Invazia Rusiei în Ucraina

În special, planul de mobilizare parțială a fost îndeplinit în proporție de 66%.

Până la mijlocul lunii octombrie, Federația Rusă mobilizase 200.000 de oameni pentru războiul împotriva Ucrainei.

Potrivit Departamentului de Presă și Informații al Ministerului Apărării din Ucraina, Anna Maliar, viceministrul Apărării din Ucraina, a declarat acest lucru în cadrul unei conferințe de presă.

Maliar a relatat că, potrivit serviciilor secrete ucrainene, până la mijlocul lunii octombrie, 200.000 de persoane, sau 66% din plan, fuseseră recrutate în Federația Rusă.

Potrivit acesteia, inamicul finalizează în prezent numărul de 107 efective și formarea a 24 de regimente și batalioane regulate și de rezervă, cu un efectiv total de aproximativ 146 de mii de oameni.

„Acest lucru se întâmplă în toate districtele militare ale Federației Ruse, în Flota de Nord și în forțele aeropurtate”, a clarificat ea.

Maliar a menționat că, din cauza ritmului accelerat al mobilizării, armata rusă se confruntă cu probleme legate de lipsa unor cazărmi și locuințe suficiente, a unor facilități de instruire și a unor echipamente pentru a sprijini personalul mobilizat, precum și a unor instructori care să-l pregătească pentru participarea la operațiuni de luptă.

„În această situație, trebuie să înțelegem că inamicul este cu adevărat dezorganizat, iar armata rusă este coruptă și în dezordine, dar îl luăm în serios pe inamic și luăm în serios și intențiile pe care inamicul le demonstrează prin mobilizarea sa și ne pregătim să ripostăm”, a spus ea.

Mobilizarea în Rusia

După cum a relatat UNIAN, președintele rus Vladimir Putin a anunțat mobilizarea personalului militar rus în rezervă pe 21 septembrie. Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a declarat atunci că aproximativ 300.000 de militari erau planificați pentru mobilizare.

Ulterior s-a aflat că, în legătură cu aceasta, Federația Rusă va organiza absolvirea anticipată a cadeților de la școlile militare pentru a fi trimiși pe front în Ucraina.

Potrivit SBU, soldații mobilizați au apărut pe linia frontului în Ucraina încă de la începutul lunii octombrie. Direcția Principală de Informații (GUR) a raportat că aceștia au sosit fără o instruire adecvată și nu li s-a oferit tot ce le trebuia, inclusiv uniforme militare.

Citește sursa

Un expert rus le-a cerut prezentatorilor TV să nu „agite atmosfera” și să nu întrebe despre dronele iraniene din armata rusă, deoarece toată lumea „știe deja că sunt iraniene”. Un incident curios a avut loc pe canalul de televiziune RBC.

Ruslan Kuhov, directorul Centrului pentru Analiza Strategiilor și Tehnologiilor și membru al consiliului public din cadrul Ministerului Apărării din Rusia, a fost invitatul în studio. După ce a fost invitat la conversație, a crezut că a existat o pauză în emisiune și le-a cerut gazdelor să nu pună întrebări despre dronele iraniene.

„Nu vom agita prea mult lucrurile, așa că vă implor să nu vă concentrați prea mult pe aceste [chestiuni] iraniene. Cum spunea clasicul, există un fund, dar nu există cuvinte. Știm cu toții că sunt iranieni, dar autoritățile nu au recunoscut acest lucru”, a declarat expertul reporterilor în privat.

Prezentatorul nu l-a corectat și nici nu l-a rugat să repete, trecând la întrebări legate de schimbările de pe piața globală.

Pe 16 octombrie, The Washington Post, citând surse din agențiile de informații americane, a relatat că Iranul a fost de acord în secret să furnizeze Rusiei nu doar drone, ci și rachete balistice sol-sol. Aceste rachete sunt Fateh-110 și Zulfiqar, care, potrivit publicației, au o rază de acțiune de 300, respectiv 700 de kilometri.

Zeci de drone Mohajer-6 și un „număr mare” de drone kamikaze Shahed-136 ar putea fi, de asemenea, furnizate. Ambele drone au fost deja folosite de armata rusă împotriva Ucrainei încă din august.

Iranul neagă public livrările, în timp ce dronele kamikaze Shahed-136 au fost redenumite Geran-2 în Rusia, în încercarea de a le prezenta drept profituri rusești.

Uniunea Europeană intenționează să impună sancțiuni împotriva Iranului din cauza războiului din Ucraina. Ucraina declară că ar putea preda UE un „sac de dovezi” despre dronele iraniene folosite pe câmpul de luptă.

Miniștrii de externe din mai multe țări ale UE au cerut extinderea sancțiunilor împotriva Iranului dacă se poate confirma implicarea țării în acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei.

Anterior, ministrul iranian de externe, Hossein Amir-Abdollahian, a declarat într-o convorbire telefonică cu ministrul portughez al Apărării că Iranul nu furnizează și nu va furniza nicio țară arme care ar putea fi folosite în războiul din Ucraina. Kremlinul neagă, de asemenea, orice informații despre transporturi de arme din Iran.

Citește sursa

Poporul ucrainean a fost desemnat laureat al Premiului Andrei Saharov pentru libertatea de gândire din 2022. Decizia a fost luată miercuri, 19 octombrie, la Strasbourg, de către Prezidiul Parlamentului European, din care fac parte președinta Roberta Metsola și șefii tuturor grupurilor parlamentare.

Parlamentul European a remarcat „pierderile incredibile de vieți omenești și orașele și satele distruse” ale poporului ucrainean și lupta acestuia pentru a-și apăra patria, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, precum și libertatea, democrația, statul de drept și valorile europene. Deputații europeni au lăudat, de asemenea, curajul, rezistența și dăruirea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski față de poporul său, precum și rolul persoanelor, al reprezentanților societății civile și al instituțiilor statului și publice.

„Acest premiu este pentru acei ucraineni care luptă. Pentru cei care au fost forțați să fugă. Pentru cei care și-au pierdut cei dragi. Pentru toți cei care se ridică și luptă pentru ceea ce cred. Știu că poporul curajos al Ucrainei nu va renunța și nici noi”, a declarat Roberta Metsola. „Războiul de agresiune neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei are un impact uriaș asupra poporului ucrainean. Ei (ucrainenii – ed.) nu luptă doar pentru a-și apăra casele, suveranitatea, independența și integritatea teritorială, ci apără și libertatea, democrația, statul de drept și valorile europene pe câmpul de luptă împotriva unui regim brutal care urmărește să submineze democrația noastră și să slăbească și să divizeze Uniunea noastră”, a adăugat președinta Parlamentului European.

Ceremonia de premiere va avea loc în decembrie

Ceremonia de premiere va avea loc pe 14 decembrie la Strasbourg. Cei trei finaliști, anunțați pe 13 octombrie, includ poporul Ucrainei, fondatorul Wikileaks, Julian Assange, și Comisia Adevărului din Columbia.

Premiul pentru Libertatea Gândirii, numit după fizicianul sovietic și activist pentru drepturile omului Andrei Saharov, a fost înființat de Parlamentul European în 1988 și acordat persoanelor sau organizațiilor neguvernamentale care s-au remarcat în apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Premiul este de 50.000 de euro. În 2021, premiul a fost acordat liderului opoziției ruse încarcerat, Alexei Navalnîi; cu un an înainte, opoziției belaruse; iar în 2018, regizorului ucrainean Oleg Sențov, care era pe atunci închis în Rusia.

Citește sursa

Producătorul auto german Volkswagen caută un investitor dispus să cumpere fabrica sa rusească din Kaluga.

Despre aceasta a relatat RBC-Ucraina cu referire la Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Cu fiecare etapă de escaladare, probabilitatea ca vom putea produce din nou acolo în viitorul apropiat scade”, a declarat unul dintre managerii de top ai companiei, care a dorit să rămână anonim.

Potrivit acestuia, concernul german are o dorință clară de a părăsi complet Rusia. Conducerea companiei a ajuns la concluzia că aceasta este singura opțiune în situația actuală.

Serviciul de presă european al Volkswagen a confirmat că are în vedere diverse opțiuni pentru viitorul afacerii sale din Rusia, inclusiv o vânzare către terți, dar încă nu a fost luată o decizie finală.

Anterior, s-a raportat că firma suedeză Volvo Group intenționează să își vândă total sau parțial afacerea din Rusia.

Ca o reamintire, ieri a devenit cunoscut faptul că gigantul petrolier american Exxon Mobil a părăsit complet Rusia, după ce guvernul rus a încetat unilateral participarea sa la proiectul de petrol și gaze Sakhalin-1.

Citește sursa

În perioada 19-20 octombrie, vor avea loc întreruperi masive de curent programate pentru a reduce sarcina pe rețea.

Aproximativ 40% din infrastructura energetică a Ucrainei este grav avariată.

Conform unui corespondent UNIAN, anunțul a fost făcut în cadrul unui teledon de către consilierul ministrului pe probleme energetice, Oleksandr Kharchenko.

„Din păcate, conform noilor date, aproximativ 40% din infrastructura generală este grav avariată. Reparațiile și reconectarile sunt în curs de desfășurare, dar sunt așteptate întreruperi astăzi și mâine. Aceste întreruperi nu vor fi doar de urgență, ci și planificate, menite să reducă încărcarea rețelei”, a declarat Harcenko.

El le-a cerut încă o dată ucrainenilor să economisească energie electrică și să nu pornească aparate electrocasnice inutile.

Atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene

După cum a relatat UNIAN, ocupanții ruși au vizat infrastructura energetică a Ucrainei în ultimele săptămâni. Din cauza pagubelor rezultate, guvernul le-a cerut ucrainenilor să consume conștiincios energie electrică în orele de vârf - între orele 17:00 și 23:00.

Anterior, președintele Zelenski a relatat că, începând cu 10 octombrie 2022, atacurile rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina au distrus o treime din centralele electrice ale acesteia, provocând pene de curent pe scară largă în toată țara.

„Un alt tip de atac terorist rusesc: care vizează infrastructura energetică și cea critică. Din 10 octombrie, 30% din centralele electrice ucrainene au fost distruse, provocând pene de curent pe scară largă în toată țara”, a remarcat el.

Pe 11 octombrie, bombardamentele au continuat. Mai exact, forțele rusești au atacat două centrale energetice din regiunea Lviv și Centrala Termică Ladyzhyn din regiunea Vinița.

Pe 15 octombrie, ocupanții ruși au lansat un atac cu rachete asupra unei comunități din regiunea Kiev. O instalație de infrastructură energetică a suferit pagube semnificative.

Citește sursa

Între 7 și 18 octombrie, Rusia a lansat peste 190 de atacuri cu rachete și drone sinucigașe asupra a 16 regiuni ale Ucrainei. Peste 70 de persoane au fost ucise și peste 240 rănite, potrivit purtătorului de cuvânt al Serviciului de Urgență de Stat, Oleksandr Khorunzhiy, potrivit serviciului de presă al Serviciului de Urgență de Stat.

Rușii au lansat atacuri cu rachete, drone sinucigașe și artilerie împotriva instalațiilor de infrastructură critice, în special a instalațiilor energetice și a țintelor civile.

Peste 70 de persoane au fost ucise, peste 240 au fost rănite și peste 380 de proprietăți au fost avariate. Printre acestea se numără peste 140 de clădiri private și de apartamente, precum și alte proprietăți.

Pe 18 octombrie, în jurul orei 9:00, cel puțin trei explozii au zguduit malul stâng al Kievului. Atacurile aeriene rusești au lovit două instalații de infrastructură esențiale. În unele locuințe din Troeșcina, presiunea apei ar putea scădea, iar apa își poate schimba culoarea și claritatea. Locuitorii din districtele Troeșcina, Brovarski și Vyshhorodski se confruntă cu pene de curent. Trei persoane au fost ucise.

Explozii au avut loc și în Jitomir pe 18 octombrie. Conform rapoartelor preliminare, ocupanții au vizat o instalație energetică.

La Dnipro, există și întreruperi în furnizarea de energie electrică și apă din cauza bombardamentelor de dimineață efectuate de ocupanți.

Citește sursa

Poliția daneză confirmă constatările unor avarii grave la conducta de gaze Nord Stream, ca urmare a unor explozii puternice. Ministrul danez al Apărării, Morten Bedskov, a declarat că astfel de avarii indică un act de sabotaj atent planificat.

Kremlinul, la rândul său, acuză țările europene că intenționează să folosească această anchetă pentru a formula noi acuzații împotriva Rusiei.

„Nu putem decât să ne exprimăm regretul față de faptul că întreaga această anchetă este condusă într-o manieră foarte, foarte închisă, fără acces la participare sau interacțiune cu partea rusă. Și cel mai important, din perspectiva publicului, cel puțin din declarațiile pe care le auzim din Germania, Franța și Danemarca, această anchetă este adaptată a priori pentru a pune responsabilitatea pe seama Rusiei. Acest lucru este absurd.” — Dmitri Peskov, secretar de presă al președintelui rus.

Ziarul suedez Expressen, citând experți norvegieni, relatează distrugerea unei secțiuni de 50 de metri a conductei. În total, se știe că trei linii ale conductelor Nord Stream și Nord Stream 2 sunt avariate. Scurgerile au fost descoperite la sfârșitul lunii septembrie. Tranzitul gazelor rusești pe această rută a fost complet oprit.

Citește sursa

Marina Ovsyannikova, fost redactor al Canalului Unu și acuzată de „răspândirea de informații false” despre armata rusă, se află în Europa, potrivit avocatului său, Dmitri Zakhvatov.

„Marina Ovsyannikova a fost forțată să părăsească Rusia și acum este în siguranță, sub protecția unei țări europene”, a declarat avocata, citată de ziarul Sota.

Luni, 17 octombrie, un tribunal din Moscova a analizat domiciliul fiicei de 11 ani a familiei Ovsyannikov, hotărând că aceasta ar trebui să locuiască cu tatăl ei și dispunând plata unei pensii alimentare de 35.000 de ruble pe lună pentru ambii copii.

La începutul lunii octombrie, Ministerul Afacerilor Interne al Rusiei a plasat-o pe jurnalistă pe lista persoanelor căutate după ce fostul ei soț, Igor Ovsyannikov, a anunțat că aceasta a evadat din arestul la domiciliu, luându-și și fiica cu ea.

Pe 5 octombrie, femeia a scris pe canalul său de Telegram că nu va respecta regulile arestului la domiciliu, deoarece se consideră „complet nevinovată”.

„Întrucât statul nostru refuză să respecte propriile legi, începând cu 30 septembrie 2022, refuz să respect măsura arestului la domiciliu impusă mie și să mă eliberez de aceasta”, a scris jurnalistul.

Marina Ovsyannikova a câștigat notorietate în martie anul acesta, când a apărut la Canalul Unu cu un afiș anti-război pe care scria: „Opriți războiul, nu credeți propaganda”. Apoi a fost amendată cu 30.000 de ruble pentru acest „protest neautorizat”. În august, pe numele Ovsyannikova a fost deschis un dosar penal pentru „răspândirea de informații false” despre acțiunile armatei ruse. Acuzațiile au provenit dintr-un pichet individual pe terasamentul Sofiyskaya din Moscova, ținând un afiș pe care scria: „Putin este un criminal. Soldații lui sunt fasciști”.

Ovsyannikova a reușit să părăsească Rusia, în ciuda faptului că fusese plasată pe lista federală a persoanelor căutate.

Citește sursa

Trei persoane au fost ucise în atacul cu drone de dimineață asupra Kievului. Primăria raportează un atac masiv care a implicat aproximativ 30 de drone kamikaze. Forțele de autoapărare au încercat să le doboare pe cele care au ajuns în capitală cu arme automate. Majoritatea dronelor au fost doborâte de forțele de apărare aeriană, a declarat primarul Vitali Klitschko.

Unul dintre obuze a lovit o clădire rezidențială din centrul orașului, o parte a clădirii s-a prăbușit și a îngropat aproximativ 20 de locuitori. Sub dărâmături au fost găsite trei persoane decedate, inclusiv o femeie însărcinată.

Ministerul rus al Apărării nu comentează atacul asupra Kievului. Pe epava uneia dintre drone, forțele de autoapărare ale Kievului au descoperit inscripțiile „Pentru Belgorod! Pentru Luch!”, referindu-se la bombardamentul de vineri al regiunii de frontieră rusești. Ținta atacurilor asupra Kievului rămâne necunoscută.

Kievul acuză Iranul că furnizează drone sinucigașe pe care Rusia le folosește pentru a ataca Ucraina. Aceste informații au fost relatate de agențiile de presă americane, citând surse de informații. Teheranul și Moscova au negat în repetate rânduri o astfel de cooperare.

Citește sursa

Un atac armat a avut loc la o bază militară din regiunea Belgorod din Rusia, în jurul orei 10:00, sâmbătă, 15 octombrie. Conform diverselor rapoarte, între 10 și 22 de persoane au fost ucise în atacul armat. Ministerul rus al Apărării a confirmat incidentul, numindu-l un atac terorist.

Ministerul Apărării din Rusia a declarat că „doi cetățeni ai uneia dintre țările CSI” au comis un act terorist pe un poligon de antrenament din regiunea Belgorod din Districtul Militar de Vest.

„Atacul terorist a avut loc în timpul unei sesiuni de antrenament cu arme de foc pentru voluntarii dispuși să participe la operațiunea militară din Ucraina. Autorii au deschis focul asupra celor adunați la poligonul de antrenament militar și au fost uciși prin foc de ripostă”, a relatat ministerul. Agenția a clarificat că „teroriștii” au tras asupra personalului unității, ucigând 11 persoane și rănind 15. Potrivit canalului Telegram Mash, morții au fost mobilizați din regiunea Briansk din Rusia.

Ministerul rus al Apărării nu explică cum cetățenii străini, chiar și din țările CSI, au ajuns cu arme pe un poligon de antrenament al armatei.

Unii bloggeri militari ruși scriu că poligonul de antrenament este situat lângă granița cu Ucraina, dar această informație nu a fost încă confirmată.

Anterior, Sota, citând o înregistrare audio probabil de la „sora uneia dintre victimele împușcăturilor”, a relatat că împușcăturile au avut loc la un teren de antrenament pentru soldații mobilizați. O sursă din rândul rudelor soldaților mobilizați a relatat că terenul de antrenament se afla în satul Soloti. Conform unor relatări, trei soldați au tras. Doi au fost uciși pe loc, iar unul a reușit să scape. Sota relatează că, conform înregistrării audio, 22 de persoane au murit și 16 au fost rănite în împușcături. Cu toate acestea, autenticitatea înregistrării nu poate fi încă confirmată.

Canalul de Telegram „Ostorozhno Novosti”, citând o rudă a unuia dintre soldații mobilizați, a relatat că doi soldați înarmați au deschis focul, ucigând 12 persoane.

Citește sursa