pentru a protesta față de decizia Priștinei de a reînmatricula vehiculele și cărțile de identitate.

Acest lucru a fost relatat de European Pravda cu referire la N1.

Construirea baricadelor a fost confirmată de adjunctul șefului poliției din Kosovo în regiunea de nord, Besim Hoti.

„A existat o blocadă rutieră în Zubin Potok, lângă Varag, și în Rudar. Se pare că s-au răspândit știri false conform cărora municipalitatea va fi blocată de forțe speciale, ceea ce este complet neadevărat”, a spus el.

Publicația sârbă adaugă că cititorii au raportat și alte blocaje rutiere în nordul Kosovo. Sirene și împușcături au fost raportate, de asemenea, în cel puțin două orașe din nordul Kosovo.

Cartierul general al misiunii de menținere a păcii KFOR a declarat că „monitorizează situația și colectează informații”.

Nordul Kosovo este populat de etnici sârbi care dezaprobă separarea regiunii de Serbia. Prin urmare, aceștia folosesc în continuare moneda sârbă și dețin cetățenia sârbă.

Acordul dintre Serbia și Kosovo prevede utilizarea temporară a documentelor și plăcuțelor de înmatriculare neutre de către locuitorii din nordul Kosovo pentru o perioadă de cinci ani. Deși perioada de tranziție s-a încheiat de mult, toate încercările de a-i forța pe sârbii kosovari să adopte documente naționale nu au făcut decât să provoace proteste în masă.

De data aceasta, Kosovo intenționează să obțină ce vrea: documentele neutre și plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor vor deveni invalide începând cu 1 august.

Serbia este implicată activ în acest conflict, sprijinind sârbii kosovari. Președintele sârb Aleksandar Vučić a sugerat chiar o posibilă soluție militară. El a declarat că, dacă Priștina „decide să persecute sârbii, să maltrateze sârbii, să ucidă sârbi, Serbia va câștiga”.

Totuși, aceasta înseamnă o provocare pentru forțele de menținere a păcii KFOR și, în consecință, o declarație de război NATO.

Citește sursa

Sârbii încep să construiască baricade. În orașul de frontieră Kosovo se aud focuri de armă și sirene.

Duminică, 31 iulie, au izbucnit ciocniri armate în Mitrovica, în nordul Kosovo. Locuitorii locali au auzit sunete de focuri de armă automate. Sirenele au sunat în tot orașul, iar clopotele bisericilor au tras. Numeroase vehicule de urgență au fost observate în zona ciocnirilor.

„Jerusalem Post” relatează acest lucru.

Se menționează că unele drumuri din zonă sunt închise.

Președintele sârb Aleksandar Vučić a declarat deja că Serbia „nu s-a aflat niciodată într-o situație mai complexă și dificilă (în ceea ce privește Kosovo – UNIAN) decât cea de astăzi”. El a cerut părților să rămână calme și a subliniat că „dacă nu vor să mențină pacea, Serbia va câștiga”. Potrivit lui Srbija Danas, Vučić a declarat că „sârbii nu vor mai tolera persecuția”.

„Sârbii mi-au repetat asta de zece ori ieri. Aproape că am căzut în genunchi și i-am implorat să-mi dea pace. În cele din urmă, am reușit să obțin o promisiune că nu-i vor provoca și nici nu-i vor ataca pe albanezi, indiferent ce ar face. Situația este mult mai gravă decât își dau seama mulți oameni”, a subliniat el.

Aproximativ 200 de albanezi s-au adunat chiar dincolo de podul principal care desparte nordul și sudul Kosovska Mitrovica. Conform unor rapoarte neoficiale, aceștia se vor deplasa în zona Rudar, lângă Zvečan, pentru a instala baricade. De asemenea, cetățenii au blocat drumul principal cu un camion.

Motivul nemulțumirii publice a fost o modificare a regulilor de călătorie în Kosovo. Cetățenilor cu documente sârbești li se vor elibera permise de intrare și ieșire, iar pe 1 august va începe reînmatricularea vehiculelor cu numere de înmatriculare sârbești în Kosovo.

S-au format ambuteiaje la intrarea și ieșirea din Kosovo. Pasagerilor care călătoresc din Serbia li se recomandă să se întoarcă.

Kosovo, o provincie a Serbiei, și-a declarat independența în 2008, la zece ani după războiul brutal din 1998-1999.

Independența Kosovo a fost recunoscută de 97 din cele 193 de state membre ale ONU și de 22 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania nu recunoaște). Ucraina nu recunoaște nici Kosovo și consideră regiunea parte integrantă a Serbiei.

Să ne amintim că, ceva mai devreme, în Serbia au început discuțiile despre „denazificarea” țărilor balcanice.

Citește sursa

Ministerul român de Externe a numit harta difuzată de vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, care înfățișează un „plan de împărțire” a Ucrainei între statele vecine, propagandă și dezinformare.

Potrivit European Pravda, acest lucru a fost afirmat într-un comunicat al oficialilor de la București

„Considerăm că astfel de acțiuni fac parte din instrumentele de propagandă și dezinformare pe care Federația Rusă le folosește de mult timp... «Propunerile» și «analizele» care redesenează aleatoriu granițele statului și incită la încălcarea dreptului internațional nu sunt altceva decât încercări complet nereușite de a justifica propriile acțiuni care încalcă ordinea internațională bazată pe reguli”, a declarat Ministerul român de Externe.

Declarația adaugă că România susține pe deplin suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional și condamnă agresiunea neprovocată și nejustificată a Rusiei.

„România este și va rămâne un partener al Ucrainei și își reafirmă sprijinul deplin și cele mai profunde condoleanțe poporului ucrainean”, a menționat Ministerul Afacerilor Externe.

Și Bucureștiul oficial și-a reiterat sprijinul pentru acordarea Ucrainei statutului de candidat la aderarea la UE.

Conform Ukrainska Pravda, Medvedev a publicat o hartă, despre care se presupune că a fost creată de „analiști occidentali”, care împarte întreg teritoriul Ucrainei, cu excepția regiunii Kiev, între vecinii săi. De asemenea, a „dat” regiunile Cernăuți și Vinița României.

Citește sursa

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a cerut locuitorilor din regiunea Donețk să evacueze imediat. El a declarat că sute de mii de oameni rămân în zona de luptă, așa că evacuarea trebuie efectuată imediat. De asemenea, și-a exprimat disponibilitatea de a-i ajuta pe cei strămutați.

Volodimir Zelenski a îndemnat oamenii să vorbească cu rudele și prietenii pentru a-i convinge să plece și să-i ajute pe alții.

Autoritățile ucrainene se așteaptă să evacueze până la 220.000 de locuitori din Donbas.

„Suport deplin, asistență deplină — logistică și plăți. Avem nevoie doar de o decizie din partea oamenilor înșiși, care încă nu au luat-o singuri. Veniți, vă vom ajuta”, a promis președintele Ucrainei.

Citește sursa

7% ar vota împotriva aderării la NATO, iar alți 22% din populație nu ar participa la vot.

Majoritatea ucrainenilor ar susține aderarea Ucrainei la UE și NATO dacă s-ar organiza un referendum pe această temă. Aceasta arată un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev în perioada 6-20 iulie.

„Dacă s-ar organiza un referendum privind aderarea la UE, 81% dintre toți respondenții ar vota «pentru» aderare. Doar 4% ar vota «împotrivă» aderării. Restul de 15% nu ar vota sau nu știu cum să voteze. Sprijinul pentru aderarea la NATO a fost ceva mai mic, dar marea majoritate a ucrainenilor ar vota totuși «pentru» - 71% dintre toți respondenții”, se arată în raport.

7% ar vota împotriva aderării la NATO, iar alte 22% din populație nu a participat la vot sau nu știe cum să voteze.

Sociologii subliniază că, dacă s-ar fi convertit la respondenții care au participat la vot, 96% din voturi ar fi fost „pentru” la referendumul privind aderarea la UE, iar 91% din voturi ar fi fost „pentru” la referendumul privind aderarea la NATO.

Se observă că sprijinul pentru aderarea la UE și NATO se regăsește în toate regiunile, deși sprijinul tinde să scadă de la vest la est. Cu toate acestea, chiar și în rândul respondenților din sud și est, 77% și, respectiv, 71% dintre toți respondenții ar susține aderarea Ucrainei la UE, iar 65% și 56% ar susține aderarea la NATO.

Sociologii observă că sprijinul pentru aderarea la UE și NATO este semnificativ mai mare în rândul ucrainenilor vorbitori de limbă rusă: 53% susțin aderarea la UE, iar 51% susțin aderarea la NATO.

„Comparând sentimentele actuale cu cele de dinaintea Revoluției Demnității din 2013-2014, observăm o creștere a sprijinului pentru aderarea la UE de la 47% la 81% (și o scădere a procentului de susținători împotrivă de la 27% la 4%). În ceea ce privește NATO, înainte de 2013, doar 15-20% susțineau aderarea la organizație (majoritatea populației fiind opusă), în timp ce acum 71% o susțin și doar 7% se opun”, notează KIIS.

După cum a relatat 5.UA, 89% dintre ucraineni consideră că singurul scenariu acceptabil pentru încheierea războiului este restituirea tuturor teritoriilor, inclusiv a Crimeii și Donbasului.

Să ne amintim că majoritatea ucrainenilor cred în victoria asupra agresorilor ruși în următorul an.

Citește sursa

Olanda continuă să sprijine Ucraina, în special în această perioadă critică.

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și prim-ministrul olandez, Mark Rutte, au discutat despre cooperarea ucraineno-olandeză în domeniul apărării.

Șeful statului a anunțat acest lucru pe Twitter.

„Mențin contactul constant cu partenerii noștri. Am discutat cu premierul Mark Rutte despre progresul operațiunilor militare, cooperarea ucraineno-olandeză în domeniul apărării și sprijinul financiar al UE. Am subliniat importanța exportului rapid de cereale ucrainene pe cale maritimă”, a remarcat Zelenski.

Prim-ministrul olandez, Mark Rutte, a declarat că țara sa nu va reduce sprijinul militar pentru Ucraina în această vară.

Rutte a anunțat acest lucru pe Twitter.

„În urma recentei mele vizite, am discutat cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski despre acordul privind cerealele și atacurile cu rachete asupra porturilor Odesa și Mykolaiv. Olanda continuă să sprijine Ucraina, mai ales în această perioadă critică. Nu va exista nicio reducere a sprijinului militar al Olandei în această vară”, a subliniat Rutte.

Citește sursa

Șeful Autorității pentru Industrii de Apărare din Turcia, Ismail Demir, a declarat vineri că agenția sa nu ia în considerare în prezent o posibilă cooperare cu Rusia privind producția comună de drone.

Potrivit publicației European Pravda, Demir a făcut această declarație într-un interviu acordat publicației Hurriyet.

„Nu pot spune nimic. Nu există nimic pe agenda noastră la care să fi început să lucrăm. Acest proces este modelat de politicile Republicii Turcia. Vom lucra la aspectele tehnice ale problemei”, a spus el.

În urmă cu câteva zile, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan ar fi anunțat, la o reuniune a comitetului executiv central al Partidului său pentru Justiție și Dezvoltare, că Rusia și Emiratele Arabe Unite sunt interesate să producă drone turcești Bayraktar.

„Putin spune: haideți să lucrăm împreună. Emiratele Arabe Unite se oferă să construiască o fabrică de producție de drone”, a declarat președintele turc, conform publicațiilor.

Ca reamintire, în aprilie, Rusia s-a plâns Turciei de vânzarea către Ucraina a dronelor Bayraktar TB2, care au devenit unul dintre cele mai eficiente mijloace de contracarare a agresiunii rusești.

Anterior, Haluk Bayraktar, CEO-ul companiei turcești Baykar Makina, a declarat că nu va permite niciodată vânzarea de drone Bayraktar către Rusia și susține Ucraina în lupta sa pentru suveranitate și independență.

Citește sursa

Macedonia de Nord predă Ucrainei tancurile sovietice T-72, care urmau să fie dezafectate în următorii ani.

Despre aceasta a relatat RTS-ul macedonean, scrie Pravda Europeană.

Ministerul Apărării din Macedonia de Nord a confirmat transferul tancurilor T-72 către Ucraina, după ce imagini cu convoiul au apărut pe rețelele de socializare.

Ministerul Apărării a menționat că tancurile erau în serviciu într-o unitate care urma să fie desființată în curând. Decizia de a le transfera în Ucraina a fost justificată și de faptul că, în câțiva ani, aceste echipamente urmau să devină învechite și trebuiau înlocuite cu echipamente moderne. Numărul de tancuri transferate în Ucraina nu a fost specificat.

În total, din câte se știe, armata Macedoniei de Nord are în serviciu aproximativ 30 de tancuri T-72.

Ca o reamintire, recent s-a aflat că Polonia a transferat tancuri PT-91 Twardy.

Citește sursa

Prim-ministrul bulgar Kiril Petkov, al cărui guvern a pierdut o moțiune de neîncredere în iunie, dă vina pe influența și corupția rusești pentru acest lucru.

Petkov a vorbit despre acest lucru într-un interviu acordat publicației The Times, scrie European Pravda.

„Am luptat împotriva corupției la nivel local, dar am găsit un dușman mai mare – influența rusească. Nu am înțeles că corupția și influența rusească în Bulgaria sunt unul și același lucru. Corupția este cel mai bun instrument de politică externă al Moscovei în Balcani”, consideră politicianul bulgar.

Petkov și-a exprimat îngrijorarea că Rusia l-ar putea înlătura în sfârșit din politică la următoarele alegeri parlamentare, care sunt programate să aibă loc în toamnă, după încercări nereușite de a forma un nou guvern.

Șeful guvernului bulgar consideră că Rusia a început o campanie activă împotriva sa încă din aprilie, când Sofia a refuzat să plătească pentru gazul rusesc în ruble și a găsit surse alternative - mai exact, în Azerbaidjan.

„Gazul azer era de trei ori mai ieftin decât cel al Gazpromului, dar, dintr-un anumit motiv, guvernul anterior l-a respins. Au spus că nu există conductă, dar s-a dovedit că aveam un conector, care era suficient. Cineva a fost de acord să plătească de trei ori mai mult. Ar trebui să fii incredibil de prost sau corupt ca să faci asta”, crede Petkov.

Potrivit acestuia, în timpul anchetei, un SUV nou, plătit de o firmă de construcții rusească, a fost descoperit în garajul unui strateg politic al fostului guvern bulgar.

Petkov a comentat, de asemenea, decizia Bulgariei de a expulza 70 de angajați ai ambasadei Rusiei sub acuzația de spionaj.

„Sunt mai mult decât convins că unele dintre cele 70 de persoane pe care le-am expulzat au comunicat activ cu membrii parlamentului bulgar și au distribuit articole jurnaliștilor, gata de publicare. Ambasadorul rus a fost suspectat că a jucat un rol activ în acest sens, deoarece a dus politicieni în vacanță în Grecia. Aceasta este o interferență completă în afacerile interne”, a spus el.

Tensiunile diplomatice dintre Bulgaria și Rusia au escaladat după ce guvernul de la Sofia a decis să expulzeze 70 de angajați ai misiunii diplomatice ruse. Diplomații și oficialii ruși au plecat spre Moscova la începutul lunii iulie.

În urma acestui fapt, ambasadoarea rusă la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a emis un ultimatum autorităților bulgare pentru a-și schimba decizia, altfel, a amenințat ea, Rusia își va închide ambasada din Bulgaria.

Prim-ministrul Kirill Petkov a respins cererea Mitrofanova, declarând că „nu vom permite diplomaților străini să emită ultimatumuri”. Mitrofanova a declarat că va solicita autorităților de la Moscova să închidă ambasada din Bulgaria.

Citește sursa

Vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, continuă să vorbească despre „dezintegrarea” Ucrainei. El a decis să-și dezvăluie visele ascunse miercuri, 27 iulie, pe un canal de Telegram.

Un politician rus a publicat două hărți ale Europei, dintre care una arată Crimeea și Donbasul revenind Ucrainei.

„Următoarea imagine a viitorului luminos al țării sale i-a apărut în minte președintelui ucrainean, care suferea de substanțe psihotrope”, a scris Medvedev în legenda desenului.

Totuși, judecând după o altă hartă, fostul președinte rus folosește droguri mult mai puternice, sub influența cărora consideră Ucraina limitată la regiunea Kiev. Restul regiunilor sunt împărțite între țările vecine.

Toate regiunile de la sud și est de capitală au fost cedate Rusiei, Transcarpatia a fost ocupată de Ungaria, Polonia a capturat toate regiunile vestice, precum și regiunile Hmelnițki și Jitomir, iar Bucovina și, dintr-un anumit motiv, regiunea Vinița au fost anexate României.

Medvedev a susținut că această hartă a fost creată de „analiști occidentali”, dar nu i-a numit. Se pare că, în tirada sa delirantă, experții au dorit să rămână anonimi.

Medvedev a declarat anterior că, dacă Ucraina se alătură NATO și încearcă să recupereze Crimeea, „ar putea izbucni al Treilea Război Mondial”. Șeful adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei s-a îndoit, de asemenea, că Ucraina va exista măcar peste doi ani.

Citește sursa