Unul dintre cei mai importanți teologi iranieni, Mustafa Kerami, a acuzat Israelul că folosește o armată de djini pentru a vâna comandanții Hamas și Hezbollah.
Sună ca o poveste din O mie și una de nopți, dar afirmația face parte dintr-un mit persistent, adânc înrădăcinat în realitatea politică și religioasă a Orientului Mijlociu.
În Iran, credința în djinni - creaturi ale „focului fără fum”, așa cum proclamă Coranul - este mai mult decât folclor. Liderul suprem, ayatollahul Khamenei, i-a identificat direct ca fiind unul dintre principalii dușmani ai Republicii Islamice, alături de Statele Unite și coronavirus. Și, deși cuvântul „djinni” este rar auzit în Israel, mass-media iraniană a îmbrățișat de mult o mitologie în care înțelepții evrei comandă forțe supranaturale.
Nici țările vecine nu sunt cu mult în urmă. În Arabia Saudită, o unitate specială din cadrul Ministerului Justiției operează de la începutul anilor 2000 pentru a combate vrăjitoria, eforturile depuse variind de la arestări pentru vrăjitorie până la blocarea cărților Harry Potter. În Egipt, fostul parlamentar Alla Hassanein, poreclit „parlamentarul djinn”, se află în prezent în închisoare pentru furt de artefacte, în ciuda faptului că pretindea că poate controla ființe supranaturale.

În timp ce unii politicieni insistă că magia este un mit, alții se acuză reciproc că ar fi opera djinnilor. Fostul prim-ministru pakistanez Imran Khan, potrivit oponenților săi, ar fi folosit doi „djinni carnivori” prin intermediul soției sale. Iar un om de știință pakistanez rămâne convins că criza energetică poate fi rezolvată prin înrobirea djinnilor.
Nici teroriștii nu au fost cruțați. După capturarea orașului Mosul în 2014, au circulat zvonuri că victoria ISIS s-ar fi datorat unei armate de djini care insufla panică în rândul soldaților săi. Cu toate acestea, în cadrul organizației în sine, djinii erau considerați mai degrabă o amenințare, capabili să spioneze militanții.
SUA s-au jucat și cu misticismul: la începutul anilor 2000, au aruncat pliante peste Afganistan înfățișându-l pe Bin Laden ca fiind un djinn, sperând să intimideze populația. Și a funcționat: credința în djinn este atât de puternică acolo încât străinii sunt temuți nu pentru furt, ci de teama de a fi înnebuniți de creaturi demonice.
Se pare că, în Orientul Mijlociu modern, djinnii au devenit parte nu doar a credințelor religioase, ci și a unei narațiuni geopolitice complete. Și, dacă e să-l credem pe Kerami, înfrângerile lui Hezbollah nu sunt o chestiune de inteligență sau tehnologie, ci rezultatul unei conspirații supranaturale care datează de mii de ani.




