Invazia Rusiei în Ucraina

Site-ul companiei militare private Wagner a fost atacat de hackeri. Acest grup recrutează mercenari din închisorile rusești pentru a lupta în Ucraina.

RBC-Ucraina a relatat acest lucru, citând armata IT a Ucrainei pe Telegram.

Ucraina are acum date despre toate persoanele recrutate de grup.

„Avem toate informațiile personale ale mercenarilor! Fiecare călău, criminal și violator așteaptă o pedeapsă severă. Răzbunarea este inevitabilă!”, se arată în declarație.

La sfârșitul lunii august, se raporta că aproximativ 4.500-5.000 de mercenari ai Grupului Wagner luptau în Ucraina.

De la începutul invaziei rusești în Ucraina, recrutorii PMC ai Wagner au reușit să adune în coloniile rusești peste o mie de oameni care au fost de acord să intre în război.

Mai mult, forțele rusești ar putea folosi din ce în ce mai mult unități slab antrenate, cum ar fi cele compuse din prizonieri, pentru a controla populația din regiunile ocupate temporar ale Ucrainei.

Citește sursa

O navă civilă a găsit o plută de salvare cu 20 de persoane, care avea scurgeri, de pe nava rusească scufundată „Moskva”, potrivit Serviciului de Stat al Frontierei din Ucraina.

Literal: „O ambarcațiune plutitoare, care a fost ținută la suprafață doar fiind legată de mai multe veste de salvare, a fost descoperită în Marea Neagră.”.

Pluta conținea o vâslă spartă și corodată și butelii de aer. De asemenea, se afla o pungă impermeabilă ce conținea monede rusești și elemente din uniforme de marinar și pușcaș marin. Vestele și uniformele aveau numere de luptă pe ele.

Grănicerii subliniază că descoperirea demonstrează neglijență din partea comandamentului militar rus. „Se pare că pluta funcționa defectuos, iar deturnatorii care încercau să evadeze au recurs la măsuri disperate. Se pare că, pentru a menține ambarcațiunea cu scurgeri la suprafață, marinarii ruși și-au scos vestele de salvare (ceea ce este strict interzis) și le-au atașat de plută pentru a-i menține flotabilitatea.”.

Pe 13 aprilie, Ucraina a anunțat lansarea unui atac cu rachete Neptun asupra crucișătorului rusesc Moskva.

Pe 14 aprilie, Ministerul Apărării rus a confirmat explozia crucișătorului, dar a declarat că muniția de la bord a detonat, marinarii au fost evacuați, iar crucișătorul în sine „a rămas pe linia de plutire”. Ministerul rus a declarat apoi că Moskva s-a scufundat în timpul unei furtuni în timp ce era remorcată la Sevastopol.

Experții au presupus că jumătate din echipaj a fost ucis sau rănit. Jurnaliștii de investigație credeau că două treimi din echipajul crucișătorului Moskva ar fi putut fi recruți.

Citește sursa

Emisarul Papei în Ucraina, cardinalul Konrad Krajewski, a fost criticat în timp ce livra ajutoare umanitare în regiunea Zaporijia.

După cum scrie European Pravda, Vatican News relatează acest lucru.

Mai erau trei persoane cu el: un episcop catolic și unul protestant și un militar care îl însoțea.

Potrivit lui Kraevsky, microbuzul lor livra ajutoare locuitorilor din satele foarte apropiate de linia frontului, unde aproape nimeni, în afară de soldați, nu merge.

Misiunea a livrat cu succes încărcătura în primul punct de pe rută, dar a fost atacată în apropierea celui de-al doilea.

„Pentru prima dată în viața mea, nu știam unde să alerg... pentru că nu e suficient să alergi, trebuie să știi unde”, a spus Konrad Krajewski.

Nimeni nu a fost rănit în urma bombardamentului, iar încărcătura a fost în cele din urmă livrată.

Aceasta este a patra călătorie umanitară a lui Kraevsky în Ucraina din 24 februarie.

Ca o reamintire, Papa a declarat recent că consideră că țările occidentale furnizează arme Ucrainei pentru autoapărare este „acceptabil din punct de vedere moral”.

Citește sursa

În Spania, susținătorii „lumii rusești” au denaturat o clădire care găzduia un centru de ajutor pentru ucraineni. Vandalii au pictat graffiti cu referire la „nazisti” și simboluri ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.

Monumente arhitecturale au fost, de asemenea, vandalizate, așa cum a relatat pe Telegram Anton Gerashchenko, consilier al ministrului Afacerilor Interne (pentru a vedea fotografii și videoclipuri, derulați până la sfârșitul paginii).

Un act de vandalism a fost înregistrat la Barcelona. Un centru de ajutor ucrainean din Spania a fost pătat cu litera Z, pe care trupele lui Putin o folosesc pentru a se identifica în războiul împotriva Ucrainei.

Este demn de remarcat faptul că vandalii au decis să lase urme ale „lumii rusești” pe statui și catedrale.

„Centrul ucrainean pentru ajutorarea ucrainenilor din Spania a fost atacat de fani ai «lumii rusești». Pereții clădirii au fost mânjiți cu puncte Z. Dar nu s-au oprit aici - simboluri ale invaziei rusești au apărut în tot acest oraș frumos, pe statui și catedrale. Putiniștii lasă și graffiti despre «ucrainenii naziști»”, a relatat Gerașcenko.

El a cerut un răspuns la actul de vandalism împotriva consulatului și ca poliția spaniolă să investigheze aceste acte de huliganism.

„Acestea sunt niște animale desenate pe pereții unde oamenii îi ajută pe ucraineni. Chiar și în Barcelona, ​​există o față a Rașkăi. Niciun comentariu. Aceasta este fața voastră, bestii ce sunteți”, a spus ucraineana indignată în videoclip.

Ca o reamintire, în orașul polonez Gdansk, un grup de vandali a profanat picturi murale în sprijinul Ucrainei. Huliganii au scris sloganuri anti-ucrainene care discreditau personalul militar.

Anterior, s-a relatat că niște vandali din München au profanat mormântul lui Stepan Bandera. Persoane necunoscute au desfigurat piatra funerară cu simboluri anarhiste și svastici și au scris cuvântul „fascist” la baza monumentului.

În orașul Uman, regiunea Cerkasî, persoane necunoscute au profanat mormântul unui apărător al țării noastre, care a murit în războiul ruso-ucrainean. Cineva a împrăștiat flori și pământ peste locul de veci.

https://youtube.com/shorts/VSlmaB2kmyY?feature=share

Citește sursa

Rusia, care duce de șase luni un război aprins împotriva Ucrainei, nu mai este parte la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale începând cu 16 septembrie. Pe 23 martie 2022, Curtea Europeană de Justiție a eliminat Rusia de pe lista semnatarilor documentului.

Corespondentul Radio Europa Liberă/Radio Libertate la Bruxelles, Rikard Jozwiak, a reamintit acest lucru pe Twitter. Aceasta a fost o consecință a excluderii țării din Consiliul Europei.

Este demn de remarcat faptul că în Rusia au existat discuții despre necesitatea ca țara să adopte un proiect de lege pentru a se retrage din Convenție. Cu toate acestea, problema nu a depășit niciodată limitele discuțiilor.

Consecințele retragerii din Convenție

În urma retragerii Rusiei din Consiliul Europei și, acum, a retragerii sale din Convenție, cetățenii ruși nu vor mai putea solicita protecție din partea Curții Europene a Drepturilor Omului.

Curtea va continua să examineze plângerile depuse împotriva Federației Ruse cu privire la acțiuni sau omisiuni care ar putea încălca Convenția, cu condiția ca acestea să fi avut loc înainte de 16 septembrie 2022.

Reamintim că, pe 16 martie, CEDO a decis să suspende examinarea tuturor plângerilor împotriva Rusiei, întrucât, în conformitate cu decizia Comitetului de Miniștri, aceasta a fost exclusă din Consiliul Europei, ceea ce implică denunțarea simultană a cartei organizației și a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Rusia a ratificat Convenția la 30 martie 1998. Protocoalele 6, 12, 13 și 16 la Convenție au rămas nerataificate.

În cadrul reuniunii sale din 7 aprilie, Adunarea Generală a ONU a votat și pentru excluderea Rusiei din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului.

Citește sursa

La aproape șapte luni de la invazia Rusiei în Ucraina, țări precum China, India și Turcia sunt reticente în a-și exprima sprijinul față de Moscova. În marja summitului SCO de la Samarkand, președintele rus Vladimir Putin a purtat discuții cu liderii țărilor participante.

În timpul unei întâlniri cu prim-ministrul indian Narendra Modi, președintele rus a afirmat că refuzul Kievului de a negocia împiedică sfârșitul războiului.

„Cunosc poziția dumneavoastră față de conflictul din Ucraina, preocupările dumneavoastră, pe care le exprimați constant. Vom face tot posibilul pentru a ne asigura că acest lucru se va termina cât mai repede posibil”, a declarat Putin ca răspuns la declarația prim-ministrului indian. Narendra Modi a spus: „Știu că epoca de astăzi nu este o eră a războaielor și v-am vorbit la telefon că democrația, diplomația și dialogul au un impact în lumea de astăzi.”.

Înainte de începerea discuțiilor cu Putin, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut încetarea rapidă a războiului din Ucraina pe căi diplomatice.

Secretarul de stat american, Antony Blinken, și-a exprimat încrederea că reținerea Beijingului și a Delhiului indică o presiune tot mai mare asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Citește sursa

O groapă comună a fost descoperită într-o pădure din apropierea orașului Izyum. Fotografii și videoclipuri sunt publicate de mass-media și agențiile de știri ucrainene. Autoritățile ucrainene estimează că există aproximativ 440 de morminte acolo.

Majoritatea celor îngropați sunt probabil civili uciși în timpul bombardamentului orașului. Toate cadavrele vor fi exhumate în cadrul anchetei.

Volodymyr Zelenskyy, președintele Ucrainei:

„Vrem ca lumea să știe ce se întâmplă cu adevărat și la ce a dus ocupația rusă. Bucha, Mariupol și acum, din păcate, Izyum. Rusia lasă moartea în urma ei și trebuie să răspundă pentru ea. Lumea trebuie să tragă Rusia cu adevărat la răspundere pentru acest război. Vom face tot ce putem pentru a ne asigura că acest lucru este valabil.”.

Izyum a fost capturat de trupele rusești la începutul lunii aprilie. Forțele armate ucrainene au eliberat orașul pe 11 septembrie. Autoritățile din Izyum raportează că peste o mie de locuitori au murit în timpul ocupației.

Kievul susține că știa despre existența cimitirului din videoclipuri postate pe rețelele de socializare de către personal militar rus.

Citește sursa

În după-amiaza zilei de 15 septembrie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Kryvyi Rih din regiunea Dnipropetrovsk, marcând a doua oară în 24 de ore.

„Krîvîi Rih – atac cu rachete. Rămâneți în adăposturi. Nu filmați și nu postați nimic pe rețelele de socializare”, au declarat Oleksandr Vilkul, șeful administrației militare-civile din Krîvîi Rih, și Valentin Reznicenko, șeful administrației militare-civile regionale din Dnipropetrovsk.

O alertă de raid aerian a fost emisă în regiunea Dnipropetrovsk la ora 13:00.

După explozia din orașul Krivoy Rog, a început să se ridice o coloană de fum.

Citește sursa

Andrei Klimov, președintele Comisiei pentru Apărarea Suveranității Statului din cadrul Consiliului Federației, a declarat că nu este nevoie de mobilizare militară în Rusia, având în vedere pierderile și înfrângerile Rusiei în Ucraina.

Nu există semne că este nevoie de mobilizare militară în Rusia, în contextul situației din Ucraina, nici de impunerea legii marțiale în țară, a declarat Andrei Klimov, șeful Comisiei pentru Apărarea Suveranității Statului din cadrul Consiliului Federației.

„Nu văd semne ale unei astfel de nevoi (de mobilizare), nici ale introducerii legii marțiale”, a declarat politicianul în timpul unei ședințe de informare, răspunzând la o întrebare a moderatorului.

Klimov insistă că jurnaliștii străini pun cele mai multe întrebări despre o posibilă mobilizare în Rusia deoarece „li s-a dat ordinul”. Cu toate acestea, el a îndemnat la prudență în a nu trage concluzii pripite.

Potrivit legislatorului, problema aici nu este doar numărul de trupe desfășurate într-o anumită zonă de luptă. „Este vorba despre măsura în care putem utiliza resursele militare disponibile”, a adăugat el. În plus, parlamentarul a remarcat că „cunoaștem obiectivele operațiunii speciale din Ucraina”.

La sfârșitul lunii august, purtătorul de cuvânt al serviciilor secrete ucrainene, Vadim Skibitsky, a declarat că Rusia își mărește rezervele de mobilizare și intenționează să mobilizeze aproximativ 90.000 de militari.

Citește sursa