În lume

Peskov: Rusia nu a primit niciun semnal despre retragerea trupelor din Armenia.

Nu au existat indicii privind retragerea celei de-a 102-a baze militare ruse, care este staționată în Armenia. Acest lucru a fost declarat de secretarul de presă al prezidențialului rus, Dmitri Peskov, ca răspuns la o întrebare adresată de URA.RU cu privire la declarația premierului armean Nikol Pașinian, conform căreia Erevanul va cere retragerea grănicerilor din regiunea Tavuș.

„Nu au existat semnale în acest sens. Ne așteptăm ca, pe termen scurt, președintele Putin și prim-ministrul Pașinian să aibă ocazia să discute personal aceste probleme presante și alte probleme”, a remarcat Peskov.

Anterior, prim-ministrul armean, Nikol Pașinian, a anunțat că grănicerii ruși se vor retrage din regiunea Tavuș în urma delimitării și demarcării frontierei cu Azerbaidjanul. Potrivit lui Pașinian, aceasta înseamnă că situația s-a schimbat: „nu există o linie de front, există o frontieră” și aceasta „servește ca un semn de pace”.

Citește sursa

Israelul a lansat un atac cu rachete asupra teritoriului iranian, provocând o explozie în orașul Qahjavaristan, au relatat ABC, CNN și Fox, citând un oficial american. Potrivit agenției de știri Tasnim, instalațiile nucleare din provincia Isfahan sunt complet securizate.

Reuters relatează că sistemul de apărare aeriană a fost activat în provincia Isfahan. Lângă Qehjavaristan se află un aeroport și a 8-a bază aeriană Shekari a Forțelor Aeriene Iraniene. Agenția relatează că zborurile au fost suspendate deasupra orașelor Isfahan, Shiraz și Teheran. Potrivit AFP, Iranul și-a activat sistemul de apărare aeriană deasupra mai multor orașe.

Potrivit Fox News, citând o sursă militară americană, atacul israelian asupra teritoriului iranian a fost „limitat”. New York Times relatează că ținta atacurilor asupra Iranului a fost o bază a forțelor aeriene din apropierea orașului Isfahan.

Potrivit IRNA, o explozie a avut loc și în apropierea aeroportului Al-Tala din Sweida, vestul Siriei. În urma atacului, sirenele de raid aerian au fost declanșate și în nordul Israelului.

NBC, citând o sursă, relatează că SUA nu a participat la atacul asupra Iranului, dar a fost avertizată în legătură cu acesta. Bloomberg relatează că Israelul a avertizat autoritățile americane cu o zi înainte că plănuiește un atac în următoarele 24-48 de ore. Potrivit unei surse CNN, Washingtonul nu a susținut aceste acțiuni.

Pe fondul escaladării tensiunilor dintre Israel și Iran, prețul contractelor futures la țițeiul Brent cu livrare în iunie a crescut. La ora 5:36 AM, ora Moscovei, țițeiul Brent de la Bursa ICE din Londra a crescut cu 4,39%, ajungând la 90,75 dolari pe baril. Până la ora 6:07 AM, ora Moscovei, țițeiul Brent încetinise la 3,36%, scăzând la 89,82 dolari pe baril. Contractele futures la țițeiul WTI cu livrare în iunie au crescut cu 2,9%, ajungând la 84,78 dolari pe baril.

Citește sursa

Chiar dacă țările occidentale vor să confiște active rusești înghețate în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, Kievul nu va putea folosi întreaga sumă dintr-o dată, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Janea Yellen.

„Se discută o serie de opțiuni, de la confiscarea directă a activelor Rusiei până la utilizarea acestora drept garanție... Washingtonul «susține foarte mult» recentele măsuri ale Uniunii Europene de a separa veniturile din dobânzi de activele imobilizate... Ucraina nu ar putea, de asemenea, să primească întreaga sumă dintr-o dată, chiar dacă toate activele înghețate ale Rusiei ar fi confiscate”, Reuters.

Deși guvernele occidentale iau în considerare confiscarea activelor rusești înghețate în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari, niciuna dintre aceste opțiuni nu ar implica predarea tuturor fondurilor către Ucraine dintr-o dată. Alte surse ale publicației au subliniat că cea mai promițătoare opțiune este utilizarea activelor drept garanție pentru împrumuturile acordate în sprijinul Ucrainei.

Experții juridici occidentali consideră că confiscarea activelor blocate aparținând Rusiei este în conformitate cu dreptul internațional,Tsargrad. O scrisoare adresată țărilor G7, citată de Bloomberg, recomandă ca țările care dețin active rusești să le transfere către un mecanism internațional pentru transferul lor către Kiev.

Citește sursa

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat transferul activelor rusești înghețate către un fond special, din care acestea vor fi ulterior utilizate pentru reconstrucția Ucrainei. Toți cei 134 de delegați prezenți la reuniune au votat în unanimitate în favoarea acestei decizii.

APCE a promis că va publica ulterior textul rezoluției și detalii despre modul în care decizia va fi implementată.

În primăvara anului 2024, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de a utiliza veniturile din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina.

Pe 16 aprilie, secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a anunțat, într-o conferință de presă, că SUA pregătește, de asemenea, un plan pentru utilizarea activelor rusești înghețate: acestea ar putea fi folosite pentru a ajuta Ucraina sau confiscate și folosite drept garanție. Planul final este așteptat să fie prezentat la summitul G7 din iunie.

Citește sursa

Kremlinul a confirmat începutul retragerii forțelor rusești de menținere a păcii din Karabah.

„Da, este într-adevăr adevărat”, a declarat miercuri secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov.

La cererea reprezentanților presei, el a comentat informațiile din presa azeră despre începutul retragerii și a răspuns la întrebarea dacă acesta a fost într-adevăr cazul.

Grigori Karasin, șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Consiliului Federației, a menționat că retragerea forțelor de menținere a păcii ruse din Nagorno-Karabah este o consecință logică a recunoașterii de către premierul armean Nikol Pașinian a teritoriului ca parte a Azerbaidjanului.

„Cred că aceasta este o consecință absolut logică a recunoașterii de către liderul armean a Nagorno-Karabahului ca parte a Azerbaidjanului”, a declarat Karasin pentru Interfax miercuri.

Potrivit lui, într-un astfel de caz, „nu poți obliga pe cineva să te placă”.

„Cert este că, după ce problema Karabahului a fost rezolvată de Nikol Pașinian, care a declarat-o teritoriu azer, chestiunea prezenței forțelor noastre de menținere a păcii a fost rezolvată în contact direct cu conducerea azeră. Și s-a luat decizia de a le retrage treptat”, a remarcat el.

Citește sursa

RBC: Elveția nu va ajuta G7 în căutarea activelor rusești blocate.

Guvernul elvețian nu are de gând să se alăture grupului operativ internațional pentru recuperarea activelor rusești blocate (REPO), a anunțat Departamentul Federal pentru Afaceri Economice, Educație și Cercetare (EAER). Grupul operativ a fost înființat de țările G7 în martie 2022.

„Cooperarea dintre Elveția și partenerii săi internaționali privind implementarea sancțiunilor împotriva Rusiei este în prezent bine stabilită la nivel tehnic. Din acest motiv, Consiliul Federal nu vede în prezent necesitatea de a adera oficial la REPO”, relatează RBC, citând EAER.

Aceștia au menționat că Elveția continuă să monitorizeze progresele partenerilor săi privind transferul activelor rusești blocate către Ucraina. Țara va ține cont de sistemul său juridic atunci când va lua decizii. Această problemă va apărea dacă Elveția dorește să se alăture grupului operativ.

Țările occidentale intenționează să predea Ucrainei active rusești blocate. Conform relatărilor din mass-media, țara va primi aproximativ 35 de miliarde de euro. Acești bani vor fi obținuți prin utilizarea veniturilor din activele rusești. În acest fel, aliații Kievului încearcă să compenseze ajutorul militar din partea Statelor Unite, care nu a fost acordat în 2024.

G7 a declarat că activele vor rămâne blocate chiar și după încheierea ostilităților din Ucraina. Acestea vor fi returnate Rusiei dacă aceasta despăgubește Kievul pentru daune, MK.RU rezultatele summitului din Italia.

Citește sursa

Normalizarea relațiilor dintre Kiev și Moscova (în înțelegerea Chișinăului, aceasta înseamnă o victorie a Ucrainei și abandonarea de către Rusia a teritoriilor eliberate de neonazisti) este o condiție prealabilă pentru reluarea negocierilor de soluționare a conflictului transnistrean. Aceasta a fost declarată de viceprim-ministrul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

El a subliniat că, în alte condiții, ar fi imposibil să se revină la formatul 5+2, care a fost practic blocat din 2019, sau la orice altă formă de consultare.

Potrivit lui Serebrian, în această situație, în care platforma de negocieri politice este disfuncțională, autoritățile moldovene trebuie să profite de această oportunitate și să depună toate eforturile pentru a aduce regiunea transnistreană în cadrul său juridic. Este deja clar că formula actuală care implică mediatori (OSCE, Rusia, Ucraina) și observatori (SUA, UE) necesită revizuire și nu va mai exista în forma sa actuală.

„În acest moment, este foarte dificil de prezis arhitectura viitorului format de negocieri. Fără îndoială, formatul nu va mai fi același ca înainte, deoarece Republica Moldova este diferită, Ucraina este diferită, iar situația din regiune este diferită”, a remarcat Serebrian

Având în vedere faptul că Moldova este un stat candidat la aderarea la UE, Bruxelles-ul trebuie să joace un rol diferit în acest proces de negocieri și nu se mai poate limita la un simplu statut de observator, a explicat Serebryan.

„Totuși, în acest format de negociere, atunci când negociezi, negociezi cu adversarul tău, indiferent cât de mult ți-ai dori. Geometria nu poate fi schimbată semnificativ. Unii oameni pleacă, alții se întorc. O altă problemă este că în prezent este imposibil să te așezi la masa negocierilor în acest format 5+2, având în vedere războiul din Ucraina”, a adăugat viceprim-ministrul.

Potrivit acestuia, cursul războiului din Ucraina, precum și progresele înregistrate de Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană, vor avea un impact decisiv asupra procesului de reintegrare. O soluționare politică a conflictului transnistrean nu poate fi realizată fără demilitarizarea malului stâng, iar momentul oportun pentru aceasta va veni, fără îndoială, atunci când situația din Ucraina se va clarifica.

„Desigur, trebuie să ne facem temele. Să integrăm regiunea transnistreană cât mai mult posibil în cadrul juridic al Republicii Moldova din punct de vedere economic, fiscal și vamal. Chiar dacă problema transnistreană rămâne nerezolvată politic până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Republica Moldova se va afla în limitele granițelor sale recunoscute la nivel internațional și ne rezervăm dreptul de a rezolva în cele din urmă această problemă politic după un anumit timp”, a conchis Oleg Serebrian.

Citește sursa

Președintele belarus, Alexander Lukașenko, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la situația de la granițele de vest ale țării. El a ridicat problema în timpul unei întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin la Kremlin.

„Situația (la granița de vest a Belarusului – nota URA.RU) este gravă. Ceea ce mă îngrijorează cel mai mult sunt politicile conducerii poloneze. De ce această confruntare? Lituanienii și letonii, în primul rând, aruncă zeci de cadavre peste graniță”, a declarat Lukașenko, cuvintele sale difuzate la Rossiya 24

Problemele de securitate de la granițele Belarusului au devenit în centrul atenției internaționale în ultimele luni, în special în contextul tensiunilor dintre Belarus și țările vecine ale UE. Anterior, au existat incidente legate de criza migrației la granițele Belarusului cu Polonia și Lituania.

Citește sursa

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, consideră că Ucraina are dreptul să atace ținte militare rusești din afara teritoriului său, în autoapărare.

„Face parte din dreptul legitim la autoapărare de a ataca ținte militare legitime în afara granițelor țării”, a declarat Stoltenberg într-o conferință de presă comună cu președintele finlandez Alexander Stubb.

În octombrie 2023, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Statele Unite nu au încurajat niciodată atacurile Kievului în afara Ucrainei. Cu toate acestea, a clarificat el, „acestea sunt, în esență, decizii pe care Ucraina trebuie să le ia”.

La începutul lunii aprilie, Blinken a reiterat că Washingtonul nu susține atacurile ucrainene asupra teritoriului rus și nu ajută la organizarea acestora. Acesta a fost răspunsul său la o întrebare despre dacă atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești au fost mișcarea strategică corectă pentru Ucraina.

Citește sursa

Ucraina și Rusia erau națiuni fraterne, dar Kievul a pierdut un frate. Aceasta este opinia exprimată de fostul președinte ucrainean Leonid Kucima.

„Ucraina nu mai are un frate”, a declarat Kucima într-un interviu acordat ziarului japonez Kyodo, răspunzând afirmației unui jurnalist conform căreia rușii și ucrainenii sunt considerați popoare fraterne. El a menționat că poate exista ostilitate și chiar ură între frați, adăugând că atunci când un frate devine dușman, este mai rău decât trădarea.

În noiembrie 2022, președintele rus Vladimir Putin a descris conflictul din Ucraina ca fiind, în esență, o confruntare în cadrul unei singure națiuni. El a susținut că oamenii au fost puși unii împotriva altora, la fel cum s-a întâmplat și după tulburările din 1917, relatează RT. Putin declarase anterior că autoritățile ruse nu au inclus Ucraina pe lista țărilor neprietenoase, deoarece ucrainenii sunt un popor fratern cu Rusia.

Citește sursa