În lume

Ambasadorul rus a fost chemat la Ministerul austriac de Externe în urma atacului cu rachete asupra satului Groza din Harkov, soldat cu 52 de morți.

Ministerul austriac de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus în legătură cu atacul cu rachete asupra satului Groza din regiunea Harkov, pe 5 octombrie. Ministerul a anunțat acest lucru pe rețelele de socializare.

„Ambasadorul rus la Viena tocmai a fost chemat în legătură cu oribilul atac cu rachete de ieri asupra unui sat din regiunea Harkov, care a curmat zeci de vieți nevinovate. Atacurile asupra civililor constituie o crimă de război. Cei responsabili trebuie să fie trași la răspundere”, se arată în declarație.

Ca reamintire, în după-amiaza zilei de 5 octombrie, forțele ruse au atacat satul Groza din regiunea Harkov cu rachete Iskander. Rachetele au lovit o cafenea și un magazin, unde în momentul atacului avea loc o slujbă de pomenire pentru un soldat căzut la datorie. Cincizeci și două de persoane au fost ucise în atac.

Citește sursa

Luni, 2 octombrie, Slovacia a acuzat Moscova de amestec în alegerile parlamentare de sâmbătă și a convocat un reprezentant al ambasadei Rusiei în semn de protest.

„Considerăm că diseminarea deliberată a unor astfel de dezinformări este o interferență inacceptabilă din partea Federației Ruse în procesul electoral al Republicii Slovace”, a declarat Ministerul de Externe într-un comunicat.

Protestul are la bază o declarație făcută de Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, în ajunul votului din Slovacia. Potrivit lui Narîșkin, Statele Unite vor manipula rezultatele alegerilor.

După cum s-a relatat, partidul de opoziție de stânga al fostului lider guvernamental Robert Fico a câștigat alegerile parlamentare din Slovacia. După numărarea voturilor în aproape 99% din secțiile de votare, partidul de opoziție, Curs – Social Democrație (Smer-SSD), a obținut 23,3% din voturi, conform rezultatelor preliminare anunțate duminică dimineață de Comisia Electorală de Stat la Bratislava. Acest lucru plasează partidul lui Fico ferm în fața partidului liberal Slovacia Progresistă (PS).

Citește sursa

Începând cu 2 octombrie, autoritățile bulgare au impus o interdicție de acces pentru vehiculele cu numere de înmatriculare rusești. Aceasta a închis, practic, ultima fereastră de oportunitate pentru ruși de a intra în UE cu vehiculele lor personale.

Șeful poliției de frontieră din Bulgaria a anunțat interdicția de intrare în țară a vehiculelor rusești, relatează RIA Novosti.

Aceasta a fost o veste dezamăgitoare pentru șoferii ruși, deoarece Bulgaria fusese recent singura țară din UE care acceptase șoferi ruși fără restricții stricte.

Pentru a ajunge în UE cu propria mașină, șoferii ruși au fost nevoiți să parcurgă o distanță considerabilă: mai întâi din Rusia în Georgia, apoi de acolo în Turcia și apoi prin întreaga țară prin partea sa de nord, de-a lungul coastei Mării Negre.

Călătoria de la Moscova la Burgas, Bulgaria, via Piatigorsk, Tbilisi, Batumi și Istanbul, a fost de aproximativ 4.000 de kilometri. Însă, după începerea operațiunii militare a Rusiei în Ucraina și închiderea pe scară largă a frontierelor din cauza sancțiunilor, rușii nu au mai avut altă alternativă.

Anterior, se informase că Letonia, Estonia, Lituania și Polonia interziseseră deja intrarea vehiculelor cu numere de înmatriculare rusești. Finlanda, Norvegia, Croația și chiar Franța li s-au alăturat ulterior, deși autoritățile franceze au declarat inițial că nu vor interzice intrarea șoferilor ruși obișnuiți. Germania și Republica Cehă, însă, au mers mai departe: au început să confiște mașinile înmatriculate în Rusia de la proprietari.

În iulie, Ambasada Rusiei în Germania și-a sfătuit cetățenii să nu intre în țară cu vehicule înmatriculate în Rusia, după ce mașinile produse în țară au fost pur și simplu confiscate. Aceasta nu a vizat bunuri destinate vânzării, ci mai degrabă proprietăți private utilizate în scopuri personale și importate temporar în Germania în mod legal. În aceste circumstanțe, Ambasada nu a avut de ales decât să sfătuiască cetățenii ruși să nu importe în Germania mașini cu numere de înmatriculare rusești.

Prin urmare, decizia Bulgariei de a impune o interdicție auto pentru ruși este o continuare a politicii europene de sancțiuni împotriva Rusiei. Anterior, mulți eurodeputați au subliniat necesitatea ca țările UE să acționeze ca un „bloc unit” și să dezvolte o abordare comună, sistemică, a impunerii de sancțiuni pentru a se asigura că nu rămân lacune pentru rușii care intră în Rusia.

Conform recomandărilor Comisiei Europene, rușilor care intră în UE le este interzis să aducă smartphone-uri, laptopuri și camere foto, precum și alte articole al căror import din Rusia este interzis din cauza sancțiunilor impuse. Interdicția se aplică și mașinilor, valizelor, cosmeticelor și produselor de igienă, inclusiv hârtiei igienice.

Statele baltice au impus anterior interdicții de intrare rușilor care dețineau deja vize Schengen emise de alte țări. În același timp, statele baltice au încetat aproape complet să emită vize cetățenilor ruși.

Potrivit autorităților UE, scopul politicii de sancțiuni dure împotriva rușilor este de a exercita presiune asupra cetățenilor țării pentru a le schimba atitudinea față de evenimentele din Ucraina.

Citește sursa

Armenia a intentat un proces împotriva Azerbaidjanului la Curtea Internațională de Justiție de la Haga, invocând discriminarea rasială în Nagorno-Karabah. Acest lucru a fost precizat într-un comunicat de presă (.pdf) de pe site-ul instanței, Kommersant.

„Republica Armenia, invocând articolul 41 din Statut și articolul 73 din Regulamentul Curții, a înaintat ieri Curții o cerere pentru indicarea unor măsuri provizorii «pentru a păstra și proteja drepturile consacrate de Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială»”, se arată în declarație.

Armenia, așa cum se menționează în declarație, solicită Azerbaidjanului să își retragă trupele din instalațiile civile din Karabah, să asiste la restabilirea aprovizionării cu gaze și electricitate și să nu interfereze cu activitatea Crucii Roșii în regiune.

Mai devreme astăzi, 29 septembrie, ONU a trimis prima sa misiune umanitară în Karabah în ultimii 30 de ani. „Guvernul azer și ONU au ajuns la un acord pentru a trimite o misiune în regiune. Aceasta va avea loc în acest weekend”, a declarat Stéphane Dujarric, purtător de cuvânt al secretarului general al ONU. El a adăugat că misiunea a fost coordonată cu Azerbaidjanul. Potrivit reprezentantului ONU, aceasta se va concentra pe „nevoile umanitare ale civililor”.

Prim-ministrul armean, Nazeli Baghdasaryan, secretarul de presă al guvernului armean, a anunțat astăzi că peste 90.000 de persoane au intrat recent în țară din Karabah. Cu o zi înainte, o comisie parlamentară armeană a adoptat, de asemenea, un proiect de lege care ratifică Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale (CPI), o decizie pe care Kremlinul a numit-o „extrem de ostilă”. Pe 17 martie, CPI a emis mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarului pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova.

Citește sursa

Joi, 28 septembrie, membrii Saeima (Parlamentul) au aprobat proiectul Conceptului de Securitate Națională, una dintre prevederile căruia prevede închiderea mass-media publice letone în limba rusă. Șaizeci și opt de membri ai parlamentului au votat în favoare, în timp ce zece au votat împotrivă, Delfi.

Săptămâna trecută, Cabinetul Evika Silina (Noua Unitate) a aprobat proiectul Conceptului de Securitate Națională în prima sa ședință plenară, cu ușile închise. Documentul a fost publicat ulterior. S-a dezvăluit că a șaptea secțiune a conceptului, „Eliminarea amenințărilor la adresa spațiului informațional al Letoniei”, include următoarea clauză:

„Având în vedere consolidarea rolului limbii de stat în toate sferele vieții în Letonia, începând cu 1 ianuarie 2026, conținutul creat de mass-media publică trebuie să fie exclusiv în letonă și în limbile aparținând Spațiului Cultural European. Acest lucru va consolida afilierea locuitorilor letoni la un spațiu informațional unificat bazat pe letonă și alte limbi ale UE, Spațiul Economic European și limbile țărilor candidate la UE. Prin încetarea finanțării conținutului în limba rusă, statul va încheia procesul de creare a unui spațiu informațional unificat. Între timp, conținutul în limba rusă din mass-media comercială finanțată privat va continua să fie disponibil.”.

Conceptul este un document de planificare a politicilor. Informațiile de care dispune LETA indică faptul că informațiile menționate anterior privind conținutul mass-media publică în limba letonă au fost incluse în concept la sugestia Ministerului Culturii.

Conceptul anterior a fost elaborat și aprobat de Seimas în 2019. Acesta se bazează pe o analiză a amenințării la adresa statului efectuată de agențiile de securitate ale statului și pe amenințările și riscurile la adresa securității naționale identificate în cadrul acesteia.

În termen de un an de la aprobarea conceptului, trebuie elaborat un plan național de securitate, care trebuie să includă măsuri specifice pentru prevenirea și neutralizarea amenințărilor la adresa statului.

Anterior, Radiodifuziunea Letonă și Televiziunea Letonă (LTV) s-au opus unei propuneri susținute de guvern de a interzice crearea de conținut media public în limba rusă începând cu 2026.

Potrivit presei publice, în condițiile geopolitice actuale, o astfel de decizie este mioapă și diametral opusă obiectivului declarat de consolidare a securității spațiului informațional.

Consiliul pentru Media Electronică Publică (SEPLP) a cerut, de asemenea, Seimasului să abandoneze planul de a pune capăt producției de conținut în limba rusă în mass-media publică în termen de trei ani.

Potrivit SEPLP, este important să se sprijine crearea de conținut de înaltă calitate în Letonia pentru a ajunge la minoritățile care locuiesc în țară, pentru a consolida sentimentul de apartenență la Letonia și a implica minoritățile în spațiul cultural european.

Citește sursa

Președintele kazah, Kassym-Jomart Tokayev, a declarat că republica va respecta regimul de sancțiuni împotriva Rusiei, menționând că nu ar trebui să existe îngrijorări în acest sens, a relatat Interfax.

„Kazahstanul a declarat clar că va respecta regimul de sancțiuni. Suntem în contact cu organizațiile relevante responsabile de aplicarea regimului de sancțiuni și cred că nu ar trebui să existe îngrijorări din partea Germaniei cu privire la posibile acțiuni care vizează eludarea regimului de sancțiuni”, a declarat Tokayev.

O înregistrare video cu declarațiile șefului statului a fost distribuită de mai multe instituții media pe rețelele de socializare.

Conform relatărilor, președintele Kazahstanului a sosit joi în Germania într-o vizită oficială, unde va purta discuții cu autoritățile germane și va participa la o întâlnire a șefilor de stat din Asia Centrală și Germania.

În plus, programul vizitei include discursul lui Tokayev la forumul internațional Berlin Global Dialogue și o serie de întâlniri cu reprezentanți ai comunității de afaceri germane.

Citește sursa

Prim-ministrul armean Arayik Harutyunyan, șeful de cabinet al prim-ministrului, a declarat că instituțiile media ruse au declanșat un război hibrid împotriva Armeniei. El a comentat afirmația jurnalistului Georg Khachaturyan conform căreia demonstranții armeni care au pătruns prin efracție în clădirea guvernamentală au întâlnit acolo parașutiști americani, relatează meduza.io.

„Se pare că în războiul hibrid declanșat de presa rusă împotriva Armeniei, au promis, ca în basmul binecunoscut, că cine minte cel mai mult va primi jumătate din palat/Kremlin”, a scris Harutyunyan pe Facebook.

El a numit această afirmație „dezinformare completă”. El a spus că niciun manifestant nu a intrat în clădirea guvernamentală în ziua respectivă și, în plus, nu erau americani acolo.

„Cum s-a ajuns ca cei mai mari propagandiști de pe canalele de televiziune rusești să fie armeni: Margarita Simonyan, Tigran Keosayan, Aram Gabrelyanov, Semyon Baghdasarov, Roman Babayan, Sergey Kurginyan, Andranik Migranyan și alții?”, a adăugat reprezentantul guvernului armean.

Anterior, administrația prezidențială rusă a trimis un manual instituțiilor media de stat și celor loiale Kremlinului, cu recomandări privind modul de relatare a noii faze a conflictului din Nagorno-Karabah. Documentul recomanda învinovățirea Armeniei și a țărilor occidentale pentru escaladare și sublinia faptul că „conducerea armeană a recunoscut suveranitatea Azerbaidjanului asupra Karabahului”.

Citește sursa

Serviciul de Securitate al Statului Leton (VDD) a lansat o anchetă suplimentară în urma relatărilor din presă conform cărora companii letone furnizează microcipuri către uzine militare rusești.

VDD cunoaște companiile afiliate, iar serviciul a efectuat anterior investigații privind posibile încălcări ale sancțiunilor internaționale de către aceste companii. VDD nu a constatat nicio încălcare în aceste investigații anterioare.

Având în vedere informațiile publicate recent, a fost demarată o anchetă suplimentară.

Conform relatărilor, departamentele AS RD Alfa mikroelektronikas au negat informațiile privind livrările de microcipuri către Rusia. Șeful departamentului de dezvoltare al companiei, Lev Lapkis, a declarat pentru agenția de știri LETA că contractele cu Rusia au fost reziliate odată cu începerea războiului și că, înainte de aceasta, microcipurile companiei nu fuseseră produse sau furnizate în scopuri militare.

Alfa RPAR a negat, de asemenea, informațiile conform cărora compania a continuat să furnizeze microcipuri Rusiei după începerea războiului din Ucraina.

Site-ul independent rus de jurnalism de investigație The Insider a relatat anterior că, în ciuda controalelor la export și a sancțiunilor, Letonia continuă să exporte microcipuri în valoare de milioane de euro către Rusia, în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

Conform publicației, unul dintre principalii importatori de microelectronică din Letonia este compania rusă Lesta-M, care a primit un contract guvernamental pentru furnizarea de microcipuri în valoare de peste 80 de milioane de ruble. Clienții săi sunt în principal întreprinderi complexe militar-industriale, inclusiv producătorii de rachete Iskander și sisteme de rachete Tor-M2E Zenit.

Așchiile fabricate la Riga erau furnizate Rusiei sub denumirile comerciale RD Alfa și Alfa RPAR. Principalul furnizor era RD Alfa Mikroelektronikas Departaments. Cu toate acestea, odată cu începerea invaziei Ucrainei, totul s-a schimbat. Acum furnizorii sunt Alfa RPAR și două companii aparent chinezești: Dalian Stella Trading, care anterior furniza fier vechi Rusiei, și Liaoning Jinhechuang Logistics.

Nimeni din Letonia nu a fost deranjat de faptul că cumpărătorii ruși au dispărut și au fost brusc înlocuiți de alții noi, care au achiziționat produse în valoare de 1,7 milioane de dolari (1,6 milioane de euro) de la începutul acțiunilor militare, scrie The Insider.

Citește sursa

Fostul șef al Roscosmos, Dmitri Rogozin, a devenit senator în Consiliul Federației, reprezentând regiunea ocupată Zaporojie. Despre aceasta a relatat publicația „Bloknot”, postată chiar de oficial pe canalul său de Telegram.

„Este o onoare pentru mine să apăr interesele regiunii Zaporijia și ale Novorossiei în ansamblu”, a comentat Rogozin la știrea lui Bloknot despre numirea sa.

La mijlocul lunii septembrie, Vedomosti și Kommersant au relatat despre posibila numire a lui Rogozin în funcția de senator. Mai exact, o sursă din administrația prezidențială din cadrul Vedomosti a susținut că fostul șef al Roscosmos era o „figură proeminentă” care ar putea ocupa în curând un loc în Consiliul Federației și apoi „să evolueze în viitor”. Articolul susținea, de asemenea, că Rogozin „a demonstrat dorința de a lucra în noi regiuni”.

Rogozin a fost șef al Roscosmos din 2018 până în 2022. Pe 15 iulie 2022, Vladimir Putin a semnat un decret de demitere. În decembrie același an, Rogozin a dezvăluit că a plecat în război în Ucraina și că a fost ulterior rănit în timpul bombardamentului complexului hotelier și de restaurante Shesh-Besh din Donețk. Canalul Telegram Baza a relatat că fostul șef al Roscosmos a suferit răni de șrapnel la nivelul țesuturilor moi ale capului și răni penetrante de șrapnel la nivelul feselor și coapsei.

Rogozin conduce în prezent unitatea de voluntari „Lupii Țarului”, care, potrivit lui, „oferă sprijin militar-tehnic trupelor” autoproclamatelor LPR și DPR.

Citește sursa