Lingviștii de la Universitatea Federală Ural, împreună cu colegi din mai multe țări europene, au identificat cuvinte noi apărute în lexicon din cauza coronavirusului. Se pare că pandemia a „dăruit” societății nu doar termeni specializați noi, ci și cuvinte și construcții care reflectă situația actuală.
„Coronavirus, carantină, covidlo, macaronivirus și grechkohype, maskobesie, virusprudence...” - așa dau oamenii de știință exemple de cuvinte noi în limba rusă.
Există, de asemenea, karante (capacitatea de a se controla în autoizolare), rashlamigo (lenevie în timpul carantinei), coronapofigiști, covigiști, karante (un proprietar de câine care își închiriază câinele pentru plimbări pe stradă) și persoane cu fața goală.
În Finlanda, pandemia a generat zeci de cuvinte noi cu rădăcina „corona”. De exemplu, „koronatuki” înseamnă sprijin guvernamental pentru afaceri. În Suedia, există acum termenul „coronasjuk” sau „coronadrabbad” (cineva care are „corona”).
În Spania, rețelele de socializare au jucat un rol foarte activ în dezvoltarea noilor modele de vorbire. Există acum „coronaliști” (generația născută în timpul carantinei) și „balconaziști” (oameni de pe balcoane care îi insultă pe cei care merg pe stradă).
