Invazia Rusiei în Ucraina

Valeri Fadeev, șeful Consiliului Prezidențial pentru Drepturile Omului, a propus ridicarea restricțiilor sanitare privind recrutarea militară obligatorie, relatează RIA Novosti

Potrivit lui Fadeev, este necesară revenirea la un sistem de recrutare universală, prin care fiecare tânăr, indiferent de condiția sa fizică, trebuie să servească în armată. „Dacă cineva se simte rău, să servească în bucătărie sau să lucreze ca funcționar la cartierul general, dar toată lumea trebuie să servească”, a declarat Fadeev la Forumul Juridic de la Belgorod.

Fadeev a remarcat că, în prezent, doar un sfert sau o treime dintre tineri servesc în armată, ceea ce, în opinia sa, este insuficient, având în vedere „războiul lung” în care consideră că se află lumea. Șeful Consiliului pentru Drepturile Omului a subliniat că serviciul militar obligatoriu pentru toți tinerii nu este doar o chestiune de apărare, ci și o parte a formării unui nou sistem socio-cultural.

În discursul său, Fadeev a atins și subiectul cheltuielilor militare, menționând că Rusia nu ar trebui să se teamă să cheltuiască resurse semnificative pentru apărare. El a dat exemplul URSS, afirmând că prăbușirea acesteia nu s-a datorat cheltuielilor militare mari, ci unor probleme ideologice. „Unii vor spune: vreți arme în loc de unt. Nu. Fără arme, fără unt”, a adăugat el, subliniind necesitatea finanțării apărării pentru a asigura securitatea țării.

Această declarație vine pe fondul unei creșteri recente a efectivelor autorizate ale Forțelor Armate Ruse. În decembrie 2023, președintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care numărul efectivelor armatei crește la 2,209 milioane de militari, dintre care 1,32 milioane vor fi militari activi. Aceasta vine în urma creșterii efectivelor armatei care a început în 2022, când acestea au fost majorate la 2,039 milioane de militari. Astfel, Putin a mărit efectivele armatei cu peste 300.000 de militari în doi ani.

Peste 150.000 de persoane au fost evacuate în urma luptelor din zonele de frontieră ale regiunii Kursk. Acest lucru a fost anunțat de guvernatorul regional, Alexey Smirnov, la ultima ședință a consiliului de administrație al Ministerului Agriculturii din Rusia, relatează .

Guvernatorul a menționat că relocarea a avut loc în zone sigure din regiune.

Potrivit lui Smirnov, 94 de afaceri din opt raioane ale regiunii au fost avariate în urma atacurilor forțelor ucrainene. Situația din zonele de frontieră a rămas tensionată de la începutul luptelor pe 6 august.

Pe 10 septembrie, trupele rusești au lansat o contraofensivă majoră menită să deplaseze forțele ucrainene din mai multe așezări din zona de frontieră. Conform ultimelor rapoarte, operațiunea a avut succes, mai multe așezări fiind eliberate.

online a apărut care arăta doi turiști îndepărtând o mină marină de pe coasta Mării Negre din Soci.

Imaginile arată bărbați scoțând din apă o minge neagră, cu țepi, care seamănă cu o muniție plutitoare. S-a raportat că obiectul ar putea fi o mină ucraineană, dar autoritățile din Soci au negat acest lucru. Administrația orașului a declarat că nu au existat rapoarte despre găsirea unei mine, iar descoperirea nu a fost confirmată.

Anterior, mai multe canale Telegram și instituții media au relatat descoperirea unei mine. În ciuda acestui fapt, autoritățile au remarcat că nu a fost identificată nicio amenințare, iar videoclipul care arată turiștii comportându-se calm ridică îndoieli.

Incidentul a atras atenția după ce minele ucrainene au fost descoperite și demontate în alte părți ale Mării Negre, sporind anxietatea în rândul turiștilor.

Forțele armate ucrainene au capturat 594 de soldați ruși în timpul unei operațiuni în regiunea Kursk, a declarat pentru BBC comandantul șef al Forțelor Armate Ucrainene, Oleksandr Syrsky. Potrivit BBC, această operațiune a fost un răspuns la bombardamentul regulat al teritoriului ucrainean de către forțele ruse.

În cadrul forumului „Ucraina 2024. Independență”, Syrsky a subliniat că armata rusă este obligată să transfere forțe semnificative în sectorul Kursk, ceea ce le deviază de la alte regiuni importante din punct de vedere strategic.

Potrivit lui Syrsky, Ucraina a lansat o ofensivă în regiunea Kursk pentru a crea o zonă de securitate și a opri bombardamentele de pe teritoriul rus. El a menționat că unul dintre obiectivele operațiunii a fost de a deturna forțele rusești de pe alte fronturi, în special din regiunea Donețk, unde Rusia continuă să-și mărească numărul de trupe.

Washington Post, care a examinat înregistrări video cu prizonieri ruși, a concluzionat că forțele ucrainene au capturat cel puțin 247 de soldați ruși, deși numărul real ar putea fi semnificativ mai mare. Majoritatea sunt recruți.

Forțele ucrainene controlează în prezent 1.294 de kilometri pătrați de teritoriu și 100 de așezări în regiunea Kursk. Surse oficiale rusești nu au confirmat aceste date și nici nu au comentat afirmațiile privind pierderile.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, a numit situația de la Centrala Nucleară de la Kursk „serioasă”. Potrivit ziarului Podmoskovie Segodnya, Grossi a vizitat Centrala Nucleară de la Kursk pe 27 august pentru a evalua situația de la fața locului. Vizita a avut loc pe fondul unor relatări despre posibile provocări din partea Ucrainei.

În timpul vizitei sale, Grossi s-a întâlnit cu directorul general al Rosatom, Alexey Likhachev, și cu alți angajați ai centralei pentru a evalua personal situația și a discuta măsurile de asigurare a securității instalației. Grossi a subliniat necesitatea evitării utilizării centralelor nucleare în scopuri militare, evidențiind riscurile asociate cu un potențial conflict nuclear.

Șeful AIEA a atras atenția și asupra acuzațiilor recente la adresa Ucrainei, care se presupune că ar pregăti să creeze o „bombă murdară”. Grossi a respins aceste acuzații, confirmând că în prezent nu există indicii că Ucraina ar lua astfel de măsuri.

Într-o declarație pe rețelele de socializare, J. Grossi și-a împărtășit impresiile despre vizită, subliniind gravitatea situației de la Centrala Nucleară Kursk și necesitatea atenției internaționale. El a cerut respectarea normelor și acordurilor internaționale de securitate nucleară, în special în contextul conflictului continuu din regiune.

Rusia a lansat un atac combinat asupra Ucrainei, avariand două instalații energetice din regiunea Kiev, inclusiv barajul Centralei Hidroelectrice Kiev, relatează TSN

Potrivit șefului Departamentului de Operațiuni Speciale din Kiev, Ruslan Kravchenko, accesul la baraj va fi restabilit până seară, iar acesta nu a suferit daune critice datorită forțelor de apărare aeriană.

Expertul în locuințe și utilități, Oleh Popenko, a remarcat că principala țintă a atacurilor rusești a fost sistemul energetic al Ucrainei. El a avertizat asupra posibilelor pene de curent orare la Kiev încă din septembrie, care ar putea continua până la începutul sezonului de încălzire.

Popenko i-a liniștit, de asemenea, pe locuitorii Kievului, afirmând că nu există nicio amenințare cu inundațiile în oraș, deoarece barajul Centralei Hidroelectrice din Kiev este capabil să reziste la pagube semnificativ mai mari.

A trecut un an de la moartea lui Evgheni Prigojin, fondatorul PMC-ului Wagner, însă figura sa continuă să genereze interes și discuții. După cum relatează , Prigojin a lăsat în urmă nu doar proiecte de amploare, ci și declarații remarcabile care au devenit cartea sa de vizită.

În aceeași zi, locuitorii din Sankt Petersburg aduc flori la mormântul său, iar la Moscova, fanii creează monumente neobișnuite pentru PMC-ul Wagner.

Evgheni Prigojin și-a început călătoria de la începuturi modeste. După ce a ispășit pedepse cu închisoarea și a început cariera de antreprenor, a construit o afacere de succes în domeniul restaurantelor, inclusiv renumitul New Island. În 2013, a fondat Internet Research Agency și compania militară privată Wagner, pe care a numit-o ulterior „cea mai bună armată din lume”.

Prigojin era cunoscut pentru opiniile sale filozofice despre viață și moarte, declarându-și în repetate rânduri disponibilitatea de a înfrunta inevitabilul. Citatele sale, precum „Vom merge cu toții în iad, dar în iad vom fi cei mai buni”, continuă să rezoneze și să stârnească discuții.

Viața și opera sa au lăsat o amprentă vizibilă asupra istoriei Rusiei, iar afirmațiile sale continuă să fie citate și astăzi.

Peste 133.000 de locuitori au fugit din zonele de frontieră ale regiunii Kursk din cauza escaladării situației pe fondul atacurilor Forțelor Armate Ucrainene, potrivit guvernatorului interimar Alexey Smirnov, potrivit BFM.

Opt districte incluse în zona de evacuare sunt amenințate cu evacuare suplimentară, deoarece acolo locuiesc aproximativ 152.000 de persoane.

Potrivit lui Smirnov, în întreaga regiune au fost create rezerve suficiente de medicamente, sânge și paturi de spital. Locuitorii evacuați au fost plasați în centre de cazare temporară și la rude. Au fost înființate în total 50.524 de tabere de cazare temporară, care pot găzdui 64.000 de persoane.

Președintele rus a susținut propunerea de a oferi victimelor plăți automate de 15.000 de ruble.

Tribunalul districtual Khoroshevsky din Moscova l-a condamnat în lipsă pe fostul deputat al Dumei de Stat, Dmitri Gudkov, la opt ani de închisoare, sub acuzația de răspândire de informații false cu bună știință despre acțiunile armatei ruse.

Potrivit publicației The Insider, cazul a fost deschis ca răspuns la un videoclip publicat pe YouTube în aprilie 2022, în care acuza trupele ruse de crime pe teritoriul ucrainean, în special în Bucha, Irpen și Borodyanka.

Potrivit al tribunalelor de drept general din Moscova, Gudkov a fost acuzat de încălcarea articolului 207.3 din Codul penal rus, care se referă la diseminarea de informații false motivate de ură politică. Gudkov se află în prezent în afara Rusiei.

Acuzația împotriva lui Gudkov s-a bazat pe un videoclip publicat de acesta pe YouTube în aprilie 2022. În videoclip, Gudkov a formulat acuzații împotriva trupelor ruse, susținând crime comise în Bucha, Irpen și Borodyanka și susținând că armata rusă bombarda în mod deliberat clădiri rezidențiale și gări din Ucraina.

Dmitri Gudkov este cunoscut pentru activitățile sale politice active, fiind deputat din Duma de Stat pentru partidul „O Rusie Dreaptă” până în 2013, când a fost exclus pentru participarea la proteste. Ulterior, a fondat platforma Democraților Uniți și a ocupat funcția de președinte al Partidului Schimbării. După izbucnirea conflictului militar din Ucraina, a devenit membru al Comitetului Anti-Război din Rusia și a fost adăugat în registrul „agenților străini” în februarie 2023.

În noaptea de 21 august, Moscova a fost atacată de 10 drone, conform relatării primarului Serghei Sobianin.

Primele trei drone au fost doborâte în Podolsk în jurul orei 3:00 dimineața, în timp ce se apropiau de capitală. Celelalte șapte drone au fost distruse de sistemele de apărare aeriană în următoarea oră, deși Sobyanin nu a specificat unde exact s-a întâmplat acest lucru. Conform rapoartelor preliminare, nu există victime sau pagube, iar serviciile de urgență lucrează la fața locului.

Ministerul rus al Apărării, la rândul său, a raportat distrugerea a 11 drone deasupra regiunii Moscova. Potrivit lui Sobyanin, acest atac a fost „una dintre cele mai mari tentative de a ataca Moscova cu drone” de la începutul războiului din Ucraina. Primarul a menționat că atacul a fost respins cu succes datorită unei „apărări stratificate”. El a amintit, de asemenea, că pe 13 august a declarat că „cerul Moscovei este protejat mai fiabil decât în ​​alte regiuni”, subliniind că, în ultimul an, nicio dronă nu și-a atins ținta.

Anterior, pe 11 iulie, Sobyanin a raportat distrugerea unei drone în districtul urban Stupino. O dronă care se îndrepta spre Moscova a fost, de asemenea, doborâtă la Podolsk în noaptea de 10 mai. Cel mai recent atac la scară largă asupra Moscovei a avut loc pe 17 martie, ziua alegerilor prezidențiale ruse. Apoi, cinci drone au fost doborâte în districtele urbane Ramenskoye, Domodedovo și Stupino și, ca și în acest caz, nu au existat victime sau pagube.

Pe lângă Moscova, regiunile Briansk, Tula și Kaluga au fost, de asemenea, atacate de drone în noaptea de 21 august, fiind distruse respectiv, trei drone. O rachetă a fost doborâtă în regiunea vestică Rostov, iar în regiunea Belgorod, guvernatorul Veaceslav Gladkov a raportat distrugerea mai multor ținte aeriene.